Aventuri ruse la Marea Neagră

Print Friendly, PDF & Email

Zilele astea, de pe plaja din Mamaia, uitându-mă în larg, mi-a venit în minte o parte mai puțin știută a istoriei locului, anume atacurile nereușite ale armatei sovietice de pe mare, respinse de români, din anul 1941. Am văzut oameni care trăiesc cu neliniștea asta: se uită în larg și știu că acolo pândește solida flotă rusă. Istoria comunistă a făcut uitate momentele de glorie ale armatei române, când bătălii grele au fost câștigate clar împotriva URSS. Stim multi de batalia Angliei din 1940, dar prea puțini știu că a existat o la fel de eroică bătălie a Constanței.

Încă din 1939, flota sovietică de la Marea Neagră începuse să facă exerciții de atac și apoi de debarcare prevăzute împotriva Dobrogei, spre a lua României portul Constanța, cu toate instalațiile petroliere și pentru a câștiga supremația absolută în Marea Neagră, unde avea staționată o flotă masivă ce era, după datele reale, imbatabilă. Cuprindea cuirasatul „Parijskaia Kommuna”, șase crucișătoare moderne, optsprezece distrugătoare, patruzeci și patru de submarine și multe alte nave de suport, puitoare de mine etc. Flota românească nu avea nici un cuirasat, nici un crucișător, iar distrugătoarele noastre erau mai vechi și mai slab echipate decât cele sovietice, cel puțin pe hârtie.

Îndata ce Uniunea Sovietică este atacată de trupele germane, în 22 iunie 1944, se pune în aplicare planul la care se lucrase din timp la Moscova și imediat începe atacarea Constanței de către aviația și marina sovietice. Încep raidurile numeroaselor formații de bombardiere care cunoșteau perfect zonele unde erau amplasate țintele și sunt atacate fără discernământ atât ținte militare, strategice, dar și zone locuite doar de populația civilă pentru a o pedepsi și demoraliza. În 23 iunie, așadar în prima zi de după începerea ostilităților dintre Romania și URSS, Constanța este atacată de nouăzeci și opt de bombardiere sovietice care lovesc portul și orașul, dar douăsprezece dintre acestea sunt doborate de apararea antiaeriană. Așadar, au fost decimate..

Horia Agarici

Horia Agarici

Avioanele românești de vânătoare lipseau la acel moment pentru că participau la atacarea obiectivelor din Basarabia, alături de armata germană. Atacurile bombardierelor sovietice continuă, timp în care câteva avioane de vânătoare românești revin la Mamaia și la atacul bombardierelor din dimineața zilei de 24 iunie, din douăzeci și patru de avioane sovietice participante fiin doborâte cincisprezece! În aceiași zi, pilotul Horia Agarici, întors din misiune din cauza unei defecțiuni, decolează singur la alarmă, cu avionul care pierdea combustibil (totul s-a petrecut foarte rapid) și fără să aștepte ordin, atacă o formație de bombardiere sovietice ce amenințau Constanța, doboară trei din ele și le pune pe fugă pe celelalte, care apoi renunța la misiune și dispar în viteză maximă. Detalii de culoare: Horia Agarici era născut în Elveția și pilota un Hurricane (aparat britanic cu rol decisiv în Batalia Angliei).

În dimineața zilei de 26 iunie 1941, „NMS (Nava Majestății Sale) Delfinul”, aflată în patrula la 60 de mile în largul coastei românești, a descoperit gruparea sovietică „Vorosilov”, formată din mai multe nave de luptă, dintre care șase erau distrugătoare moderne. În timpul ăsta, în apropierea grupării descoperite se afla altă grupare puternică de nave, condusă de gigantul „Parijskaia Kommuna”, scopul acestei acțiuni comune fiind neutralizarea apărării litoralului românesc în vederea pregătirii debarcării unor importante forțe sovietice de infanterie marină.

Nava de luptă "Parijskaia Komuna", numită "Sevastopol" după Al Doilea Război Mondial

Nava de luptă „Parijskaia Komuna”, numită „Sevastopol” după Al Doilea Război Mondial

În zorii zilei, puternicele nave sovietice „Moskva” și „Harkov” (care aveau o importantă experiență de luptă după ce participaseră la bombardarea coastelor aparate ale Finlandei)  au deschis focul, inițial în directia obiectivelor de pe țărm, revărsând 350 de lovituri cu masivele tunuri de 130 mm, dar îndată ce au fost atacate de distrugătoarele „NMS Regina Maria” și „NMS Mărășești”, au încercat să se replieze și au răspuns cu foc împotriva navelor românești, nave mai mici și mai slab echipate, dar care reușesc să lovească și să avarieze serios atat nava „Harkov”, cât și nava „Moskva”. De pe țărm, aflata în siguranță, a deschis focul și bateria germana „Tirpitz”, reușind performanța de a nu atinge cu nici măcar cu un obuz imensa navă „Moskva”, care aflată în retragere, lovită de navele românești, intră în câmpul de mine pus în larg de marina românească și lovind probabil o mină, se scufundă.

Torpiloarele „Vijelia” și „Viscolul”, plecate în urmărirea navei „Harkov”, grav avariata, rămân până la urmă la locul unde s-a scufundat „Moskva” pentru a-i salva pe marinarii sovietici upraviețutori ai dezastrului, acțiune de salvare la care au participat ;i hidroavioanele S-52,care au decolat la Mamaia Sat. Au fost salvați și luati prizonieri șaizeci și trei de marinari sovietici de pe distrugătorul „Moskva”, la care s-au adăugat și piloții sovietici pescuiți din mare (aici, aici și aici).

Înfrângerea clară a forțelor sovietice, atât în aer cât și pe apă, a lămurit situația în Marea Neagră: țărmul românesc era bine apărat! Flota românească, echipată mult mai slab, putea face fața cu succes puternicei flotei sovietice, chiar dacă pentru URSS marina era o armă de elită, iar la noi era o armă exotică și marginală. Cât despre aviatorii români, dacă erau echipați corect, erau clar mai eficienți în lupta decât cei sovietici.

De la acel sfârșit de iunie nici un avion sau navă ale URSS nu s-au mai apropiat de Constanța, până în august 1944. Dacă propaganda românească de război s-a folosit mult, și pe bună dreptate, de victoriile românești câstigate în apărarea Constanței, propaganda comunistă a făcut uitate acele momente de glorie ale ostașilor români din motive evidente.

Cum stăm acum? Păi ne amenință și în zilele noastre Rusia la Marea Neagră, cum a mai făcut-o, fără succes, la Marea Neagra, 1941, când și-a pus amenințarea în practică. E mare diferența dintre dotările armatei ruse și cele ale armatei României? Atunci era mai puțin mare, decât acum, și asta nu i-a ajutat. În momentul de față Rusia are foarte multe echipamente învechite, rămase din vremea Războiului Rece, care nu corespund cerințelor momentului sau pur și simplu nu funcționează la capacitatea necesară. Detalii despre dotările actuale ale armatei ruse: aici, aici și aici.

La momentul începerii campaniei împotriva României, URSS venea după cinsprezece ani de înarmare intensivă, cu un volum mare de armament modern, situația armatei sovietice fiind total diferită de cea de acum a armatei ruse.

Au achiziționat rușii o navă de desanț franceză sau măcar încearcă sa facă asta? Și scufundata „Moskva” era făcută după modelul francez și se pare că nu a reușit multe în lupta. Detalii, aici și aici.

Am citit că rușii fac exerciții de debarcare în Marea Baltică. Ei au mai făcut asta și se pare că nu au deprins nimic folositor împotriva noastră.

The following two tabs change content below.
Preot Alexandru Coman

Preot Alexandru Coman

Hirotonit preot în anul 1994, Parintele Alexandru Coman este și absolvent de Psihologie, specializat cu Master în Logopedie (Terapii și compensare în tulburările de comunicare), membru în Colegiul Psihologilor, având și cursuri post-universitare de Jurnalism/Publicitate (anul 2001), timp în care a slujit neîntrerupt în Biserică.

Un gând despre “Aventuri ruse la Marea Neagră

  1. Două incidente concludente în acest sens au avut loc duminică, cu ocazia unor ceremonii organizate de Ziua Forţelor Navale ruse.
    Potrivit site-ului Glavred, care citează nr2.ru, un incident nefericit a avut loc în timpul unei demonstraţii navale în regiunea Kaliningrad, la Marea Baltică, chiar sub ochii preşedintelui rus Vladimir Putin.
    O navă militară şi-a deschis lansatorul de rachete, dar preconizata lansare nu are loc. În acel moment, Vladimir Putin şi-a îndreptat privirea, nervos, spre vicepremierul rus Dmitri Rogozin.

    Gestul este unul firesc, după ce liderul de la Kremlin vorbise în faţa echipajului fregatei „Amiral Gorşkov“ despre rolul Rusiei de mare putere maritimă şi salutase Forţele Navale ruse pentru faptul că „asigură cu succes apărarea ţării“.

    Un alt incident nefericit a avut loc la Sevastopol, la Marea Neagră, în timpul unei demonstraţii cu participarea Forţelor Navale şi Forţelor Aeriene ruse, relatează site-ul tsn.ua, care citează cotidianul local Meridian Sevastopol.
    De această dată nava a reuşit să lanseze racheta, dar aceasta a zburat numai câţiva metri, după care a căzut în apă. A urmat apoi o explozie puternică. Nimeni nu a avut de suferit în urma acestui incident.

    http://m.adevarul.ro/internati.....index.html

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.