foto: Erdogan și garda prezidențială a Greciei

Atacul coaliției formate din Statele Unite, Franța și Marea Britanie asupra Siriei a produs o aglomerare mare de avioane și vase de luptă, într-o suprafață deloc liberă, în care se înghesuiau deja mai multe armate bine echipate. Israelul, Turcia, Grecia, Cipru, Egiptul și chiar Rusia aglomerau deja partea estică a Mediteranei cu nave și echipamente de luptă aflate în stare de alertă cvasipermanentă. În condițiile astea, densitatea mărită suplimentar de navele și avioanele de luptă ale coaliției care a atacat Siria putea mări și mai mult îngrijorarea în zonă și nu numai. Mai mult, Turcia, Grecia și Cipru se află acum într-o dispută teritorială foarte periculoasă în Mediterana și au bună parte a echipamentelor militare împărțite între Marea Mediterana și Marea Egee. Turcia și Grecia au împreună, în zona Mării Egee, 67 de vase militare și 24 de submarine, 448 avioane de lupta echipate cu bombe inteligente ori ghidate. Pe cele două maluri ale Mării Egee, armatele de uscat ale Greciei și Turciei adună împreună 832 de tancuri grele și mai mult de 2500 de piese de artilerie mobilă, pentru o suprafață de graniță comună de mai puțin de 180 km. Asta în condițiile în care Grecia și Turcia sunt iarăși într-o situație foarte delicată, după o serie de incidente care au amplificat discursul violent al Turciei, ce dorește o rediscutare a granițelor comune și presează constant, arătând că, practic, nu se teme să deschidă conflictul militar.

foto: reuters

Dealtfel, de zeci de ani avioanele și navele militare turcești intră fără permisiune în spațiul aerian și maritim al Greciei, provocând reacția armatei grecești, tocmai pentru a deschide și a escalada un conflict care părea, zilele astea, din ce în ce mai aproape de declanșare.

Numai în 2017 au existat 3317 violări ale spațiului aerian grecesc și 1998 violări ale apelor teritoriale, din partea Turciei, de mult mai multe ori decât întâmpla în anii precedenți.
Kostas Grivas, care predă sisteme avansate de armament la Academia Militară Elena, spune că un conflict în zona ar produce, din cauza cantității imense de armament modern care se află acolo, daune comparabile cu cele ale unui război nuclear. La încercarea Greciei de a tempera și de a negocia, președintele Erdogan a răspuns cât se poate de agresiv, nelăsând nici o îndoială asupra intențiilor lui războinice. Invitat în Grecia pentru discuții, pe 7 decembrie 2017, acesta a cerut o rediscutare a Tratatului de la Laussane din 1923, care stabilea granițele dintre Grecia și Turcia, lucru fără precedent în relațiile dintre cele două țări. La asta, președintele Greciei Prokopis Pavlopoulos a răspuns că Tratatul nu e negociabil.

Și situația diplomatică s-a înrăutățit pe mai departe, urmând unor evenimente provocate de armata turcă. Astfel, în 12 februarie o navă a pazei de coastă a Turciei a lovit intenționat o navă a pazei de coasta aparținând Greciei, lângă Imia, niște insulițe nelocuite pe care Turcia le dorește și pentru care a fost foarte aproape să pornească o confruntare militară în 1996, când a trimis acolo o expediție a forțelor speciale. La acel moment, numai intervenția Statelor Unite a calmat situația.

Pe lângă asta, la sfârșitul lunii februarie doi militari greci au fost reținuți de armata turcă pentru o presupusă intrare a lor pe teritoriul Turciei. Pentru prima oară, acest gen de incident nu s-a terminat cu legitimarea militarilor greci și predarea lor către autoritățile grecești, ci cu arestarea lor în vederea prezentării în față unei instanțe din Turcia, pentru a fi condamnați. Atena a protestat, numindu-i pe cei militari ai săi „deținuți politici„.

Dar nu numai Grecia a avut de-a face cu agresivitatea crescândă a Turciei. Pe 9 februarie, cinci vase ale marinei militare turcești au împiedicat o platformă de foraj a companiei italiene ENI să înceapă lucrul la nord-est de Cipru, în apele sale teritoriale. Istambulul nu recunoaște zona economică exclusivă cipriotă și a declarat că va începe propriile activități de prospecțiune și foraj în zonă.

Ca răspuns la agresiunile Turciei, Consiliul European a dat o declarație fermă în care afirmă solidaritatea cu Grecia și Cipru și condamnă cu fermitate acțiunile ilegale din Marea Egee Estul Mediteranei. Statele Unite, de asemeni, au dat o declarație în care este recunoscut dreptul Republicii Cipru să își exploateze resursele în propria zonă economică exclusivă. Chiar așa stând lucrurile, se știe cât de mult ține Turcia la declarațiile de condamnare a acțiunilor sale și e clar că nu s-a lăsat intimidată de solidaritatea la nivelul declarațiilor, chiar venite din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.

Numai că acum, cu aglomerația de vase militare americane, englezești și franceze din regiune, cu toată atenția îndreptată acolo, e clar că nu vrea nimeni probleme suplimentare în zonă. Turcia nu poate încerca acum nici o acțiune care să complice situația și să irite în același timp și Washingtonul și Londra și Parisul. Tot ce poate face este să aștepte, ceea ce înseamnă că, pentru moment măcar, Grecia și Cipru sunt în siguranță.

Print Friendly, PDF & Email

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here