A treia dezbatere Obama – Romney

    45

    Va incepe exact intr-o ora. Conteaza? Absolut. Acest ciclu prezidential iese din tiparele obisnuite, chiar si din perspectiva importantei dezbaterilor. Se tot spune ca dezbaterile prezidentiale au devenit un spectacol cu circuit inchis gustat doar de comentatorii politici si cu efect minim asupra alegatorului obisnuit, dar el a votat un personaj de basm in urma cu patru ani si acum intelege ca a fost „facut” din vorbe. De aceea alegatorul obisnuit intra inca o data pe frecventa vorbelor, pentru a decide cine dintre cei doi candidati povesteste frumos sau intelege corect realitatea.

    Aceasta dezbatere se va concentra pe tema politicii externe. Subiectul cel mai discutat si controversat la ora de fata este atacul terorist din 11 septembrie 2012 asupra consulatului american din Benghazi, Libia. Administratia Obama a apasat la maxim pe pedala de acceleratie a rescrierii trecutului imediat: dupa ce in primele doua saptamani de la aceasta tragedie s-a comunicat prin toate canalele posibile faptul ca moartea ambasadorului si a altor trei americani s-ar fi datorat unei „demonstratii spontane” prilejuite de un video anti-islam pe YouTube, Casa Alba si masinaria de stat au inceput sa afirme agresiv o serie de contrarii care se bat cap in cap. Ba ca Obama a condamnat (clar si fara ambiguitati) incidentul drept atac terorist in chiar prima sa aparitie publica din 12 septembrie, ba ca informatiile initiale CIA (scurse selectiv in presa) justifica beton declaratiile oficiale care au tesut povestea „demonstratiilor spontane”, ba ca nu e vorba de niciun fel de esec al politicii externe marca Obama, in fond pina si Bush a fost surprins de primul 9/11 pe o scena citind povesti pentru prescolari. Ultima linie de argumentare nu e hiperbola: generalul Wesley Clark, aflat deocamdata in solda lui Obama si a lui Victor Ponta, tocmai a aruncat lejer aceasta fumigena la emisiunea lui Bill O’Reilly.

    Big, big show tonight!

    Primele 25 de minute. Obama domina. Romney nu e convingator. Obama domina pentru ca reuseste sa proiecteze o imagine prezidentiala. Sunt multe deschideri pentru Romney de a intepa balonul imaginar creat de Obama, dar Romney nu este pe faza.

    Romney a punctat bine. I-a amintit lui Obama de tacerea rusinoasa din urma cu trei ani, cand iranienii au iesit in strada sa protesteze masiv la adresa alegerilor masluite de mulahi; zero sprijin din partea Casei Albe. Obama vorbeste mult si cu musca pe caciula. Romney nu insista cat ar trebui.

    Dar e loc si de discutii despre economie, taxe, buget, datorii, tot tacamul intern. Romney il tine in corzi pe Obama, iar Unicornul e disperat: bate apa in piua prea mult in apararea sa.

    Romney ia initiativa. Ii spune Unicornului verde in fata ca America nu a dictat niciodata nimanui, America a eliberat de sub tiranie. Apropo de primul turneu al lui Obama in Orientul Mijlociu, (primul) turneu de turnat cenusa in capul Americii.

    Acum se vorbeste despre Pakistan. Obama aplica teoria constructiei comunitare, Romney cam la fel. Amandoi se cearta pe cum sa implementeze acelasi lucru in moduri diferite. Sorry guys, but it’s all bullshit. Cand Obama se drapeaza in gloria eliminarii lui Bin Laden si fabuleaza despre cooperare si constructia migaloasa de raporturi comunitare (comunitatile de spionaj, de exemplu), singurul raspuns adecvat al lui Romney nu poate fi decat sa ii aminteasca Unicornului faptul ca doctorul pakistanez care l-a tradat pe Bin Laden si a furnizat informatii esentiale despre locatia acestuia putrezeste la momentul de fata intr-o inchisoare pakistaneza. Dar nu o face…

    Înregistrarea video a dezbaterii:

    Dezbaterea s-a incheiat de un timp. Cine a castigat? Parerea mea conteaza prea putin fata de cea pe care si-a format-o alegatorul obisnuit. Eu am fost extrem de frustrat de felul in care Romney a lasat netaxate o sumedenie de detalii din afirmatiile lui Obama. Pe de alta parte, Romney s-a concentrat in mod deliberat asupra unui mesaj de ansamblu destul de bine articulat – reabilitarea influentei externe prin crestere economica interna, renuntarea la autoflagelare ca principiu de politica externa, revenirea la o politica de sprijin clar al aliatilor si de descurajare ferma a inamicilor, contracararea jihadismului ascendent din Orientul Mijlociu prin parghii economice, diplomatice si de proiectie de forta militara. Obama si-a aparat cu succes un palmares in mare masura imaginar. Greu de spus cine a lasat o impresie mai puternica asupra alegatorului obisnuit.

    Print Friendly, PDF & Email

    45 COMENTARII

    1. Obama a inceput in forta, cu minciuni la greu, iar Romney a inceput defensiv. Romney urmeaza strategia de lupta ARDeilor, un soi de „Obama nu e inamicul meu”?

    2. Nu stiu, domnilor, dar ma enerveaza rau de tot cum a gandit Romney dezbaterea. Obama il ataca, sub centura, cu minciuni, il intrerupe, face o caricatura din ceea ce este, si el nu reuseste sa il puna la punct. La faza cu Egiptul, Libia, Tunisia si SIria… vai si amar.

    3. Emil, Pata, eu nu ii dau nota de trecere lui Romney. S-a lasat atacat cu tot soiul de minciuni, i-a permis lui Obama sa minta, sa dezinformeze, sa fie ipocrit, pana si sa se foloseasca de victimelui atentelor de la 11 septembrie.

    4. 1) Aceasta e prima mea intervenție la articolul de mai sus, anumite circumstanțe nu mi-au permis să lucrez în timpul dezbaterii.
      2) Let’s agree to disagree, Vlad! Romney a fost „the happy warrior” în această dezbatere. Așezarea bizară a celor doi, cot la cot la aceeași masă ne-a arătat un Romney bine dispus și relaxat, zîmbind amabil, ca un cîștigător, care a refuzat cu încăpățînare să-l jignească în vreun fel pe imaturul adversar. Celălalt a schițat mereu grimase, arătînd deseori iritare fățișă. În felul ăsta nici „moderatorul” nu s-a putut „manifesta” decît extrem de sporadic.
      3) Singura persoană care a avut un program, inclusiv un program de guvernare, a fost Romney. Obama s-a vindecat de faimosul său „Ăăăăă…” din prima dezbatere. Dar atît, dacă venea și cu un program de guvernare era poate mai bine pentru el.
      4) Publicul american este ceva mai bine pregătit decît se crede de obicei. Excluzînd electoratele captive, pentru independenți și nehotărîți comportamentul lui Mitt Romney a fost convingător.
      5) Cîteva dintre răspunsuri (în special cele legate de China) au fost dedicate electoratului indecis din cîteva state – în primul rînd Ohio, dar și Pennsylvania și Wisconsin. În cîteva zile vom afla din sondaje ce și cum.

      Răbdare Vlad! „Aveți puțintică răbdare” – zicea nemuritorul Trahanache… 🙂 🙂 🙂

    5. Asta-i culmea. Sa se impotmoleasca tocmai la externe?! Pai Obama putea fi facut terci si articol de circ, nu alta. Pai si un cetatean de rind putea sa-i puna botnita.

    6. (completare) Dacă aș fi avut timp, aș fi introdus înainte de discuțiile despre dezbatere un link la un savuros editorial al lui Oleg Atbashian publicat azi 22 octombrie (da, aici e încă luni!) în The Washington Times. E o reacție intenționat întîrziată la a doua dezbatere cînd puștiulică Hussein s-a ascuns sub vastele fuste ale mămucăi Cindy Crawley!

      Citiți-l, mă rog frumos. E haios, dar mai mult decît atît, e instructiv!

      …Psychologically, the first debate transformed Romney into an archetypal finger-wagging adult as Obama slipped into the niche of a juvenile delinquent, trying to wiggle his way out by making up stories and blaming others for his own mess. Romney quickly established dominance by pointing out that, having raised five boys, he could handle puerile tactics. This forced the debate moderator, Jim Lehrer, to assume the role of a visiting social worker trying to prevent child abuse.

      Romney-Obama debate – fingerpointingThe Romney-Obama townhall rematch at Hofstra University felt like a second act in the same family drama, in which young Barack revolted against daddy’s authority, but was once again told to go to his room.

      Having been disciplined in the first act, Obama tried to change the dynamic of their relationship, but remained stuck in the same psychological niche – perhaps, widening it somewhat with an act of an adolescent rebel.

      There was no slouching like the last time. No more staring at the floor and smirking. Obama even learned to imitate Romney’s ironic smile while the big guy talked. At this rate he may even soon begin to realize that imitation of the opponent’s mannerisms is bigger than flattery – it’s the admission of his superiority.

      Romney’s character of a demanding and responsible parent stayed the same. And why wouldn’t it? The kid showed no effort to clean up his mess, nor to change his lying and fingerpointing tactics. The only change was his cocky, aggressive attitude.

      In part, the new attitude was enabled by another important addition to this dynamic – Candy Crowley in the role of an archetypical overprotective mommy.

      The CNN anchoress initially tried to moderate objectively, but couldn’t help herself: such is the power of a mother’s love, forcing her to stand for her child, right or wrong. At least five times she rushed to Obama’s rescue. At least once she saved him from a major embarrassment, causing a media controversy over her factually incorrect support of Obama’s statement on the Benghazi terrorist attack….

    7. Pata, nu merita sa ma trezesc pentru porcaria asta de dezbatere. Daca marea lui idee a fost aceea de a sta ca o vita proasta in timp ce Hussein spune, din nou si din nou, ca se bucura ca Romney ii sustine politicile, atunci sa se duca dracu’, impreuna cu McCain. Sunt doi boi. O sa castige alegerile printr-o minune dumnezeasca, nu gratie „performantei” sale de azi.

      Dezbaterea pe politica externa trebuia sa fie un slam dunk. Ratarea lui Obama este mai mult decat evidenta si era foarte simplu sa pledezi impotriva politicii externe a administratiei Obama. In schimb, pe Mittens l-a interesat „sa para” prezidential, nu sa fie, ca i-au spus consilierii lui destepti ca daca iti lasi adversarul sa te faca in fel si chip esti prezidential. De aceea pe parcursul intregii campanii nu s-a legat nici de afirmatiile rasiste ale lui Obama, nici de trecutul sau.

      Asta e prezidentialismul dupa ARDei. Acum stim de ce ard in flacari.

    8. Pentru cei din Romania care inca sint fanii urecheatului – Obama i-a promis lui Putin scutul antiracheta daca il menajeaza in campanie. nu stiu ce parere au altii, dar pentru mine asta inseamna ca Obama este pragatit sa vinda Romania (si tot estul Europei) lui Putin intr-un posibil al doilea mandat, cu alte cuvinte este pregatit sa isi tradeze aliatii in fata unei puteri ostile.

      Doar daca luam in considerare doar asta, pentru Romania este vital ca Obama sa piarda. motivele sint mult mai multe. http://inliniedreapta.net/monitorul-neoficial/onu-avertizeaza-americanii-nu-l-votati-pe-romney/

      in schimb, presa de „dreapta” discuta analizele moguliziunilor americane (cnn). inconstienta.

    9. In cazul asta, Silva, ar trebui sa ne alegem cei mai mari idioti simpatici. Dupa mintea mea putina, un presedinte trebuia sa fie capabil, nu „prezidential”. Nu e concurs de Miss. Si pana la urma, si la Miss trebuie sa stii sa faci ceva, nu te poti prezenta cu nimic, doar in costumul Evei.

      Repet, era o dezbatere despre politica externa unde trebuia sa se demonstreze ca omul nostru are ceea ce lumpenconsilierimea numeste „leadership”. Nu am vazut nimic de genul asta, doar un Romney incasand, incercand sa pareze loviturile care venea una dupa alta.

    10. Vlad, nu m-ai inteles. Nu am spus ca trebuia sau nu sa fie prezidential. Important era sa puna cit mai ferm punctul pe i, sa-l stringa cu usa si sa-l ia la bani marunti pe Obama in chestiile cheie unde a facut greseli capitale, nu sa vorbeasca in termeni generali. Din pacate mai era si moderatorul, care nu stiu cum se facea, ca-l intrerupea tocmai la punctul culminant.

      Repet, nu cred ca o pozitie ferma si tare l-ar fi facut mau putin prezidential pe Romney, ci chiar dimpotriva.

    11. Nu am inteles, Silva, scuze. M-a incurcat „putin”. 🙂

      Nici pe Israel si Iran nu a fost ferm, nici in ceea ce priveste lumea islamica, nici in ceea ce priveste China (a fost halucinant sa il auzi vorbind despre cum China nu vrea razboi, protectionism sau haos cand China se inarmeaza puternic, este protectionista si sprijina haosul la nivel mondial, in special in Africa).

    12. #14,
      Nu-i nici o problema, Vlad. Se intimpla oricui. 🙂

      In alta ordine de idei, nu stiu ce-i trebuia lui Romney sa-si puna si femeile in cap. Oricum nu poate sa influenteze legislativ in menajul omului la casa lui. Dar in schimb are nevoie de votul femeilor. Si ce face el – le trimite la bucatarie… Pur si simplu n-avea rost.

    13. Este uimitor ce a putut face Romney cu declaratia revoltatoare a lui Obama prinsa de acel microfon buclucas. Sa nu uitam ca presedintele american a promis Rusiei ca dupa realagere va lucra in favoarea intereselor sale, singurul lucru pe care il cerea in schimb era spatiu de manevra: o reducere a frecventei si intensitatii atacurilor venite de la Kremlin.

      Barack Obama: „Toate aceste probleme, dar în special scutul anti-rachetă, pot fi rezolvate, dar este important ca el [Vladimir Putin n.t.] să-mi lase spațiu.”

      Dmitri Medvedev: „Da, înțeleg. Înțeleg mesajul tău despre spațiu. Spațiu de manevră pentru tine…”

      Barack Obama: „Acestea sunt ultimele mele alegeri. După alegeri, voi avea mai multă flexibilitate.”

      Dmitri Medvedev: „Înțeleg. Îi voi transmite această informație lui Vladimir, și îți sunt alături.”

      In orice lume normala, asa ceva se cheama tradare a intereselor nationale. Marele lucru pe care l-a putut scoate Romney, si asta DUPA un atac al lui Obama, a fost ca Vladimir Vladmirovici Putin va gasi de partea americana „mai multa coloana vertebrala” daca el va ajunge presedinte. Foarte putin pentru ce material pe care il avea la dispozitie.

    14. Campania Romney se misca rapid. A fost lansat acest spot publicitar, cuprinzand una dintre cele mai bune si taiaose interventii ale lui Romney de ieri seara:

    15. #19 Vlad

      E mai mult ca o aluzie cu subinteles. Prea cu manusi de matase si prea pe scurt. Daca alegatorul n-a fost destul de atent, i-a trecut pe linga ureche.

    16. McCain resents Obama taking cheap shots at Romney last night

      Ce a avut McCain de zis: Obama a fost prea dur. Hai, frate, da-o naibii de treaba, Romney putea sa vorbeasca, daca ar fi dorit. Obama nu a fost Biden din dezbaterea cu Paul Ryan.

      geefo, o sa dau o tura, dar nu vad ce s-ar putea schimba pentru ca stiu prea bine ce am vazut si imi displac articolele care cauta sa ma convinga ca de fapt am vazut altceva (o victorie a lui Romney, o prezenta foarte buna, un Obama invins). Nu, am vazut un Romney mai atent sa para decat sa fie, incapabil sa articuleze macar temele fundamentale din politica externa. Fata de colegii sai a fost atat de dur si nedrept in primaries, a folosit toate trucurile posibile si toate conexiunile pe care le avea pentru a-i vopsi in prosti, incapabili, bigoti s.a.m.d., iar in fata lui Obama nu a fost in stare nici macar sa dea glas celor mai mari nemultumiri.

    17. Daniel,
      Voiam doar sa-l ajut pe Vlad sa scape de pesimism, pe mine nu m-a intreresat dezbaterea, sper sa nu para ca o fac pe grozavul cand iti spun ca datorita traiului sub diferite regimuri pot depista destul de precis un mancator de cacat, candidat sau in functie.
      Vlad,
      Nu are asa mare importanta cine a „castigat” ultima dezbatere, Romney isi urmareste scopul( si si-l urmareste bine) asa cum ai vazut inca din timpul „primaries”. 🙂 Interesanta reactia/rezultatul votului „focus group”-ului cu alegatori indecisi din Ohio organizat de PBS, interesanta si reactia prezentatoarei CBS Norah O’Donnell sau mai bine zis expresia sa faciala. „Priceless”, vorba lui Limabugh. Si fiindca veni vorba de mult hulitul Limbaugh, in emisiunea lui ( transcriptul poate fi citit zilnic pe website-ul sau) spunea ca unii ar putea afirma ca Romney a folosit sablonul lui Reagan in dezbatere.
      http://www.rushlimbaugh.com/daily/2012/10/23/flashback_reagan_emphasized_peace_restraint_on_hostages_in_1980_debate

    18. Geefo. Interesanta perspectiva lui Limbaugh. Plauzibila. Am vazut clipul video de care spuneai, dar am vazut si unul realizat de Frank Luntz cu alt focus-group, in care concluzia dupa dezbaterea de ieri era ca Romney „nu are habar” (clueless). Mi-a ramas in cap o chestie pe care ca am citit-o pe un blog de dreapta, dar nu mai stiu unde. Autorul zicea ca doua lucruri sunt clare: (1) diferentele clare de abordare a dezbaterii din partea lui Obama si Romney, si (2) motivul la baza acestor diferente. La (1) e destul de evident – Obama intr-o sarja la baioneta (cred ca remarca lui despre „baionete” spune multe dincolo de ridicolul ieftin prin care a incercat sa il desfiinteze pe Romney) si Romney urcat intr-un foisor de observatie cu orizont larg, din care si-a permis o prestatie generica. La (2) autorul spunea ca motivul nu poate fi gasit decat in ceea ce arata sondajele private comandate de amandoua campaniile; el era convins ca atat campania Obama cat si campania Romney au la dispozitie date care arata o tendinta a publicului catre Romney mult mai accentuata decat sondajele publice din presa. De aici deciziile strategice ale celor doua campanii de a aborda dezbaterea asa cum au facut-o. Iarasi, mi se pare cat se poate de plauzibil.
      Acum sa vedem efectul, cine a avut mai mult de castigat de pe urma strategiei adoptate.

      PS
      Castig pentru Romney inseamna pur si simplu sa nu fi incetinit sau impiedicat inertia recenta a publicului de a se indrepta catre el.

    19. La un alt topic intrebasem daca Obama si-a cerut scuze si si-a recunoscut greseala in prtivinta Primaverilor Arabe si ca a dus de nas omenirea despre scopul democratic al revolutiilor arabe.

      In dezbaterea a treia pentru presidentie, nu numai ca nu si-a reconuscut Obama gafa, ba din contra, aceasta a fost prilej de a se lauda cu ea. Dar mai straniu decit atit, Romney nu a profitat de acest subiect notoriu pentru a incerca sa-i dea knock-out adversarului sau politic, ba chiar i s-a alaturat presedintelui in a sprijini spusele acestuia pe subiect. Mi se pare ca l-a vorbit de rau si pe Mubarak si de suferintele poporului de 80 de milioane sub el. Numai in alta parte din discurs a pomenit intr-o lista de problematic items „Middle East (sau Arab world) in turmoil”.

      Nu tu Muslim Brotherhood, nu tu legaturile rebelilor cu El-Qaida in Libia, instalarea tot mai puternica a legilor Sharya si alte porcarii. Nu stia Romney ceea ce a tot aparut in presa si ce s-a chinuit Wallid Shoebat si multi altii sa deminstreze de la revolutii (chiar si in mijlocul lor) incoace? Bineinteles ca nu poate vorba de asa ceva. Atunci de ce a fost atit de ingaduitor si a ratat atuurle din mina?

    20. @ Silvapro

      N-avea niciun rost. Exista riscul ca Romney sa fie portretizat ca islamofob pentru ca treaba cu MB e atat de outrageous incat poate fi usor trecuta la capitolul Teoria Conspiratiei.

      Asta e important, mai ales ca Glenn Beck a preluat discutia despre MB, or domnu’ Beck e cumva considerat fringe chiar de republicani. Cred ca a fost o tacere strategica din partea lui Romney.

    21. @anarchix (off topic: LTNS 🙂 ) N-avea absolut nici un rost. Mai ales că scandalul Benghazi-Gate n-avea cum să nu se amplifice:

      Caught in a Lie–Again: White House Received Claims of Terrorist Role Two Hours After Benghazi Attack

      Just over two hours after the attack on the U.S. consulate in Benghazi began on Sep. 11, the White House Situation Room was notified that a militant group with connections to al Qaeda had claimed responsibility, undermining claims by the Obama administration and the media that a video was initially the suspected cause.

      The new revelations come in the form of an email sent by the State Department Operations Center to the White House, the Pentagon, the FBI and unspecified elements of the intelligence community. The email was sent at 6:07 p.m. EDT, which was 12:07 a.m. Benghazi time. The attack in Benghazi had started just over two hours earlier, at 3:50 p.m. Washington time.

      Reuters reports that the email message was headlined „Update 2: Ansar al-Sharia Claims Responsibility for Benghazi Attack.” It read, in part: „Embassy Tripoli reports the group claimed responsibility on Facebook and Twitter and has called for an attack on Embassy Tripoli.” One of the recipients listed on the email was the White House Situation Room.

      A document produced by the State Department’s Bureau of Diplomatic Security on Sep. 12th, based on public media reports, mentions Ansar al-Sharia but says, „There has been no substantiated claim of responsibility for the attacks, though media reports suggest members of Ansar al-Sharia participated in the attack.” The document goes on to say that Ansar al-Sharia has an affiliation with al Qaeda.

      The administration’s inability to substantiate the claim of responsibility might explain its reluctance to call the attack „terrorism” in the early days. It does not explain why the White House sent surrogates Jay Carney and UN Ambassdor Susan Rice out repeatedly to insist the attack was a spontaneous reaction to a YouTube video.

      On September 14th alone, White House Press secretary mentioned the video more than a dozen times. He was pointedly asked three times if he meant to connect the video to the Benghazi attack and said (the third time): „We have no evidence at this time to suggest otherwise, that there was a pre-planned or ulterior instigation behind that unrest.”

      But the White House did have information, almost immediately, to suggest a militia aligned with al Qaeda might be responsible for the attack. The question is why that possibility was not raised at all while the other possibility, outrage over a video, was raised dozens of times that first week.

      Is it only a coincidence that the White House’s favored explanation is by far the less politically explosive of the two?

    22. P.S. După ce va cîștiga Casa Albă, sper că Romney va avea decența să-i mulțumească public lui Andrew Breitbart, care, chiar și după moarte, îi netezește calea!

    23. P.P.S.

      It’s simple why they did not want to say it was a planned terrorist act:
      One, it opens them up to a gross negligence charge for exposing US diplomats in a very dangerous place w/o adequate security!!
      Two, a terrorist attack by a group affiliated with Al-Qaeda contradicts with their narrative Al-Qaeda is dead!
      Three, a terrorist attack shows that the Arab Spring is actually radical Islam and terrorism Winter Spring instead!

    24. Nu inteleg de ce Romney nu a punctat mai tare pe Libia-Benghazi. Putea sa scoata niste „vinatai” mai evidente pe fata Huseinului.
      Ca sa arate americanului de rind cit de incapabil, ignorant si anti-american e idolul lor.
      Ann Coulter l-a numit retardat. Personal cred ca e mai rau decit atit, un retardat e de cele mai multe ori sincer.
      Ori Obama n-a fost sincer decit in copilarie cind se ruga in madrasele din Indonezia de 5 ori pe zi.

    25. Campania Romney a lansat un nou spot publicitar. Si da, baionetele lui Obama sunt si ele mentionate. Spotul e centrat pe contrastul dintre declaratia lui Obama din 2008 – „if you don’t have a record to run on you make a big election about small things” – si maruntisurile triviale invocate de Obama pe parcursul campaniei din acest an.

      Entuziasmul suporterilor lui Romney/Ryan e la turatie maxima. Zece mii au participat la o adunare in aer liber organizata intr-un loc mai greu accesibil din Colorado. Si au venit nu intr-o seara de weekend, ci marti seara 23 octombrie.

    26. Vlad, o să avem, dă Doamne, patru sau opt ani de zile să ne luăm de RINO’s. Dar mai întîi avem fix 13 zile (la minut!) să scăpăm de blestematul de MaObaMao… Să nu uiți să te scoli ATUNCI să prindem faza în direct! 🙂

    27. Off topic. Tot vreau sa intreb ce inseamna niste cuvinte / expresii:

      – coada de topor
      – limba de lemn
      – moguli
      – ONG

    28. „coada de topor” – cineva care faciliteaza cu sau fara buna stiinta o agenda diferita de ceea ce lasa impresia ca sustine in mod public; un executant al unui plan.
      „limba de lemn” – exprimare plina de clisee ideologice; mod de exprimare robotic.
      „mogul” – persoana importanta cu puteri discretionare (adica dispune de puterea si influenta de a face ce vrea, direct sau prin interpusi).
      „ONG” – NGO in engleza, adica organizatie non-guvernamentala.

    29. @Silvapro

      1. Săr’mîna! 🙂

      2. Iespresii:

      Coadă de topor – instrument, unealtă în mîna dușmanului (așa-i în dicționar, chestia cu Romney o s-o explice Vlad).

      Limbă de lemn – termen lingvistic care desemnează printre altele limba utilizată de oficialitățile regimurilor comuniste. Termenul traduce / calchiază expresia franceză langue de bois. Există și limba de lemn a Political Correctness-ului, în engleză ai ceva apropiat în newspeak-ul lui Orwell din „1984”

      Mogul – Dicționar: Persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India. …. 3. S.m. Fig. Persoană foarte importantă cu puteri discreționare. – Din engl. Mogul. Se folosește în Ro pt. a desemna persoane dubioase ce-și folosesc averea dobîndită ilegal ca vectori de influență (politică): patroni mass-media în principal. Ex. Vîntu, Voiculescu, Patriciu ș.a.m.d.*.

      ONG – Organizație neguvernamentală. Folosită în derîdere, e ca și cum ai pune ghilimele la „neguvernamental” 🙂

      *)ș.a.m.d. – și așa mai departe…

    30. La noi de obicei sint non-profit organizations. Cred ca asa sint si ONG?

      Multumesc mult pentru explicatii si pentru faptul ca mi-ati sarit in ajutor. Pacat ca n-am intrebat mai demult 🙂

      Nu m-am gindit ca Romney sa fie chiar coada de topor. Credeam ca a fost doar slab.
      Cu Muslim Brotherhood si Primaverile Arabe e o treaba prea evidenta ca sa tina de teoria conspiratiei. Pentu noi e ceva clar ca buna ziua, dar uite ca Obama si fanii lui nu vad asa lucrurile. De aceea trebuia extrasa toata seva pe subiect pina la epuizare. In nici un caz, nu cum a procedat Romney, care a fost ca un ecou al lui Obama. In multe lucruri nu era diferenta intre ei. Chiar si in privinta Iracului.

      Despre Ron Paul nu aveam dubii, ala chiar e coada de topor in chestiunile externe.

    31. Dacă Romney câștigă, eu îi iert mioritismele exasperante din debate 2 și debate 3.
      Pt că am văzut foarte multe comentarii de încredere (de ex, mai toate de pe National Review) zicând că în d2 și d3, Romney nu a prestat pt republicani câtuși de puțin, ci pt diferite target-grupuri de indeciși. În cadrul acestor grupuri, care ar putea decide soarta alegerilor, Romney a crescut după d2, și s-ar putea să fi crescut și după d3.
      Eu nu am cum să îmi dau seama de aici dacă asta a fost ideea, și dacă a funcționat, dar it makes sense ca explicație. Rămâne să vedem la rezultate.
      Și să sperăm că nu apare între timp vreo diversiune la scară istorică, sau vreo fraudă cum n-a mai văzut America, să dea totul peste cap.

      PS.
      La conceptul de „coadă de topor” aș adăuga o descriere mai plastică. Ideea e, Silva, că pădurea nu ar putea fi tăiată cu toporul, dacă toporul nu ar avea coadă – de lemn, adică, din pădure. Coada de topor e trădătorul care îl ajută pe inamic să-i doboare pe ai lui.

      „Limba de lemn” e o expresie lansată de sovietologii francezi prin anii 70-80 (v. de ex, Francoise Thom, La langue de bois), preluată de la mișcarea anticomunistă poloneză, care o folosea pentru a descrie jargonul oficial sovieto-comunist.

    32. Mă grăbesc să adaug o precizare, până nu citește comentariul meu de mai sus vreun lider ARD român (scuze, am vrut să zic, european), mioritic de centru-centru-centru, și își justifică tăcerea asurzitoare față de porcăriile actuale ale USL, prin vreun plan subtil, mai subtil ca al lui Romney, atât de subtil, încât nu se va prinde nimeni (pt ca nu va da nici rezultate, ca să nu dea de bănuit). Un plan supergenial, bazat pe sondaje, PR, studii științifice, populaționale, etc, din acelea care îi spun catindatului să nu facă nimic, să nu meargă în campanie, să nu atace USL, ca să nu sperie electoratul, să stea cuminte pe codiță, să fie moderat, european, să nu vorbească urât (ca Băsescu, cu „Marea-Neagră-lac-rusesc”, „Gazprom-Armata Roșie”, „pușcăriabili”, „trădători”, „lovitură de stat”, scuzați expresiile) și să aștepte ca treaba să fie făcută de alții, să fie tolerant și elastic la prințipii și inflexibil la negociatul listelor, deschis la dialog cu adversarii și fiară în trasul la gioale dintre aliați. Iar la sfârșit, să se mire că tâmpiții de români nu i-au votat. Explicația va fi că nația asta e prea proastă pentru Europa. Nu aceea că n-a avut ce să aleagă, pt ca nu a auzit de ARD, și, dacă auzea, nu i-ar fi spus nimic interesant, sau măcar, inteligibil.
      Situația nu e aceeași, domnilor ARD, cel puțin pentru că, în cazul SUA, a existat mai întâi debate 1, în care Romney a șters pe jos cu Obama și a setat cadrul confruntării. Cel puțin, Romney a dat ocazia americanilor să afle că există alternativă. În d2 și d3, Romney l-a lăsat pe Obama să latre. Nu știu dacă e bine, domnu chestor, mie mi-a displăcut profund, dar, dacă câștigă, nu mai zic nimic, trăiască arta PR-ului.
      Ar fi de dorit să și câștige.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here