FUNDATIA IOAN BARBUS

Bătaia pe Sfîntul Mormînt

monks.jpgSăptămîna trecută Biserica Sfîntului Mormînt a fost pîngărită. Nu vă îngrijoraţi, nu este nimic nou, ci o veche tradiţie care se perpetuează între diferitele biserici creştine care îşi împart între ele dreptul de a se ruga şi a oficia serviciul religios în prezenţa „rămăşiţelor pămînteşti” ale Mîntuitorului. Conform unei înţelegeri care datează încă din timpul Imperiului Otoman, preoţii şi călugării fiecărei biserici au acces la sfînta incintă, sub supravegherea reprezentanţilor celorlalte biserici, deoarece preacinstitele feţe bisericeşti se suspectează unele pe altele că ar ciobi şi „lua ca souvenir” fragmente din lespedea de pe mormînt, drept care se monitorizează unii pe alţii. Conform înţelegerii.


Călugări arestaţi după încăierarea din biserică
Duminică poliţia a intervenit prompt într-una din cele mai sfinte biserici ale creştinătăţii şi a arestat doi călugări în urma unui conflict care a degenerat într-o încăierare lîngă mormintul lui Isus. Ciocnirea dintre armeni şi greci de rit ortodox a avut loc în Biserica Sfîntului Mormînt, lăcaşul devenit sacru în urma răstignirii, punerii în mormînt şi a învierii lui Isus.
greekmonk.jpg
Totul a început cînd clericii armeni şi-au început procesiunea anuală care marchează descoperirea în secolul al IV-lea a crucii pe care se crede că a fost răstignit Isus. Procesiunea s-a încheiat prin intervenţia a zeci de poliţişti care au despărţit părţile beligerante şi au fost nevoiţi să deţină un călugăr armean cu bărba, îmbrăcat cu sutană roşie-roz şi respectiv un călugăr grec ortodox, îmbrăcat în negru şi cu fruntea însîngerată. Amîndoi au fost luaţi de la faţă locului cu cătuşe la mîini.
_28704_christian_clergymen.jpg
Şase biserici creştine împart între ele controlul asupra anticului locaş sfînt, luptîndu-se necontenit între ele pentru teritoriu şi control, ceea ce necesită intervenţia ocazională a poliţiei israeliene.

Mărul discordiei a fost cererea călugărilor grecilor de a posta un reprezentant în Edicul – structura antică ridicată peste locul unde se crede că a fost îngropat Isus – în timpul procesiunii armenilor. Armenii au refuzat şi au fost blocaţi de greci chiar la începutul procesiunii.

„Ne-am împotrivit şi nu am lăsat procesiunea să decurgă – nu vrem ca [armenii] să exercite un drept pe care nu îl au,” a declarat un tînăr călugăr grec, pe nume Serafim, cu o zgîrietură lîngă ochiul stîng. Serafim pretinde că a fost rănit de un armean care l-a lovit cu pumnul pe la spate şi i-a spart ochelarii.

Părintele Parkat de la patriarhia armeană declară că pretenţiile grecilor „contravin aranjamentelor status quo şi a aranjamentelor interne din Sfîntul Mormînt.” Totodată el susţine că grecii au atacat primii.
Archiepiscopul Aristarchos, prim-secretar al patriarhatiei grec ortodox, respinge acuzaţia că grecii ar fi declanşat ostilităţile: „Regret că acest incident s-a petrecut în faţa celui mai sfînt monument al creştinătăţii, Sfîntul Mormînt.

După incăierare, forţe mari de poliţie, cu armament uşor şi echipament de dispersat demonstraţii, au rămas de strajă lîngă Golgota, unde a avut loc răstignirea, şi lîngă lespedea lungă şi netedă unde, potrivit tradiţiei, a fost depus trupul lui Isus. Micky Rosenfeld, purtătorul de cuvînt al poliţiei a declarat că poliţia a intervenit după ce a primit informaţii că se bat călugării în biserică. El a confirmat arestarea a doi călugări, cîte unul din fiecare tabără.
Această veche rivalitate este numai unul din incredibilul spectru de conflicte dintre feţele bisericeşti asupra Sfîntului Mormînt.

Încă de multă vreme guvernul [israelian] intenţionează să construiască o ieşire de incendiu, pentru ca în interiorul bisericii, care are o singură uşă, se adună deseori mii de pelerini. Planul este însă inaplicabil deoarece diferitele culte nu se înţeleg între ele unde să plaseze a doua uşă. Un alt exemplu este scara care se află deasupra cornişei de la intrare încă din secolul al XIX-lea, pentru că nici pînă acum călugării nu găsesc de comun acord persoana autorizată să o dea jos.

Mai de curînd, din cauza unor mărunte neînţelegeri dintre biserica etiopiană şi cea coptică, se amînă sine die renovarea urgentă a unei mănăstiri construite pe acoperiş, şi care potrivit specialiştilor este în pericol de a se prăbuşi.

Sursa

Numai că aceste încăierări nu reprezintă nimic nou, şi sînt descrise cu mult umor de Mark Twain în jurnalul său de călătorie prin Ţara Sfîntă – The Innocents Abroad:

„Cînd intri în clădire, după ce ai trecut prin mijlocul adunăturii obişnuite de cerşetori, vezi pe partea stîngă cîteva străji turceşti turci – deoarece creştinii din diferitele secte, nu numai că se ceartă, ci, dacă li se permite, se şi bat în acest lăcaş sfînt.”
„Preoţii din toate capelele şi de toate confesiunile din Sfîntul Mormînt vizitează grota sacră pentru a plînge şi a se ruga, şi pentru a-l adora pe blîndul Mîntuitor. Două congregaţii diferite nu au însă voie să intre în acelaşi timp, pentru că se iau la bătaie.”

Ultima dată s-au bătut în Duminica Floriilor.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Israelianca

Israelianca

13 comentarii

  1. Titus Tulens
    19 noiembrie 2008

    nu prea inteleg care e scopul si/sau concluzia. de asemenea nu inteleg de ce autorul foloseste termenul secte (nu vorbim de mormoni sau de tele-evanghelisti) .

  2. Francesco
    19 noiembrie 2008

    @Titus Tulens,

    Scopul articolului este sa se arate o situatie, acest conflict exista, nu este de astazi sau de ieri, dupa cum scrie 9am:

    „Slujbele la Biserica Sfantului Mormant sunt programate cu foarte mare atentie, pentru a se evita conflictele intre biserici.
    Regulile foarte stricte de coabitare au fost stabilite in 1852 de otomani. Orice modificare a status quo-ului este imposibila, atat in ceea ce priveste orele slujbelor, cat si ale procesiunilor. Pentru a se evita orice conflict, cheile bisericii sunt de sapte secole in posesia a doua familii musulmane.”

    Intr-un sit catolic se dau explicatii cu privire la modul in care se administraza Biserica Sfantului Mormant:

    „Pr. Pizzaballa a explicat cum este structurat şi împărţit Sfântul Mormânt: „Confesiunile principale sunt trei: sunt cea greco-ortodoxă, cea catolică cu părinţii franciscani şi cea armeano-catolică. Apoi sunt alte trei Biserici: copţii, sirienii şi etiopienii, care însă au drepturi minore, să spunem aşa, cel puţin după terminologia status-quo-ului. Biserica este împărţită, este fracţionată, dar în general în propriile zone nu se întâmplă nimic. Problemele sunt în zonele comune, precum capela Sfântului Mormânt, Rotonda, care sunt gestionate împreună. Problemele apar şi când sunt slujbele liturgice, fiind vorba de cine şi unde trebuie să facă ceva. Status-quo-ul nu este o lege scrisă, ci un ansamblu de consuetudini care, cel puţin în ultima vreme, sunt interpretate în mod diferit de cele două comunităţi”. Rolul Custodiei franciscane „este acela de a media în acest caz între unul şi altul, a-i întâlni, a-i ajuta să rezolve neînţelegerea. Am în program o întâlnire cu Patriarhul grec-ortodox, apoi vom vedea ce putem face cu armenii. E clar că, după aceste episoade, trebuie să continuăm; viaţa este mai tare decât orice, trebuie să se reia viaţa pentru a trăi împreună”.

    Ai dreptate in ceea ce priveste chestiunea secte-biserici, este vorba de biserici si vom face corecturile de rigoare.

  3. Israelianca
    19 noiembrie 2008

    Francesco, multumesc pentru ajutor. Am stat toata ziua la pinda doar-doar primesc vreun comentariu si indata ce am adormit in post, au sosit musafirii.

    Titus Tolens (si Francesco), am folosit termenul „secte” pentru ca asa apare in engleza in original. Articolul AP nu este semnat, deci este posibil sa fi fost scris de un reporter la fata locului (nu-i exclus sa fie arab sau asiatic nu tocmai versat in ale crestinismului). Interesant este ca si Mark Twain foloseste termenul „sects”. Faute de mieux, am tradus si eu „secte”, desi poate era mai corect sa folosesc „confesiuni”. Iata ca am ajuns sa facem aici si filozofia traducerilor.

    Scopul articolului (adica al postului meu, nu al articolului din ziar, nu?). De ce publicam toti aici articole? Pentru ca am citit, vazut, simtit ceva care ne-a intristat, bucurat, pus pe ginduri sau ne-a trezit o amintire…

    Aici presa a relatat aproape pe viu evenimentele de la Sfintul Mormint, la radio si in editiile electronice ale ziarelor, bloggerii au preluat si ei subiectul, iar seara am fost tratati pe toate canalele cu imaginile preotilor insingerati si luati de politie in catuse. Una din incaierarile dintre etiopienii si coptii de pe acoperis a fost filmata de o echipa care facea un documentar. Daca nu ma inseala memoria, locul de pe acoperis fiind foarte strimt, poteca de acces este foarte ingusta, si „locatarii” si-au stabilit intre ei orele de acces, in asa fel incit sa nu se vada si sa nu treaca unul pe linga altul. Si totusi, unul a intirziat sau altul a venit prea devreme… Sau poate au vrut si unii si altii sa fie filmati…

    Pe mine personal m-a intristat violenta si patima dintre cele doua confesiuni, incapatinarea si inversunarea la care nu renunta de sute de ani. Unde mai pui ca se paruiesc si de sarbatori.

    Nu-mi scapa nici ironia faptului ca diversele biserici se bat pentru control asupra a ceea ce se crede ca ar fi fost mormintul unui evreu executat de romani (Imperiul roman) acum mai bine de 2000 de ani.

    Concluzia? Cred ca nici un articol publicat aici nu a vrut sa ofere vreo concluzie, eventual sa stirneasca o discutie.

  4. ws
    19 noiembrie 2008

    „în prezenţa rămăşiţelor pămînteşti ale Mîntuitorului”

    mi se pare mie, sau asta e o exprimare aiurea?

    din cate stiu eu, Iisus a fost rastignit, apoi a inviat, apoi a fost ridicat la ceruri. deci nu poate sa lase nici un fel de „ramasite pamantesti”.

    regards,
    ws

    p.s. multumesc pentru „bun venit”

  5. israelianca
    19 noiembrie 2008

    ws – Mi se pare ca trupul lui Isus a fost depus pe o lespede de piatra (nu stiu daca pe ea a fost si ingropat), iar de inviat a inviat dupa trei zile in mormint. Macar citeva fire de par si ceva piele descuamata tot trebuie sa fi ramas pe lumea asta. In plus, la rastignire trebuie sa fi singerat din miini si picioare din cauza cuielor si de asemenea din impunsatura din coasta. Si poate si din frunte, de la coroana de spini. Si din spate, din cauza flagelarii.

  6. Francesco
    19 noiembrie 2008

    @israelianca,

    Nu citisem pana articolul AP sau fragmentul din Mark Twain pana sa-mi formulez comentariul si este bine ca ai subliniat existenta cuvantului “sects” in ambele surse. Pentru noi insa este mai important sa folosim titulatura oficiala, aceea de biserici pentru a le deosebi de adevaratele secte, neoprotestante sau de alta factura care si-au gasit un loc sub soare. Pentru Mark Twain inteleg de ce le considera secte in amestecul acela de nationalitati si culturi specific epocii otomane tarzii. El nu avea cum sa le identifice altfel intr-un imperiu dominat de islamul atotstapanitoare ce permitea existenta altor religii doar daca se supuneau cerintelor si regulilor ce le erau dictate.

    In schimb, AP face o figura stanjenitoare. O agentie de stiri fara personal calificat, care nu isi confrunta informatiile si pentru care o secta de un an cu o suta de membri este egala ca denumire, rol si avengura cu bisericile mai vechi de un mileniu.

    Asa cum ai subliniat si tu, scopul articolului este de a

  7. bugsy
    19 noiembrie 2008

    @Israelianca,

    este off topic, dar ma gandesc ca poate te interseaza:
    http://www.honestreporting.com…..alysis.asp

  8. Paul
    19 noiembrie 2008

    @Francesco

    Spui asa: „Pentru noi insa este mai important sa folosim titulatura oficiala, aceea de biserici pentru a le deosebi de adevaratele secte, neoprotestante sau de alta factura care si-au gasit un loc sub soare.”

    In Biblie, in scrisoarea apostolului Pavel catre crestinii din Coloseni se spune asa: „El [Hristos] este mai înainte de toate lucrurile, şi toate se ţin prin El. El este Capul trupului, al Bisericii.” (captioliul 1: 17-18). Mai jos in versetul 24: „Mă bucur acum în suferinţele mele pentru voi; şi în trupul meu, împlinesc ce lipseşte suferinţelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica.”

    Intrebarea mea: la care Biserica se refera apostolul aici? La cele „oficiale”? Cele care nu au aparut mai devreme de X ani? La cele cu o anumita traditie?

    Nu cumva Biserica este una singura? Sau avem cumva imaginea unui cap (Hristos) cu mai multe trupuri? Bisericile „oficiale” fiind cu cap iar sectele fara?

    Mi se pare lipsit de sens si de discernamant sa imparti confesiunile in biserici „oficiale” si „secte”.
    Eu cred ca e intelept sa admitem ca din adevarata si unica Biserica fac parte credinciosi de diferite confesiuni (incluzand aici si „sectele”).

    Aderenta la o anumita confesiune „oficiala” nu garanteaza apartenenta la Biserica Lui Hristos tot asa cum a fi „sectant” nu te exclude automat din Trupul Lui. Iar cum proportiile nu le stim (si nici nu cred ca avem cum sa le stim) cred ca e mai sanatos sa ne abtinem de la a face clasamente.

    Multumesc.

  9. Israelianca
    19 noiembrie 2008

    Francesco, inca o data multam pentru interventie.
    AP nu este singura agentie care si-a pierdut standardul profesional etic. Michelle Malkin ii numeste deseori Associated (with terrorists) Press, Reuters cade in acelasi pacat, drept care a fost rebotezat al-Reuters, iar good old BBC – al-Beeb, unde C-ul din firma este inlocuit cu semiluna. Toate marile agentii prefera sa angajeze reporteri si fotografi locali care isi promoveaza agenda politica si de multe ori propagandisto-terorista.

    In ce-l priveste pe Mark Twain, nu stiu exact ce statut avea termenul „sect” in America pe vremea lui, asa ca nu ma pot pronunta. Este posibil insa sa fi vrut sa-i ridiculizeze pe preotii sa calugarii respectivi, dupa bunul lui obicei de a nu cruta pe nimeni. Recomand calduros tuturor sa intre la linkul pe care l-am inclus, si nu numai la capitolul respectiv. Toata cartea este extrem de instructiva si placuta, si ofera o perspectiva inedita asupra Tarii Sfinte. De curind a fost identificat in Ierusalim hanul/hotelul unde a stat Twain.

    bugsy – thanks.

  10. bugsy
    19 noiembrie 2008

    @Israelianaca:
    linkul de mai sus este chiar off topic acum, dupa ce citesc ce spui despre AP, REUTERS si BBC

  11. bugsy
    19 noiembrie 2008

    sorry, corect este asa: linkul de mai sus NU este chiar off topic acum, dupa ce citesc ce spui despre AP, REUTERS si BBC

  12. israelianca
    19 noiembrie 2008

    bugsy, 11 – vezi, de-aia n-am sarit sa raspund imediat ????

    Ne-am fi asteptat de la presa libera si internationala sa fie corecta, impartiala, sa nu aiba lacune in cultura general, si alte pretentii exagerate de genul asta.

    Din pacate, presa pe care noi am dori-o libera si internationala se transforma incet-incet, dar de buna voie, intr-un „organ de partid si de stat” unde secretarul de partid (si mai era o functie in Romania, un tip a carei functie era sa-si spioneze colegii si sa-i toarne – isi aminteste cineva? – de regula un tip care terminase academia Stefan Gheorghiu) hotara ce era permis sa se publice in ziar. Circula pe atunci un banc de origina sovietica: In URSS sint doua ziare – Izvestia (care inseamna stiri, daca nu ma insel) si Pravda (adevarul). Necazul e ca in izvestia nu e pravda si in pravda nu e izvestia.

  13. Francesco
    19 noiembrie 2008

    @Paul,

    Sa nu intelegi gresit; sunt unele secte neoprotestante care chiar nu vor sa fie numite decat asa, secte. Nu am vrut sa fie o conotatie depreciativa ci am subliniat importanta unei istorii in zona, istorie de sute si sute de ani ce este legata de bisericile enumerate. Evolutia crestinismului nu a fost liniara si nici fara reculuri.

    In rest, ai perfecta dreptate, apostolul Pavel nu se referea la biserica „oficiala”, pentru ca nu exista una ca atare.
    Multumim pentru atentionare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian