Capcane in Reconstructia Dreptei si tinichelele lui Ponta – By Alexa cu Anca Cernea

    4

    Capcane in Reconstructia Dreptei, de la minutul 25

    Anca Cernea: Noi vedem ca Stinga are un plan in domeniul cultural, nu e deloc indiferenta, dar daca in fata acestui lucru, Dreapta propune o simpla reforma economica – si nici aia foarte capitalista, ca sa nu se sperie asistatii si o multime de dinozauri care s-ar putea sa se simta amenintati. Daca facem de la inceput o propunere netezita, pilita pe la colturi, ca sa nu sperie, ca sa nu treazeasca atacuri, atunci ma tem ca astfel Dreapta nu va reusi sa trezeasca nici macar propriul electorat la vot.

    Olavo de Carvalho spune ca trebuie sa luam exemplul de la stinga, el vorbeste de militantismul partidelor comuniste dein Brazilia. Acolo lucrurile sint diferite pentru ca ei sint la nivelul anilor ’50, in care ei se insurubeaza tot mai mult la putere. Dar functioneaza la fel si la noi. Olavo explica cum, chiar daca un presedinte de Dreapta cistiga adrepterile, dar toata societatea este infiltrata de militantii stingii, atunci, practic, acel presedinte nu detine puterea, va sta acolo doar numarul de zile pina cind liderii de Stinga decid ca trebuie sa zboare. Atunci ies in strada masele de militanti, proteste, greve, totul e paralizat. […]

    La noi nu e vorba de militanti care vor acum sa faca revolutie, ci e vorba de urmarii celor care au facut lucrurile acestea in anii 50, iar ei si-au dobindit toate pozitiile privilegiate si averile din crime savirsite atunci si au ramas nelamurite si nepedepsite. Nu au nici un interes sa vina cineva si sa umble la memoria anilor comunismului, la arhive, la IICCMER, nu au nici un interes ca ICR sa fie ceea ce este acum. […]

    Daca e vorba sa creezi militanti, nu e rusine sa fii militant, depinde pentru ce militezi. Daca vrei sa pastrezi militantii de partea ta, nu ajunge sa vii cu propunere de stiu eu? „integrare europeana”. Trebuie a apelezi la valori mai serioase, la lucruri profunde, la credinta, la patriotism, bineinteles, neexcluzind partea economica, pentru ca sintem datori sa fim onesti si inserati in realitate, nu putem sa promitem cai vezi pe pereti.

    Olavo de Carvalho: […]Asta îmi venea să întreb, când i-am văzut pe prietenii mei liberali şi conservatori vorbind la Forumul Libertăţii. Un individ explica, de exemplu, eficienţa mai mare a economiei de piaţă faţă de economia socialistă; voiam să-l întreb, dumneata te aştepţi ca cineva să-şi dea viaţa pentru chestia asta, să-şi dea viaţa pentru un simplu raţionament economic, să-şi dea viaţa pur şi simplu pentru că un lucru e mai avantajos decât altul? Pentru un avantaj material, nimeni nu-şi dă viaţa. De ce? Pentru că dacă e mort, nu se bucură de avantajul material. Dacă plăteşti pe cineva spunîndu-i, uite, eu îţi dau zece milioane de dolari ca să te omori. Ce să facă tipul cu zece milioane de dolari dacă e mort? Deci simpla valoare practică, simpla valoare pragmatică, nu naşte un luptător adevărat, nu naşte curajul, nu naşte eroismul, dar religia le naşte….

    De exemplu, la orice grimasă a inamicului, individul, gata, cedează totul. Fapt este că de partea cealaltă, islamul vine cu puterea credinţei sale. Credinţa – poţi să o consideri greşită, dar acea credinţă, ca atitudine psihologică, este autentică. Pentru credinţă, respectivul e gata să moară. Nimeni nu–şi va da viaţa pentru filozofia politică liberală, lăsați-mă în pace cu asta….

    Pe vremea Partidului Comunist, nu mâncau la restaurant de cinci stele decât trei sau patru tipi din Comitetul Central, şi doar din când în când! În general duceau o viaţă foarte modestă şi devotată, pentru că trăiau pentru Partid. Dar dacă eşti mare burghez, dacă vrei plăceri şi bunăstare, primul lucru pe care trebuie să îl faci e să ieşi din politică. Eu, de câte ori eram invitat să vorbesc undeva, asta ceream: nu mă puneţi într-un hotel de cinci stele, puneţi-mă într-un hotel ieftin, nu cheltuiţi banii aiurea, aici nu e distracţie, aici nu e show-business, asta e militanţă, iar scopurile militanţei trec înaintea intereselor diferitelor persoane implicate. Dar nu avea niciun rost să le spun, nu ajuta la nimic, băieţii sunt dependenţi de confort.
    Prin urmare, lucrurile de aici încep. Voi toţi trebuie să vedeţi, dacă sunteţi burghezi de treabă, dispuşi să să vă bucuraţi de viaţă, să fiţi mereu mulţumiţi, graşi şi bine îmbrăcaţi, sau dacă vreţi să luptaţi? Asta era prima decizie pe care gaşca de la DEM ar fi trebuit s-o ia. Ar însemna că 90% va pleca din partid. Ar trebui luaţi cei de la DEM şi, eu dacă aş fi acolo, i-aş întreba pe toţi acei lideri ai DEM, câţi dintre voi sunteți dispuşi să iasă de aici şi să facă graffitti în Vila Maria, ACUMA? S-ar uita la mine ca la un nebun, evident.
    Dată fiind această reacție, eu pot să spun, atunci: fiule, partidul tau e deja terminat! E deja e ter-mi-nat! De ce? Pentru că în Partidul Comunist eu am văzut șefi mari riscându-și viața. Marighella nu a murit mitraliat în stradă? Și la fel, atâția alții, au fost persecutați și au înfruntat asta. Ei voiau cu adevărat puterea pentru partidul lor. Iar voi? Ce vreți? Vreți doar vreo mică funcție?[…]

    Textul integral: Olavo de Carvalho despre punctul slab al democrației liberale

    Print Friendly, PDF & Email
    Cititi si

    4 COMENTARII

    1. Emisiunile devin din ce in ce mai interesante si captivante. Multum Alexa si mai ales Anca Cernea!

    2. Unii isi inchipuie ca barbatii detin monopolul asupra curajului. Este de ajuns sa urmaresti emisiunea aceasta, ca sa iti dai seama cat de mult se inseala! Tot respectul pentru cele doua doamne!

    3. E adevarat ca politica de dreapta are nevoie de militanti pentru a-si mentine identitatea si raspandi valorile, si e clar ca dreapta de la noi nu are acum destui militanti capabili de lupta. Intre cei cred despre ei ca sunt militanti, cam multi au probleme de credibilitate.
      Militanta de dreapta insa nu e importanta numai pentru dezbaterea politica. Ea intereseaza si alte institutii si actori, care ar trebui sa renunte statul pe tusa si sa intre pe teren. In cazul in care vor lipsi militantii, se vor deteriora valorile pe care le apara dreapta, in special morala traditionala iudeo-crestina. T. Sowell spune ca fara „infrastructura morala” a societatii nu poate exista domnia legii. Politia si tribunalele nu sunt primii care apara societatea de barbarie, ci familia, Biserica, scoala si comunitatea care traiesc si promoveaza principiile morale.
      Vedem deja ca familia si scoala sunt atacate in fundamentele lor. Biserica inca e respectata (cu relativ putine exceptii), insa trebuie sa inteleaga ca, dacă se surpa infrastructura morala, va avea de suferit si trebuie sa se pregateasca pentru o noua prigoana. Nu sugerez prin asta sa se implice in politica, insa cred ca este cazul sa se exprime public mai cu curaj in problemele morale. Eu cred ca are resurse si ca multi ar urma-o dacă ar ridica stindardul. Apostolatul este un imperativ pentru orice creştin. Nu degeaba stanga se teme de apostolatul crestinilor si l-a luat ca model de militanta.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here