Ce opinii au cei care au candidat, și candidează, la președinția României despre Unirea cu Republica Moldova?

    1

    Unirea României cu Republica Moldova este cu siguranță un argument foarte cald pe ambele maluri ale Prutului, iar această Unire, din vis, ar fi avut ocazia să devină realitate în anii 90, când a fost vehement refuzată de fostul nostru Președinte Ion Iliescu, principala marionetă a Uniunii Sovietice.

    Președintele, de unul singur, nu are atribuțiile să facă Unirea dar totuși are cel mai important cuvânt de spus când vine vorba despre ea, iar în acest articol vom analiza raportul cu Unirea a principalilor candidați pentru locul de la Cotroceni și în mod special a candidaților care au ajuns în turul doi, Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.

    Ilie-Dan Barna (USR) – Un om care a apărut recent pe scena politică românească, dar care are o susținere destul de notabilă, cu toate că n-a reușit să ajungă în turul doi. Totuși, ce crede Dan Barna despre Unirea cu Basarabia?

    În Martie 2018, Dan Barna scria pe Facebook aceste cuvinte: ”Integrarea Republicii Moldova trece prin inima Bucureștiului”, alăturăndu-se, astfel, și el discursului european în privința Republicii Moldova. Probabil Dan Barna e prea ocupat cu lupta împotriva corupției pentru a-și asuma o poziție legată de Basarabia.

    Cu o lună înainte de turul I al alegerilor prezidențiale, în Octombrie 2019, același Dan Barna declara la Radio Europa Liberă că ”România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu R. Moldova, nu ultima” și în același timp spunea despre curentul unionist că ”este unul firesc și este unul natural”, dar nimic mai mult. Barna își încheia interviul declarând că Republica Moldova ar trebui să ia ca exemplu România pentru procesul de integrare europeană (fiind realiști, șansele Republicii Moldova să adere la Uniunea Europeană sunt sub zero). Barna cu siguranță nu a fost candidatul care își dorea Unirea, el visând ca Țara oligarhiilor să fie primită în Uniunea Europeană prin propriile puteri, ceva cât se poate de utopic.

    Mircea Diaconu (PRO ROMÂNIA-ALDE) – Mai multe sondaje îl dădeau pe Mircea Diaconu pe locul doi, însă candidatul susținut de Ponta și Tăriceanu s-a clasat abia pe locul 4 cu 8,85 % din preferințe. Totuși, ce luări de poziții a avut Mircea Diaconu despre Unirea Basarabiei cu România?
    Diaconu a declarat în timpul campaniei: ”Din păcate, apropo de ce numim și dorim – Unirea, lucrurile se pot face în anumite clipe istorice în care se rup faliile tectonice, cum a fost după Primul Război Mondial și cum a fost după căderea Uniunii Sovietice. Acea era clipa când se putea face în două luni, fără cusur, fără greșeală. Din păcate, în capul României erau niște domni care se uitau spre Răsărit și nu era cazul. Atunci era simplu, natural și firesc”, spunea acesta, lăsând de înțeles că Unirea este cam utopică în epoca contemporană, mai utopică decât integrarea Europeană a Republicii Moldova. Într-adevăr poziția lui Diaconu în timpul campaniei a fost una destul de vagă, însă în septembrie 2018 el invitase organizația unionistă ”Acțiunea 2012” în Parlamentul European pentru a introduce europarlamentarilor cauza națională românească. Atunci Diaconu declara: ”În pofida unor întâmplări ale ultimilor ani, sau mai bine zis, ale ultimului secol, rămân totuși infinit mai multe lucrurile care ne unesc, prin comparație cu diferențele care ne despart. Iar în unitatea lumii românești, care transcende granițele actuale ale României, stă cheia ieșirii noastre din labirint. În baza acestui crez personal, am răspuns propunerii făcute de ACȚIUNEA 2012 de a reface, în spirit, pentru câteva clipe, România Mare la Bruxelles”.
    Diaconu poate că în adâncul conștiinței sale naționale și-ar dori Unirea, dar susținerea sa a fost una destul de slabă, ca toată campania sa electorală de facto.

    Theodor Paleologu (PMP) – Paleologu a fost omul surpriză anunțat de partidul lui Traian Băsescu pentru cursa prezidențială. Ca atare, Partidul Mișcarea Populară este singurul partid parlamentar din România care a susținut în mai multe rânduri Unirea Basarabiei cu România, iar Traian Băsescu, cu bune și rele, a susținut deseori această cauză națională. Că exista niște legături între el și liderul comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, e cert, însă același Voronin și-a spălat mâinile de legăturile cu Băsescu în 2017 când a declarat la un post de televiziune că ”Băsescu mi-a propus Unirea. Urma să fiu președintele României unite”.
    Lăsându-l pe Băsescu și axându-ne pe Paleologu observăm cum acesta declara, în 2011, că ”e necesar să fie creată axa Iași–Chișinău care presupune intensificarea colaborării transfrontaliere prin construirea unei noi autostrăzi între Iași și Chișinău. E ciudat că astăzi trebuie să mergi două ore și jumătate din Iași până în Chișinău, normal ar fi să putem parcurge această mică distanță, de doar 90 de kilometri, în doar o oră. De aceea, o șosea directă e absolut necesară.”
    Deci, nimic relevant despre Unire în discursul său înainte de-a fi desemnat candidat al Partidului Mișcarea Populară. După ce a început campania electorală, Theodor Paleologu a declarat într-o dezbatere la Iași cu Kelemen Hunor (în octombrie 2019) că este unionist. Tot în timpul campaniei electorale Theodor Paleologu a susținut crearea unui minister pentru relațiile cu Republica Moldova și ulterior ne-a spus că ”am convingerea că problema unirii cu Republica Moldova se va pune, dar trebuie să fim pregătiți”.
    În concluzie, putem spune că intelectualul Theodor Paleologu a fost singurul candidat care s-a declarat unionist și care a venit cu o propunere concretă (crearea respectivului minister). Poate a fost împins de la spate de Traian Băsescu, sau poate nu, dar Partidul Mișcarea Populara rămâne singurul partid parlamentar unionist din Romania, iar Theodor Paleologu si Traian Băsescu principalii susținători politici al acestei cauze naționale, cu toate ca unioniștii si-ar fi dorit o voce mai ”vehementă”.

    Acum trecem la punctul cald al articolului, la luările de poziție privind Unirea ale celor doi candidați care vor concura pentru locul de la Cotroceni pe 24 Noiembrie:

    Klaus Werner Iohannis (PNL) – Actualul Președinte al României a declarat în 2016 că ”Unirea Basarabiei cu România este posibilă, dar nu în viitorul apropiat”. Totuși, același Iohannis, doar cu doi ani înainte, în plină campanie electorală, declara: ”Dacă cetățenii Republici Moldova își doresc unirea cu România, atunci nimeni nu-i poate opri. Nu există altă situație unde două state au limbă comună, istorie comună, aspirație comună.”
    Ce cred eu despre asta? Oportunism politic, nimic mai mult. În doi ani discursul pentru Basarabia a lui Werner Iohannis s-a sensibilizat cam mult. Tot în 2016 au fost chiar indignări împotriva oportunismului cu care s-a folosit de discursul unionist actualul Președinte.
    În campania din acest an Klaus Iohannis a refuzat orice dezbatere deci nu a avut de spus nimic și despre Unirea cu Basarabia, însă din martie actualul Președinte al României declarase în Parlamentul European că România și Republica Moldova sunt două ”popoare diferite”, a încercat ulterior să se corecteze spunând că de fapt a zis ”națiuni diferite”. Ulterior, Iohannis a fost întrebat de jurnaliștii de la G2A: ”Este vorba de unirea României cu Moldova, de ce nu s-a făcut în Anul Centenar și de ce nu s-a încercat nimic? Doar numărul 2 a vorbit ceva, însă foarte neclar, și nimeni nu a încercat să facă ceva, un referendum. Parlamentul sunt convins că nu va vota niciodată această Unire, și de asta vă întreb pe dumneavoastră de ce şi când va fi posibil să facem acest referendum, să ne unim cu Moldova?” la care Iohannis a răspuns: ”Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla.”
    Un răspuns simplu ca întotdeauna, lipsit de un minim de românism și cât mai indiferent posibil față de această cauză pentru care mulți români s-au jertfit acum 100 de ani.

    Vasilica-Viorica Dăncilă (PSD) – Fostul nostru premier, care ghidează social-democrații, a ținut un discurs în Parlamentul României pe data de 27 martie 2018, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, și în căteva minute a declarat: ”Ca prim-ministru, acord o atenţie specială relaţiei cu Republica Moldova, iar printre primele vizite externe pe care le-am făcut în această calitate a fost vizita la Chișinău, exact cu o lună în urmă. Am transmis atunci, subliniez din nou și acum, susținerea fermă și consecventă a parcursului european al Republicii Moldova din convingerea că locul său este în familia statelor europene […] Guvernul pe care îl conduc este ferm angajat să aducă cât mai aproape momentul în care România și Republica Moldova vor avea un viitor comun în Uniunea Europeană. Republica Moldova este și va rămâne o prioritate pentru guvernul României.”
    PENIBIL. Câți iubitori de Țară și-ar dori să țină un discurs cu asemenea ocazie în Parlamentul României? Mulți, foarte mulți. Iar această marionetă controlată de Liviu Dragnea a călcat complet în picioare atât factorii Unirii cu Basarabia care au pornit de la București, cât membrii Sfatului Țării. N-a zis nimic de o eventuală Unire în viitor, s-a axat doar pe un penibil discurs ”european” considerând că Republica Moldova n-are nicio șansă să intre în Uniunea Europeană, cu politicienii pe care îi are.
    În timpul campaniei electorale Viorica Dăncilă nu a spus nimic despre Unirea Basarabiei cu România, deci la fel ca Ioannis, n-are nicio voință de Unire cu Basarabia.

    Însă, rezultatele alegerilor prezidențiale în Republica Moldova cum au arătat? Așa:
    Klaus Iohannis 76%
    Theodor Paleologu 9%
    Dan Barna 7,4 %
    Viorica Dăncilă 2,5 %

    Paradoxal, candidatul care a călcat cel mai mult în picioare dorința de unionism, a ieșit triumfător în Basarabia, iar Theodor Paleologu a obținut un scor mult prea mic acolo unde trebuia un scor mai mare.

    Cum spuneam și în introducerea articolului, atribuțiile Președintelui nu-i permit să ”facă Unirea”. Atunci ce-ar trebui să facă un Președinte ca s-o susțină?

    Un Președinte (al României sau al Republicii Moldova) ar trebui să susțină la fiecare ieșire publică unionismul, ar trebui să încurajeze cetățenii să-și cunoască frații de peste Prut (parțial a făcut asta Traian Băsescu, chiar dacă nelipsit de interese) și mai ales să promoveze discursul unionist peste hotarele României, și aici vorbesc atât la nivel european cât la nivel internațional, deoarece când Unirea se va face (pentru că da, la un moment dat se va face), va trebui să fie recunoscută de ceilalți actori internaționali, mai ales de S.U.A., iar apărată și protejată de frustrarea rușilor.

    Unirea Basarabiei cu România trebuie să fie idealul tuturor, e necesar ca fiecare român și basarabean să conștientizeze că Unirea a fost făcută, acum 100 de ani, cu sângele strămoșilor noștri, cu sângele oamenilor de rând plecați de la țară, din orașe și din orice colț al Țării. Apoi au avut un cuvânt de spus și oamenii politici și personalitățile române din interbelic, care au formalizat idealul nostru iar cu toate asta au plătit scump meritul de-a fi făcut Unirea! Maniu, Mihalache, Hossu și mulți alții fâutori ai Marii Uniri au trecut prin temnițele comuniste. Tot comunismul a îndepărtat sentimentul de românism atât în România cât în Basarabia.

    Noi astăzi ar trebui să facem tot posibilul ca să scăpăm de moștenirea comunistă, o moștenire marcată de prostie, dezbinare și anti-românism iar apoi să refacem, încă o dată, Unirea.

    Pricop Ionuț Andrei
    Print Friendly, PDF & Email

    1 COMENTARIU

    1. Nu ne putem lua numai dupa declaratii oficiale. Articolul este o analiza a lucrurilor de suprafata, care conteaza cel mai putin de fapt. Trebuie sa fim naivi sa luam de bun ceea ce declara un politician. Lumea romaneasca este din pacate o lume a lucrurilor ascunse, confuze, a lipsei de consecventa atat in cuvinte cat si in fapte. Sa speram ca va apare in ea – nemeritat – si un Iuliu Maniu.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here