CEDO: Nu există dreptul la “căsătoria” între homosexuali. Deocamdată.

    1

    Intr-o decizie cruciala, joi, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a confirmat o hotarare a Curtii Constitutionale a Austriei, intarind astfel ca statele membre ale Consiliului Europei nu au nici o obligatie sa implementeze “casatoria” sau uniunile civile intre persoane de acelasi sex. [1]

    • Articol de B.S. pentru Alianta Familiilor din Romania

    In cazul Schalk si Kopf contra Austria, CEDO a stabilit ca homosexualii nu pot forta guvernul austriac sa le recunoasca legal, sub numele de casatorie sau altfel, coabitarea.

    “Admiterea sau nu a casatoriei intre persoane de acelasi sex este lasata spre reglementare legii nationale din statul contractant”, se scrie in decizia CEDO, care totodata subliniaza ca articolul 12 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului rezerva dreptul la incheierea casatoriei persoanelor de sexe opuse. [2]

    Textul acestui articol este urmatorul:

    “Dreptul la casatorie.
    Incepând cu vârsta stabilita prin lege, barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a întemeia o familie conform legislatiei nationale ce reglementeaza exercitarea acestui drept.”

    In 2002, doi austrieci, Horst Michael Schalk si Johan Franz Kopf, au cerut ca oficialitatile din Viena sa le acorde licenta de casatorie. Intrucat au fost refuzati, pe motiv ca “mariajul” homosexual nu este legal in Austria, ei s-au adresat instantei, care le-a respins cererea. Cei doi si-au dus apoi cauza la Curtea Constitutionala, in fata careia au reclamat ca le sunt incalcate drepturile la respectul pentru viata privata si de familie si dreptul la non-discriminare.

    Curtea Constitutionala de la Viena a respins actiunea intrucat, conform legii nationale, “conceptul de casatorie, legat fundamental de posibilitatea de a avea copii, nu este necesar sa fie extins la relatii de un tip diferit.” Curtea citeaza o hotarare precedenta a CEDO care stabilea ca restrictia casatoriei la acest concept “traditional” este “justificata in mod obiectiv”.

    Codul Civil austriac stabileste ca o casatorie se poate incheia cand “doua persoane de sex opus isi declara intentia legala de a trai impreuna in matrimoniu indisolubil, de a procrea si a de-si creste copiii si de a se sprijini reciproc”.

    In ianuarie acest an, Austria a legalizat parteneriatul civil pentru persoane de acelasi sex, insa a pastrat definitia traditionala a casatoriei.

    In proces s-au implicat, in calitate de intervenienti de partea statului austriac, guvernul Marii Britanii (tara in care casatoria homo este legala!) si Centrul European pentru Lege si Justitie (ECLJ, un ONG de juristi conservatori) iar de partea petentilor, Asociatia Internationala a Lesbienelor si Homosexualilor (ILGA).

    Directorul ECLJ, Gregor Puppinck, a caracterizat decizia CEDO drept “o victorie extrem de importanta”. Insa, in acelasi timp, el avertizeaza ca limbajul “precaut” al hotararii CEDO implica o posibila acceptare in viitor a unui “drept al omului” la parteneriate recunoscute de stat. Chestiunea face parte dintre “drepturile in evolutie” in care statele sunt “inca libere” sa decida singure, se arata in textul redactat de Curte.

    In ciuda deciziei, evident pozitive pentru aparatorii valorilor familiei, e de remarcat ca, pentru prima data, CEDO a stabilit ca relatia stabila a unui cuplu coabitant de acelasi sex cade, totusi, in interiorul notiunii de “viata de familie” (vezi par. 93 redat mai jos).

    ILGA, una din organizatiile de lobby foarte influente, si-a exprimat dezamagirea in legatura cu decizia Curtii insa a precizat ca textul “reflecta un tot mai mare consens europen” in ce priveste acceptabilitatea relatiilor homosexuale. “Intrucat tot mai multe tari admit recunoasterea legala a cuplurilor de acelasi sex, Europa ca intreg se indreapta spre recunoasterea egalitatii depline a famililiilor de acelasi sex.”

    Redam mai jos cateva pasaje in original din textul redactat ca urmare a hotararii CEDO de joi, 24 iunie 2010:

    “53. Article 12 enshrined the traditional concept of marriage as being between a man and a woman. The court acknowledged that a number of contracting states had extended marriage to same-sex partners, but went on to say that this reflected their own vision of the role of marriage in their societies and did not flow from an interpretation of the fundamental right as laid down by the contracting states in the Convention in 1950.”

    “55. […] However, in contrast, all other substantive articles of the Convention grant rights and freedoms to ‘everyone’ or state that ‘no one’ is to be subjected to certain types of prohibited treatment. The choice of wording in article 12 must thus be regarded as deliberate. Moreover, regard must be had to the historical context in which the Convention was adopted. In the 1950s marriage was clearly understood in the traditional sense of being a union between partners of different sex.”

    “61. […] the question whether or not to allow same-sex marriage is left to regulation by the national law of the Contracting State.”

    “93. The Court notes that since 2001, when the decision in Mata Estevez was given, a rapid evolution of social attitudes towards same-sex couples has taken place in many member States. Since then a considerable number of member States have afforded legal recognition to same-sex couples (see above, paragraphs 27-30). Certain provisions of EU law also reflect a growing tendency to include same-sex couples in the notion of ‘family’.”

    94. In view of this evolution the Court considers it artificial to maintain the view that, in contrast to a different-sex couple, a same-sex couple cannot enjoy “family life” for the purposes of article 8. Consequently the relationship of the applicants, a cohabiting same-sex couple living in a stable de facto partnership, falls within the notion of “family life”, just as the relationship of a different-sex couple in the same situation would.

    —-
    Nota:

    [1]. Pentru statele membre UE, acesta este un lucru cunoscut deja in virtutea “principiului subsidiaritatii”, enuntat de art. 9 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE: “Dreptul la casatorie si la fondarea unei familii va fi garantat in conformitate cu legile nationale care guverneaza exercitarea acestor drepturi.” A nu se uita insa ca jurisdictia CEDO cuprinde nu doar statele din UE, ci toate cele 47 de tari membre ale Consiliului Europei.
    [2]. In urma cu doi ani, dupa “Rezolutia Catania” – recomandare a Consiliului Europei catre statele membre de acordare a unui statut legal cuplurilor de acelasi sex – televiziunile de stiri romanesti, in special Realitatea TV, au pastrat stirea cateva zile, ba au organizat chiar dezbateri gretoase sub titlul “Ultimatum pentru casatoriile homosexuale” (?!), desi Rezolutia Catania nu are nici o putere legala sau de obligatie. Am dori sa vedem acelasi interes pentru subiect si acum, cand situatia este pe dos, ba chiar mai mult, intrucat deciziile CEDO sunt obligatorii. Sau poate le cerem prea mult?!

    Print Friendly, PDF & Email

    1 COMENTARIU

    1. Azi, in 2016, CEDO nu mai zice, ci tace si face. Daca nu ea, atunci ambasada SUA, impinsa (sau nu) de lobbyuri.
      Tovarasi ! Am „evoluat” !
      Familie este orice. Numai cârtitele de sub gazonul englezesc al Timisoarei sunt – inca – denumite „exemplare”.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here