FUNDATIA IOAN BARBUS

Chicken Little – variantă corectă politic

A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. A fost odată un pui de găină pe nume Chicken Little…


Chicken Little

Chicken Little trăia pe o uliță șerpuitoare înconjurată de stejari înalți. (trebuie menționat aici că numele „Little” – Micu – era nume de familie și nu o poreclă peiorativă, determinată de mărime. Era doar o pură coincidență faptul că puicuța era era mai-mică-decât-media în înălțime.) Într-o zi, Chicken Little se juca pe drum când o rafală de vânt a izbit copacii. O ghindă s-a rupt și a lovit-o în cap pe Chicken Little.

Ei bine, deși Chicken Little avea un creier mic în sens fizic, ea nu îl utiliza la capacitatea maximă a abilităților sale. Deci, când a strigat „Cade cerul, cade cerul!” concluzia ei nu era greșită sau stupidă sau idioată, ci era doar logică în condițiile expuse.

Chicken Little a fugit pe drum până când a sosit la casa unei vecine, Henny Penny, care își îngrijea grădina. Era o treabă simplă, deoarece nu utiliza niciun insecticid, ierbicid sau îngrășământ, în plus permitea varietăților necomestibile de flori de câmp (uneori denumite „buruieni”) să se amestece cu culturile ei alimentare. De aceea, pierdută printre brusturi, Henny Penny a auzit vocea lui Chicken Little cu mult înainte de a o vedea.

„Cade cerul, cade cerul!”

Henny Penny

Henny Penny își îți capul din grădină ei și zise: „Chicken Little! De ce te comporți astfel?”

Chicken Little a răspuns : „Uite, mă jucam pe drum când o bucată uriașa de cer mi-a picat în cap. Vezi ? Iată cucuiul care e dovada.”

„Există doar un singur lucru de făcut”, spuse Henny Penny.

„Care e acela?” întreba Chicken Little.

„Da-i în judecată pe ticăloși!” spuse Henny Penny.

O uimire fără margini o cuprinse pe Chicken Little. „Să dau în judecată pentru ce?”

„Rănire, discriminare, pricinuire intenționată de suferință emoțională, pricinuire din neglijență de suferință emoțională, interferență nesinceră, prejudiciul ultrajului pe care-l vei numi, pe acela îl vom folosi la darea în judecată.”

„Oh, ce bine!” spuse Chicken Little. „Ce vom dobândi din toate astea?”

„Putem obține plată pentru durere și suferință, daune interese, daune punitive, daune pentru dizabilitate și desfigurare, întreținere pe termen lung, compensații pentru teamă mentală, pentru scăderea capacității de câștig material, pentru pierderea de stimă… ”

„Persoana, oh da, persoana!” spuse bucuroasă Chicken Little. „Pe cine avem de gând să dăm în judecată?”

„Ei bine, eu nu cred că per se, cerul ar putea fi recunoscut ca o entitate care poate fi dată în judecată”, spuse Henny Penny.

„E o idee grozavă. Și când vom fi acolo, aș putea să întreb pe cine voi putea da în judecată pentru aceste picioare osoase ale mele. Toată viața ele nu mi-au cauzat decât chin și jenă și aș vrea să fiu compensată în vreun fel pentru toate astea.”

Goosey Loosey

Așa că au alergat mai departe până când au ajuns la casa vecinei lor Goosey Loosey. Goosey Loosey era ocupată cu companionul său canin pe care-l învăța să mănânce iarbă în așa fel încât să evite simțămintele de vinovăție care-i veneau cand își hrănea câinele cu conserve din carcase de animale procesate.

Goosey Loosey se aplecă peste gard și zise: „Oh, pământule mare! De ce vă purtați așa?”

„Mă jucam pe drum când o bucată de cer mi-a căzut în cap”, a explicat Chicken Little.

„De aceea ne-am decis să găsim un avocat care să ne spună pe cine dăm în judecată atât pentru rănile ei cât și pentru picioarele mele osoase.”

„Oh, ce bine! Pot să vin și eu ca să dau în judecată pe cineva pentru gâtul meu lung. Știți, nimic nu îl recomanda, de aceea sunt convinsă că este o conspirație în cadrul industriei de modă împotriva păsărilor de apă cu gâtul lung.”

Și așa toate trei alergară de-a lungul drumului căutând asistență legală.

„Cade cerul! Cade cerul!”

„Dă-i în judecată pe ticăloși! Dă-i în judecată pe ticăloși!”

„Zdrobește conspirația! Zdrobește conspirația!”

Foxy Loxy

Puțin mai departe pe drum l-au întâlnit pe Foxy Loxy, care era îmbrăcat într-un costum albastru și avea și o geantă diplomat.. El și-a ridicat o labă pentru a opri grupul:

„Ce faceți voi trei în această zi frumoasă?” întrebă Foxy Loxy.

„Căutăm pe cineva să-l dăm în judecată!” spuseră toate trei la unison.

„Care sunt supărările voastre? Rănire? Discriminare? Pricinuire intenționată de suferință emoțională? Pricinuire din neglijență de suferință emoțională? Interferență nesinceră? Prejudiciul ultrajului?”

„Oh, da, da,” spuseră cele trei emoționate, „acestea și încă mai mult!”

„Ei bine, atunci aveți noroc,” spuse Foxy Loxy. „Numărul de cazuri pe care îl am tocmai s-a redus și de aceea voi fi capabil să vă reprezint în fiecare dar și în toate procesele pe care reușim să le facem.”

Cele trei păsări ovaționară și au bătut din aripi. Chicken Little zise: „Dar pe cine avem de gând să dăm în judecată?”

Fără să facă o pauză Foxy Loxy zise: „Întrebarea este pe cine nu avem de gând să dăm în judecată? Trei victime fără apărare ca voi înșivă vor fi capabile să găsească mulți mai mulți vinovați decât vă imaginați în acest moment. Acum, haideți să intrăm cu toții în biroul meu în așa fel încât vom putea discuta detaliile.”

Foxy Loxy merse către o mică ușă neagră de metal care era pe o latură a unei movilițe din apropiere. Pășiți chiar pe aici, spuse el și ridică dispozitivul de închidere. Dar ușa neagră nu se deschise. Foxy Loxy trase de ea cu o labă, apoi cu ambele. Dar tot nu voia să se miște. El smulse și trase cu putere, blestemând ușa, abilitățile sale mentale și istoria sa sexuală.

În final ușa se deschise brusc și o uriașă minge de foc ieși afară. De fapt aceasta era ușa de la cuptorul lui Foxy Loxy. Din nefericire pentru el, mingea de foc i-a cuprins capul, i-a ars tot părul și mustățile și l-a lăsat complet catatonic. Chicken Little, Henny Penny și Goosey Loosey au fugit mulțumite că nu au fost devorate.

Totuși, familia lui Foxy Loxy le-a dat de urmă. În plus față de darea în judecată a producătorului de cuptoare și numele lui Foxy Loxy, familia le-a dat în judecată pe cele trei păsări de curte pentru capcană, pentru punerea în pericol prin neglijență și pentru fraudă. Familia a cerut plată pentru durere și suferință, daune interese, daune punitive, daune pentru dizabilitate și desfigurare, întreținere pe termen lung, compensații pentru teamă mentală, pentru scăderea capacității de câștig material, pentru pierderea de stimă și pentru pierderea unei cine bune. Mai târziu, toate cele trei păsări au făcut o acțiune în justiție de răspuns și cu toții se judecă la tribunal din acea zi până astăzi.

Chicken Little face parte din volumul Politically Correct Bedtime Stories: Modern Tales for Our Life and Times de James Finn Garner, apărut in anul 1994.

Traducere: Daniel Francesco

La sfârșit vă prezentăm povestea lui Little Chicken în viziunea clasică a lui Walt Disney:

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Daniel Francesco

Daniel Francesco

3 comentarii

  1. Liv St Omer
    15 august 2012

    Geniala povestea Francesco!! Daca mai eram inca la ILD as fi re-desenat desenul ala animat, si puneam in locul cocosului pe basescu, al vulpoiului pe Felix, pe puisorul tantalau-Ponta, si mai gaseam inca o gascutza mai toanta-Antonescu. Geniala!

  2. Daniel Francesco
    15 august 2012

    Liv, Chicken Little nu a avut mare succes pe ILD pentru un motiv relativ simplu: nu face parte din povestile copilariei sau adolescentei noastre.

  3. Liv St Omer
    15 august 2012

    N-o face el, dar sincer, daca ma gandesc la cateva din povestile copilariei/adolescentei mele, cu „partidul e-n cele ce sunt si-n cele ce maine…”, cu Burebista-Dromihete, regii daci buni care ii bateau bine pe invadatori, dupa care ii puneau la masa sa le dea o cana „cu” si un porc fript, cu pionierii-ciresari care prindeau la shpioni si la imperialisti, mi se face pielea de….gaina? :)) , si parca incep sa-l ador pe Chicken Little.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian