Cristian Câmpeanu: Miștocrația

    2
    […]

    Am trecut zilele trecute prin Târgu Jiu. Dacă ar fi ascultat vorbele lui Brâncuşi – „Voi nici nu ştiţi ce vă las eu vouă aici” – poate că lucrurile s-ar fi shimbat. Dar, NU, nu le pasă. În afară de câteva semne scrise într-o engleză timidă, există foarte puţine inidcaţii că te afli în prezenţa unei capodopere. Pare că autorităţile sunt mai degrabă iritate de prezenţa lui Brâncuşi. Acelaşi oraş prăfuit, congestionat şi prost administrat pe care îl ştiam dinainte de ’89 şi, probabil, unele din cele mai proaste drumuri din ţară. Şi, să nu uităm, este oraşul în care candidează constant prim-minstrul României, Victor Ponta. Murdar, înghesuit şi fără nicio altă speranţă decât cei plecaţi „afară” să facă bani. Singurii care par să prospere sunt sindcaliştii lui Marin Condescu, deşi şi între ei există conflicte ca între mafioţi, punctate cu „dezvăluiri incendiare” în presa locală despre procurori şi judecători afiliaţi unui clan sau altuia.Târgu Jiu este metafora perfectă a guvernării la mişto: Totul pentru imaginea şi procentele guvernanţilor, nimic pentru cei guvernaţi, care nu sunt buni decât pentru a furniza voturi. Miştocraţia nu se reduce doar la Târgu Jiul lui Ponta, se poate vedea cu ochiul liber şi la Alexandria lui Liviu Dragnea sau Constanţa lui Mazăre sau Bucureştiul lui Oprescu. O excepţie o constituie Sibiul lui Johannis, care arată superb, dar dacă te uiţi în ungurime, la localităţile secuieşti, îţi vine să spui că Ţinutul Secuiesc este guvernat mai prost de UDMR decât restul ţării, pentru că UDMR, dedată la avantajele şi beneficiile ce vin de la Bucureşti, a cam început să guverneze la mişto. Comparaţi cu Clujul mult hulitului Boc sau cu Braşovul lui Scripcaru, care nu sunt lipsiţi de pete, dar măcar nu îşi bat joc de mandat. La PDL sau la USL, Reşiţa lui Sorin Frunzăverde stagnează, iar sub USL, probabil pentru prima oară în istoria ei post-revolţionară, Timişoara dă înapoi. Nu mai vorbim de Moldova, care nu este rivalizată, probabil, decât de sudul Munteniei în ceea ce priveşte extorcarea de voturi şi de bani în folosul elitei flate la putere şi a guvernării la mişto.

    Până în primăvara trecută, am avut guverne slabe, dar care s-au străduit, de bine, de rău, să guverneze serios. Odată cu venirea USL la putere, avem parte de guvernare la mişto. Nu sunt bani? Creştem taxele şi impozitele, că doar nu plătim noi! Nu putem ţine deficitele sub control pentru că avem clientelă de susţinut? Tăiem de la investiţiile în infrastructură că nu pricepe multă lume care-i treaba. TVA la pâine? Voiculescu să trăiască, că doar n-a declarat Ponta în zadar că singurul post garantat din guvern este cel de la Agricultură, al Partidului Conservator. Aparatul de stat? Îi dăm afară pe „amărăşteni” şi mărim grila pentru oamenii noştri. Investiţiile străine s-au redus cu un sfert şi acelea care mai sunt, se refugiază strategic, în Transilvania, unul din cele mai populare locuri din Europa, atât din punct de vedere economic cât şi turistic. Şi ce face guvernul nostru vizionar? Anulează lucrările la autostrada Transilvania, taie banii de investiţii şi se apucă să latre la unguri, de parcă asta e problema României, o ţărişoară de nici zece milioane de locuitori, cu o economie în ruină, fără armată serioasă şi cu un prim-ministru ridicol care se visează Franz Josef deşi nu e nici măcar Bela Kun.

    Până şi primarii USL se plâng că nu îşi primesc banii de la Guvern şi ameninţă cu represalii politice care ar putea scufunda barca lui Dragnea în care se vota, pe vremuri, chiar şi cu 200%. Crin Antonescu nu are habar de economie, nu are habar de nivelul de trai, de investiţii şi de lucruri triviale de genul acesta. Domnul Antonescu are o singură problemă – cum să „i-o tragă” lui Băsescu, după cum singur s-a exprimat – şi propune, pe bandă, miniştri catastrofali la Transporturi, începând cu Fenechiu, urmând cu Silaghi şi încheiînd cu Mănescu, un politician care nu ştie nimic despre transporturi, dar este foarte sigur anti-băsistă. Guvernare la mişto!

    Să mai amintim de telefoanele închise ale lui Ponta din timpul vacanţei la Orlando, la Disneyworld (am reţinut critica), în timp ce Consiliul Suprem de Apărare al Ţării urma să discute privatizarea CFR Marfă, când prim-ministrul ţării a fugit ca un laş, oricât ar răsuci-o oamenii săi de imagine? Guvernare la mişto. De contractele sale cu (fosta) familie Udrea-Cocoş în timp ce o atacă virulent pe doamna cu pricina pe la televiziuni doar ca să ia ochii electoratului? Guvernare la mişto.

    Sau despre „ministerul marilor proiecte” care, vorba lui Sorin Ioniţă de la Expert Forum, nu are niciun proiect, nici mare, nici mic. Sau despre cedările, prevzibile de altfel, ale lui Ponta în ceea priveşte exlploatarea gazelor de şist şi Roşia Montana? Suntem, dacă ne-aţi citit până acum, printre ultimii autorii care nu au aderat la ideologia „politcally correct” a protejării urşilor polari şi am susţinut, de la început, exploatarea gazelor de şist. Cu Roşia Montană lucrurile sunt ceva mai complicate. N-am fost în Tasmania, deci n-avem niciun conflict de interese, dar credem că cea mai bună soluţie ar fi o exploatare în condiţii drastice de mediu, care ar obliga investitorul la utilizarea precaută, sub pedeapsa legii, a substanţelor de extracţie şi ar satisface nevoia de locuri de muncă a localnicilor. Dar, desigur, după ce au doborât un guvern – Ungureanu – pe tema gazelor de şist şi a Roşiei Montană, Ponta face exact aceleaşi lucruri, numai că mai prost. Guvernare la mişto!

    Morala întregii poveşti – previzibilă, de altfel, „Nu poţi guverna ţară la mişto” – vine tot de la unguri. Detroit a fost odată un oraş cosmopolit, plin de oameni deştepţi care vroiau să-şi facă o viaţă mai bună de pe urma industrie auto. Acum, Detroit este un oraş părăsit, în care poliţia ajunge cu o oră întârziere iar ambulanţele nu se ştie dacă mai ajung. Un oraş care altădată era mândria Americii indstriale a ajuns să îşi declare falimentul. Din peste două milione de locuitori, Detroit a ajuns la aproape 700.000. Cine este obişnuit cu spaţiile vaste ale Americii, poate înţelege dimensiunea dezastrului.

    Şi acum, să ne întoarcem la unguri. Există, în Detroit, un cartier care se numeşte Delray, care odinioară era ocupat de unguri, slovaci şi polonezi, dar ungurii erau majoritari Nu au cerut, însă autonomie pe criterii etnice, dacă cineva îşi făcea griji. În vremurile sale bune avea aproape 30.000 de locuitori, Era o insulă de ungurime în oceanul american. Acum, mai sunt 2500 de locuitori şi orăşelul arată ca şi cum ar fi fost părăsit, un oraş fantomă.Oamenii au plecat unde găsit condiţii mai bune, în suburbii sau în alte state pentru că nu mai era de trăit în Delray. Oraşul era atât de prost condus de primari de stânga şi de sindicatele auto încât lumea a votat cu picioarele. Guvernare la mişto.

    Deci nu e cazul de complexe istorice sau alte aiureli. O guvernare proastă e proastă şi pentru români şi pentru unguri şi pentru bulgari. Iar româniii se află sub una din cele mai proaste guvernări din istorie. România se află sub condcerea unor oameni cărora nu le pasă decât de imaginea lor la televizor, despre procente şi voturi şi deloc despre ţară. România, sub USL, a intrat în epoca miştocraţiei.

    Cristian Câmpeanu

    Print Friendly, PDF & Email

    2 COMENTARII

    1. O singură menţiune la „Sibiul lui Johannis, care arată superb”. Arată superb Piaţa Mare şi Piaţa Mică. Dacă depăşeşti cu fix 100 de metri aceste perimetre turistice, vezi pe aceeaşi stradă principală care, până acolo, forfotea de vizitatori şi plimbăreţi, spectacolul dezolant de târg transilvan pe jumătate pustiu. 2-3 impexuri fără clienţi, un bufet cu obloane închise, ai impresia că ai zburat câteva sute de kilometri şi ai ajuns în Teleorman.
      Lăsând la o parte închiderea Muzeului Farmaciei şi a multor săli din Bruckenthal, nevoit să supravieţuiască din vânzarea de suveniruri sub guvernarea iscusită a gospodarului Johanis. Directorul muzeului făcea la radio acum vreo 3 luni un apel patetic să vină lumea să viziteze muzeul şi să cumpere suveniruri de acolo în locul kitschurilor de pe stradă.

    2. @Nea: subscriu ( am fost de mai multe ori in ultimii ani la Sibiu)
      In rest, fix asa cum scrie Cristian Campeanu, din nefericire.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here