De ce n-am văzut nici un video cu jefuitori în Japonia?

    26
    Jefuitorii japonezi de după cutremur

    Larry Elder

    Primul ministru japonez numește cutremurul de gradul 9.0 și tsunami-ul provocat de acesta cea mai mare criză în Japonia de la al Doilea Război Mondial. Zece mii de morți. Milioane fără curent, milioane dormind în aer liber, pe o vreme rece. Dar n-am văzut jafuri. Așa că am postat întrebarea pe Twitter și Facebook.

    Mike mi-a răspuns: „Rasa nu e o explicație. În țările Lumii a Treia ca Haiti sînt jafuri din cauza sărăciei. Japonia e ca America, o superputere economică. Pur și simplu.”

    „Sărăcie egal crimă” e explicația standard „pură și simplă” (sic! – n.m.), în special pentru stînga. Analiza conține lacune suficient de mari cît să treci cu un Hummer prin ele. În „superputerea economică” numită America vedem jafuri de amploare ca urmare a dezastrelor naturale, ca și în timpul căderilor de curent, a „neliniștilor sociale” și a celebrării victoriei într-un meci de basket. Dacă le atribuim sărăciei americane, ce se întîmplă cu sărăcia japonezilor?

    Japonia încearcă să facă față problemei creșterii sărăciei” titrează un articol din 2010 în New York Times. Cîteva extrase: „După ani de stagnare economică și diferențe crescînde ale veniturilor, această mîndră națiune odinioară egalitară se trezește cu întîrziere în fața faptului că are un număr mare și în creștere de oameni săraci. Dezvăluirea Ministrului Muncii din octombrie că aproximativ un japonez din șase, respectiv 20 de milioane de oameni, trăiau în sărăcie în 2007 a șocat națiunea și a stîrnit o dezbatere asupra posibilelor remedii, dezbatere care s-a intensificat începînd de atunci.

    Mulți japonezi care se agățau de mitul popular că națiunea lor e alcătuită în mod uniform dintr-o clasă mijlocie au fost șocați să afle că rata sărăciei în Japonia, de 15,7% era apropiată de cele 17,î% din Statele Unite, ale căror inegalități sociale strigătoare la cer fuseseră lungă vreme privite cu dispreț și milă aici…

    Urmînd o formulă internațional recunoscută, Ministerul Muncii a stabilit o limită a sărăciei la circa $22,000 pe an pentru o familie de 4 persoane, jumătate din venitul median pe familie din Japonia. Cercetătorii estimează că rata sărăciei în Japonia s-a dublat de cînd piețele naționale imobiliare și bursiere s-au prăbușit la începutul anilor ’90, ducînd vreme de două decenii la stagnarea veniturilor și chiar la declin.

    Dacă procentul de japonezi trăitori sub pragul sărăciei este apropiat de al nostru și dacă sărăcia conduce la crimă după cum sugerează Mike, de ce rata criminalității din Japonia nu este apropiată de a noastră?

    Chinatown din San Francisco a devenit în anii ’60 una din cele mai sărace zone din California. Profesorii de politici publice James Q. Wilson și Richard Hernstein scriau: „Un cartier din San Francisco a avut cel mai mic venit, cea mai mare rată a șomajului, cel mai mare procent de familii cu venituri sub $4,000 pe an, cel mai scăzut nivel educațional, cea mai mare rată a tuberculozei și cea mai mare rată a locuințelor sub standardele minime… Acel cartier se numea Chinatown. Cu toate acestea, în 1965, existau doar cinci persoane de descendență chineză condamnate la închisoare în întregul stat California.

    Două zone sărace din suburbiile Boston-ului – South Boston și Roxbury – au fost analizate acum cîțiva ani în U.S. News & World Report. Acestea aveau profile social economice similare: nivele înalte de șomaj, același procentaj de copii născuți în familii cu un singur părinte și același procentaj de persoane trăind în adăposturi publice. Dar rata criminalității violente din Roxbury, predominant de culoare, era de patru ori mai mare decît în South Boston, predominant alb.

    Cultura și valorile explică de ce în unele țări și în unele comunități crima este un lucru comun, iar în altele nu. Acestea explică de ce mulți școlari din țări asiatice îi surclasează pe cei de culoare, la fel de „defavorizați”, în aceleași școli de stat urbane „subperformante”.

    Cultura și valorile explică un articol din 2011 intitulat „Poliția din Noua Zeelandă ‘dezgustată’ de jafurile din orașul lovit de cutremur” „Polițiști din Noua Zeelandă au declarat … că au fost dezgustați de avalanșa de jafuri, scamuri email și apeluri simulate la caritate în urma distrugătorului cutremur din Christchurch. …Au fost raportate jafuri și spargeri, inclusiv în casa unei femei presupusă moartă în urma dezastrului, iar emailurile frauduloase solicitînd donații caritabile au abundat.” Cutremurul japonez a fost de peste 8000 de ori mai puternic decît cel din Noua Zeelandă din acest an.

    Cultura și valorile explică temerile din Egipt și Libia pentru furturile din muzee care găzduiesc prețioase vestigii istorice ¡i culturale.

    Cultura și valorile explică de ce în Los Angeles, oraș cu 46% populație hispanică și 10% populație asiatică, nu se pot vedea nici „latinos” nici asiatici purtînd semnul „Lucrez contra Hrană” (Will Work for Food). Cînd Coreea de Sud a jucat în Campionatul Mondial de Fotbal din 2010, comunitatea coreană din Los Angeles a primit aprobarea să vadă meciurile pe monitoare uriașe pe străzile din apropiere de Koreatown. Poliția spune că străzile erau mai curate după meciuri decît înainte.

    Cultura și valorile nu sînt bătute în cuie. Ele se pot schimba și se schimbă în bine – în special cînd acceptăm responsabilitatea și încetăm să scuzăm relele deprinderi dînd vina pe sărăcie. Pur și simplu.

    În original icon-caret-right Japanese Earthquake Looters

    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentCampionii ipocriziei: birocraţii europeni
    Articolul următorTendinţele modei democratice pentru primavară-vară 2011: colecţia Benghazi
    Născut - da, 30 nov. 1948 Mort - nu (încă) ... Mai întîi a fost Phylopat care scria cronici de bridge la Cronica din Iași prin anii '70, apoi exotismul neprincipial fu pedepsit prin suspendare, drept care s-a comis inversiunea rivuluționară din dechemvre '89 cînd s-a născut tête-bêche Pataphyl. Sînt două particule: dragoste - philo exotizat ridicul-pretențios cu "y", dragoste copulată cu pata - ce vrea să zică bolnav ca în patologie dar și anormal în sensul lui Alfred Jarry, care descria patafizica (pataphysique) ca fiind bazată pe următoarele şapte propoziţii fundamentale: 1. Patafizica este ştiinţa acestui domeniu ce se întinde dincolo de metafizică; ea depăşeşte metafizica atât cât aceasta depăşeşte fizica - în toate sensurile ad libitum. 2. Patafizica este ştiinţa particularului, a legilor ce guvernează excepţiile. 3. Patafizica este ştiinţa soluţiilor imaginare. 4. Pentru ea toate sunt acelaşi lucru. 5. Patafizica este de alură imperturbabilă. 6. Totul este patafizic; totuşi, puţini oameni pun conştiincios patafizica în practică. 7. Dincolo de ea nu este nimic. "Patafizica este instanţa supremă".

    26 COMENTARII

    1. Foarte bun articol, iar finalul spune multe, si e valabil din pacate si in Romania. Cred ca despre saracie ar trebui pur si simplu sa nu mai vorbim (serios, nu glumesc). Ar trebui sa o ignoram, cautand in paralel metode cat mai multe si mai eficiente de a scapa de ea. Asta la nivel individual, dar nu numai. Cand ma gandesc ca Romania are peste 3000000 mp teren arabil necultivat, ca politicienii nostri si-au batut ani de-a randul joc de agricultura, iar acum, cand e criza alimentara, facem foamea, ma apuca amocul….dar sa trecem.

    2. si totusi au yakuza sau gokudo.
      apoi mai exista si sepuku si harakiri ( cand o sa aflu vreodata ca vreun politician roman sau de asijderea s’a sinucis din considerente de onoare sau spaga – atunci am sa imi pun reale probleme)
      si mai au deasemenea karoshi – un termen care l’am intalnit intr’un articol de prin paris match ( bunicu a invatat toata familia sa vorbeasca frantuzeste 🙂 ) prin anii 90 si am ramas uimit ( stiam despre ce e vorba insa imi aminteam vag termenul insa l’am gasit cu ajutorul google – „Karoshi” is a Japanese word and means „death by overwork”., iar in articol era vorba despre japonezi care mureau de prea multa munca pe strazi, prin trenuri si metrouri ceva de neimaginat pentru mine si am fost asa de surprins incat mi’a ramas intiparit in minte).
      am mai putea adauga cutremure mari si frecvente, taifun si tsunami iar ca resurse – peste si orez si cu toate acestea a fost pana nu demult a doua economie mondiala.
      dar in timp ce in Romania circula cu mandrie dictonul „muntii nostri aur poarta – noi cersim din poarta’n poarta” japo munceau pana peste epuizare dintre care o zi pentru imparat sau patrie.

    3. Cutremurele mari sunt „by design”, ca sa zic asa, dupa parerea mea. Yakuza e intr-adevar o porcarie, gokudo habar nu am ce inseamna, iar harakiri si karoshi-death by overwork, cum spui tu-ar trebui sa importam si noi aici, in Romania. Nu de alta, dar la fiecare motiune de cenzura impotriva lui Boc se trezesc romanii sa se dea drept „sclavi”, desi multi dintre ei habar nu au ce inseamna termenul. Eu am auzit recent o gluma, la mana a 2-a, spusa de Serban Huidu, se pare, ca „japonezele sunt alea umplute cu rahat, nu?”, care m-a cam scarbit…..adevarat, Huidu tocmai se reface dupa un accident foarte grav la ski, dar asta nu il, si nu ne, scuza……”nu ne” pentru ca intre Japonia si China, de prea multe ori romanii aleg sa admire China, ceea ce spune multe, foarte multe.

    4. dr pepper @3. Asta cu ” bogatiile ” japonezilor este de colectie. Gokudo ,sepuku, peste ,orez si karoshi mai valoroase decat aurul si petrolul . Karoshi o moarte care innobileaza , care te ridica . ” Munca-un efort lipsit de placere:un efort care te umileste in proprii tai ochi „, cel ce a scris asta nu era japonez. Acum ma gandesc ca , fiind atat de ocupati sa munceasca n-au avut cand sa invete sa fure !

    5. Liv, dar avem harakiri umplut cu rahat și la noi, în România: chiar și numele respectivului cetățean ce era să moară spre a-și repera onoarea jicnită de tiranie pare o variantă a mărcii de automobile japoneze Subaru 🙂

    6. Pataphyl si Mihai Ursachi. ” Hai la baiatu’, ia vorba fierbinte ,
      Iti tine de cald si te-ajuta la minte ! ” 🙂

    7. Pataphyl, nu-i adevarat. Sobaru aduce o „jicnire” ideii de sinucidere. Nu stiu de ce imi vine sa zic „dar asta e stanga, ce sa-i faci”, mi-as dori sa fiu mai indulgent fata de ei. Dar, nu stiu de ce, asa imi vine sa zic. Ce inseamna, totusi, Gokudo?

    8. Habar n-aveam de Gokudo, căutînd sumar pare a fi un fel de Homer Simpson nipon

      Gokudo is the main character of the series. His full name is Gokudo Yuccot Kikansky. He’s doesn’t fit the profile of a hero and more of an anti-hero. Gokudo is rude, cowardly and lazy. He would only go on quest just for his personal gain and he is known for skipping out on paying for food and stealing or ripping people off their gold whenever he sees fit. Next to that he’s always the first person to turn tail during a dangerous situation.

      mai bine să ne lămurească dr pepper, el ne-a băgat în mirarea asta din care iaca nu mai ieșim 🙂

    9. ” Ca ne place sau nu Sinuciderea este o promovare – un imbecil care-si curma zilele nu mai este un imbecil ” spunea Cioran . Din nefericire pentru el , Sobaru , n-a fost ” promovat ” 🙂

    10. Pata@9. Pai daca dr pepper a spus ” yakuza sau gokudo ” , inseamna ca sunt acelasi lucru . Eu deja , vorbind cu un prieten , l-am lasat cu gura cascata cand i-am spus ca mafia japoneza , Gokudo ,face si drege . 🙂

    11. Da, iar Seifeld spunea „din pacate pentru sinucigasii care nu reusesc sa-si ia zilele, facand asta nu reusesc decat sa adauge o noua nereusita la lungul sir de nereusite pentru care incercasera de la bun inceput sa se sinucida”.:D:D:D……incat, dupa mine, numai o psihanaliza tzapana ar putea rezolva cu adevarat problema lui.

    12. Din păcate, nu prea mai avem Seinfeld în România, nici măcar Dracula, pentru o psihanaliză… rectală ad litteram, „țeapă”nă 😉

    13. Avem, dar nu-i cunoaste lumea pt ca nu sunt promovati. Sunt promovati doar manelistii si opinacii, ca de acolo vin chishchiracii, Pataphyl. Dar Romania se schimba. „vad sanatorii cu balcoane/borcane cu pastile goale/camasi de forta dantelate/reflexe prea-conditionate”, stii tu de unde citez. Uita-te la Romania de acum 4-5 ani si compar-o cu Ro. de acum. Eu unul, cand ma compar cu mine insumi de atunci, ma mir cate s-au schimbat. Loc mai e mult, e drept. Dar e Purim, asa ca sunt optimist (ma stradui).

    14. hmm, mi’era teama sa nu fi gresit iar:

      Yakuza (ヤクザ or やくざ ?), also known as gokudō (極道?) are members of traditional organized crime syndicates in Japan. The Japanese police and media, by request of the police, call them bōryokudan (暴力団), literally „violence group”, while the yakuza call themselves „ninkyō dantai” (任侠団体 or 仁侠団体), „chivalrous organizations”).

    15. Doc, nici o supărare, m-am uitat pe wiki, poate trebuia să-l fi întrebat pe Marean Goagăl.
      Da’ dacă erai oleacă mai clar și pomeneai de

      bōryokudan (暴力団), literally „violence group”, while the yakuza call themselves „ninkyō dantai” (任侠団体 or 仁侠団体), „chivalrous organizations”).

      era mult mai limpede 🙂

    16. Doctore:

      Vad te-ai pozitionat in contrarianul de serviciu de aici. Nu-i bai. In general si eu functionez pe principiul „Think again”, adica sunt sceptica la ideile „primite”, la ideile „populare” sau consfiintite de autoritate/traditie sau care merg la o prima vedere. E un principiu bun pentru individ si civilizatie, un principiu pe care-l datoram grecilor si evreilor (ca tot e Purimul azi). Vezi postarea lui Gil Mann de mai jos:

      http://www.beingjewish.org/magazine/spring2004/article1.html

      In situatia de fata tu n-ai raspuns la problema–de ce anumite societati nu recurg la looting in caz de catastrofa–ci ai ocolit, smecher, problema cu un exemplu care dovedeste doar ca toate societatile dezvoltate au „elemente anti-sociale”, mai mult sau mai putin organizate. Ai refuzat sa iei act de stoicismul, disciplina, lipsa de vaitatura/batut in piept a japonezilor, isteria ca mod de viata, cersitul la straini, victimologia, etc., toate trasaturi distinct culturale.

      Un amanunt pentru toti:
      „Looting” inseamna, in general, nu furtul de produse de subsistenta, ca piinea si apa, ci furtul de produse de lux, ca televizoare si laptopuri, cum s-a intimplat in New Orleans.

    17. Pata, am avut o prietena ( in sensul de cunostinta – nu de girlfriend) sud coreean(c)a.
      sun-hi, o cheama, beau bere ursus, fac pariu ca voi n’aveti asa ceva pe acolo, si la noi disparuse intr’o vreme, cam scumpa de altfel – cam cat doua heineken da’ n’am inteles de ce are un balon de soccer pe eticheta, ca de tricolor, m’am prins.

      Panseluta, cred ca m’ai inteles gresit, mie’mi plac foarte mult japo ( in special ele) lumea zice ca am yellow fever.
      Poti sa’mi zici pe numele mic cum face Pata – adica doc.

    18. hahaha! Panseluta, mi’ai adus aminte de niste prieteni cu linkul tau care imi tot spuneau ceva de genul „ask don’t cost u any money”.

    19. doc @18

      Sînt niște prăvălii și restaurante românești în Queens – NYC unde au Ursus. Mai important e că au borș proaspăt la sticle Fanta de 2 litri, vîndut pe sub tejghea, ca-n piețele din țară! 🙂

      Observație: doc nu e numele mic (dr pepper e ăla mare deci?), așa te alint eu… 🙂

    20. doc:

      Atentie la haiku-ul asta:

      Ah, summer grasses! All that remains of the warriors dreams

      .

      You get the idea …

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here