Hertha Müller a cîştigat premiul Nobel pentru literatură. Prin urmare, românii discriminează. Asta e natura acestei naţii de opresori

    16

    Über-progresistul Costi Rogozanu, fin connoisseur de rednecşi (ţărănoi americani cu o mînă pe Biblie şi alta pe puşcă) şi Sarah Palin, plescăie satisfăcut de savarina multiculturală dospită în gîndelul Lefterianist:

    Mi-a plăcut abordarea invitatului nostru Ion Bogdan Lefter care vede în succesul Hertei Müller un bun moment pentru discutarea abordării naţionaliste din Constituţie în definirea României. Pentru că nu e aberant să spunem că Müller reprezintă şi România. Dar e aberant să nu înţelegem cum, în ce fel este ea atît de legată de noi.

    Transmitem fenomenul “Herta” live. Sper să nu o urîm pînă dimineaţă…

    Rednecşi români, atenţie… Nobelu’ v-a dat arama pe faţă!

    Va fi mai greu acum, căci Nobelul Hertei Müller va avea extraordinare ecouri internaţionale şi va fi însoţit de discuţii care vor ajunge exact la aceste adevăruri: că România este şi ea un stat multinaţional, ca toate cele europene şi ca mai-toate ale lumii, ceea ce înseamnă că articolul 1 al Constituţiei noastre este fals şi abuziv, limitativ, naţionalist; că şi un „ne-român” poate fi reprezentantul românilor şi al culturii noastre comune, multietnice, multilingvistice; şi, privind către subiectele din proza Hertei Müller, extrase sistematic din viaţa Banatului româno-şvăbesc, va trebui să recunoaştem că minorităţile etnice au fost uneori – sau adeseori? sau întotdeauna?! – discriminate de majoritatea etnic-românească. Subiecte delicate, a căror dezbatere n-a fost şi nu va fi uşoară.

    Verstanden?

    Aţi înţeles, băi ştifturilor de români criminali, de discriminatori fascişti?

    Costică şi Lefterică dezbat cu delicateţe, dar nu e timp de pierdut cu loazele. Los, marsch în vagoane la re-educarea multietnică şi multilingvistică!

    Hertha Müller
    Securitate in all but name
    Cistigatoarea premiului Nobel, alungata de Patapievici anul trecut din Institutul Cultural
    Scandal românesc cu Securişti, svastică şi sex, la Berlin şi New York
    Herta Muller despre cazul Patapievici – turnatorii ICR: „Ce fac intelectualii romani? Nu au o scarba morala?”

    Analizele literare ale Securităţii despre Hertha Muller:
    Securitatea română despre Herta Muller
    Alte documente ale Securităţii despre Herta Muller: operaţiuni desfăşurate “în cadrul acţiunii de compromitere şi ripostă împotriva pretinşilor scriitori, originari din Timişoara, William Totok, Richard Wagner şi Herta Muller”

    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentCântece pentru Iubitul Conducător
    Articolul următorŢarul Reglementării numit de Obama: „America este prea rasistă pentru socialism”
    Emil Borcean
    În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

    16 COMENTARII

    1. rogojina nu se dezminte. continua sa se scalde in non-gindrea postmoderna, numita chique si post-gindire rafinata, prea inexistenta pentru a fi perceputa de rednecşii de rind.

    2. Citez din articolul din link-ul tau Constantin Constans „HERTA MÜLLER: De ce nu se poate purta în România o discuţie civilizată”:

      Pentru mine, Păunescu este chintesenţa falimentului moral, personificarea prostituţiei culturale în dictatură. Pentru persoane ca el, singura atitudine corectă de după căderea comunismului ar fi fost să tacă cincizeci de ani. E greu să găseşti, printre artişti, pe cineva la fel de vinovat ca Păunescu pentru dezastrul moral al ceauşismului.

      Aşa încât, mă văd obligată să fac nişte precizări: prin protestul meu, nu am contestat ICR-ul ca instituţie, nici performanţele pe ansamblu ale preşedintelui ICR. Nici n-o voi face vreodată. Am avut doar o obiecţie legată strict de „Academia de vară” de la Berlin. Dacă protestul meu este instrumentalizat de Păunescu şi alţii de seama lui, atunci mesajul meu a fost deturnat. Să-l pui pe actualul preşedinte al Comisiei de Cultură a Senatului s-o facă pe cenzorul cultural al ICR, ştiind prea bine care a fost rolul său în timpul dictaturii, este ca şi cum ai pune un piroman notoriu şef la Pompieri. Nu am cuvinte pentru a descrie enormitatea acestei situaţii în care se complace Senatul României.

      Poate doar atât: refuz să-mi fie instrumentalizată, în orice fel, critica mea – pe care o menţin – la adresa „Academiei de vară” organizată de ICR Berlin; refuz în mod hotărât răstălmăcirea protestului meu prin oameni precum Păunescu sau prin campania împotriva ICR dusă de ziarul Ziua.”

    3. Din gandirea lui Ion Bogdan Lefter: Ancheta revistei Contrafort „Cultura si civilizatie in Romania la sfarsitul secolului XX”

      „Am văzut în postcomunismul românesc prea mult vedetism, prea multă tentaţie de a juca roluri de „guru” şi o prea largă atracţie faţă de atari personaje, o periculoasă opacitate faţă de substanţa complexă a democraţiilor postmoderne, faţă de mentalităţile pe care le exprimã concepte precum drepturile omului ºi drepturile minoritãþilor, discriminarea pozitivã, multiculturalismul, corectitudinea politicã º.a.m.d., esenþiale pentru societãþile avansate ale perioadei, alãturi de care am vrea ºi noi sã… avansăm. E încă de bon ton la noi, dacă eşti o femeie educată, să strîmbi din nas cînd vine vorba despre feminism sau, dacă discuţi despre America, să rîzi superior, invocînd exagerările ridicole ale corectitudinii politice, fără să te gîndeşti că abaterile nu justifică respingerea regulii.

    4. Ce sa spun, nene, daca a castigat Hertha Muller, deodata intregul edificiu national s-a surpat. Nu zau? Sigur, putem discuta despre cat de bine formulat este articolul 1 al Constitutiei – se poate mai bine -, dar sa incepi cu acuzatii tembele mi se pare ori ridicol, ori sinistru, cu atat mai mult cu cat dintre toate statele din coltul asta de lume, nu stiu ca vreunii sa se fi comportat mai bine cu minoritatile. Au fost momente cand am fost teribili, dar sa nu mi se vina inainte cu comunismul romanesc ca fiind un bun exemplu in acest sens ca nu tine. Regimul comunist din Romania a fost criminal pentru toti, fie ei romani, nemti, unguri, tigani sau tatari.

      Pe Vox Publica nu prea intru. Mi-e scarba. Cat despre Lefter asta, inca un stangist nitel dus. Mai e ceva de zis despre un om care o parere buna despre corectitudinea politica?

    5. Doamne! Cat de urat a putut sa fie acea perioada.
      va puteti inchipui ca acum, dupa atata timp, oamenii isi doresc inapoi acea perioada?

    6. si mai mult de atat. oameni care traiesc liber datorita altora care au murit pentru libertatea lor.
      aceeasi oameni s’ar intoarce fericiti in dictatura.
      fie ea nazista sau comunista.
      nu e asta o ironie a sortii?
      cand cei ce isi doresc inapoi comunismul, socialismul sau nazisul te sfatuiesc sa iti gasesti alta tara de locuit pentru ca cea in care traiesti a fost deja „ocupata”.
      nu v’as mai vedea nasu’ de flori si de lumanari de securisti.

    7. io, rednex fiind, vad lucrurile simplu:

      herta muller, da, putea cistiga premiul nobel si pt romania; cu conditia ca unul dintre finii connoisseuri sa o fi propus…

    8. Rogozanu si Lefter nu sunt originali in multiculturalismul/anti-romanismul lor. Ii au ca mentori pe Cominternistii care au organizat al IV-lea congres al PCR in exil, la Harkov, in 1928. Acolo isi are originea ideea ca Romania e un stat multi-etnic, in care etnia romana capitalist-burgheza sugruma imperialist aspiratiile etniilor conlocuitoare.
      Tismaneanu a scris un articol definitiv despre chestia asta:

      THE TRAGICOMEDY OF ROMANIAN COMMUNISM

      The Fourth RCP Congress (Harkov, 1928) sanctioned the total triumph of the Stalinist hard-core within the RCP . The meeting had been prepared by a Comintern commission headed by Ukrainian activists Vitali Holostenko and Iosif Suslik (Badeev) without any consultation with either the exiled RCP Politburo (in Berlin) or the operative home Central Committee Secretariat. The Comintern’s delegate, Czechoslovak Communist leader Bohumil Smeral, led the proceedings. Symptomatic of the anti-democratic atmosphere of this gathering, Elek Köblös, the RCP general secretary, and Solomon Schein, a Central Committee (CC) secretary charged with operative work within Romania, were deprived of the right to deliberative vote . The final resolution on the nationalities issues reflected the extreme sectarianism of the RCP elite. It maintained that the historical territories of Transylvania, Bessarabia, Bukovina and Banat, united with Romania as a result of the Trianon, Versailles, and Neuilly Treaties, were predominantly inhabited by non-Romanians. Echoing the Great Russian chauvinist theories, the resolution claimed that the Bessarabian Romanians-referred to as Moldavians–constituted a national minority: The working class from Bessarabia joined the Russian proletariat in making the Great October Socialist Revolution . . . .

      Though as a result of the October Revolution Bessarabia achieved national liberation, ten years ago this region was enslaved again by the Romanian landlords and capitalists . . . . In order to justify the predatory annexation of Bessarabia, the Romanian bourgeoisie seeks to prove that the Moldavians who make up the relative majority of the population are Romanians, whereas the Moldavian population considers itself, and is in fact, a different nation, with its own culture, who fights together with the other nationalities
      of Bessarabia against their national and class oppressor, the Romanian bourgeoisie.

      In accordance with this national nihilism, the participants defined Romania as „a faithful gendarme of the imperialist powers (England and France) against the first proletarian state, the USSR…””

      http://www.ucis.pitt.edu/nceeer/1989-903-04-2-Tismaneanu.pdf

      Articolul lui Tismaneanu trebuie citit si invatat pe de rost. Expune, mai bine decit orice, jocurile totalitare si minciunile vehiculate la virfurile monstrilor bolsevici a caror singura tinta era–si este–puterea personala, nu binele „proletariatului” si al „minoritatilor.”

    9. Panseluta, ma bucur mult sa te vad din nou pe la noi. Am editat putin comentariul tau, l-am aranjat pentru a fi mai usor de citit. Foarte interesant. Poate articolul lui Tismaneanu ar trebui tradus si postat separat.

    10. P.S.
      Scuze pentru erori si felul in care a aparut citatul din Tismaneanu.

      N-am citit-o pe Herta Muller, dar, avind in vedere politizarea Nobelului pentru literatura din ultimii ani–ca sa nu mai vorbim de cel pentru Pace!!!–banuiesc ca au atirnat greu in favoarea ei citiva factori politic corecti: dublu-minoritara–svaba din Romania si femeie–, (auto?)exilata si politic oprimata in tara de bastina. Trebuie sa adaug ultimul ei roman, care pluseaza masiv la capitolul „minoritatilor oprimate”: eroul e un adolescent homosexual deportat cu familia din Banat in Uniunea Sovietica dupa razboi.
      Herta Muller a vinat premiul asta de multa vreme.
      Banuiesc ca eroul homo i-a pecetluit destinul.

      Aviz lui Cartarescu: N-ai nici o sansa, maestre, in circumstantele astea. Nu esti victima, esti crestin si roman, esti hetero, iubesti femeile si civilizatia occidentala. Fii mindru ca nu esti asociat cu premiul asta de doua parale.

    11. Costin:

      Incep sa traduc articolul lui Tismaneanu chiar acum. Istoria reala, monstruoasa, a bolshevismului si comunismului e asa de putin cunoscuta. Rogozanu et comp. se hranesc din ignoranta asta.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here