Introducere la mariajul islamic

    4

    Oficial saudit explică fineţurile căsătoriei islamice. Tatăl unui bebeluş de un an poate întocmi un contract de căsătorie cu un peţitor încrezător în potenţialul fetei, dar mariajul nu poate fi consumat decît după ce fata a atins maturitatea cuvenită… cuvenită în legea islamică, adică vîrsta de 9 ani.

    De la teorie la practică. Reportaj despre o fată din Yemen măritată de taică-său la respectabilă vîrstă de 10 ani. Altceva este ieşit din comun: a reuşit să divorţeze.

    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentAlma Zohar – Indian Love Song
    Articolul următorNea Ion Şopîrlă
    Emil Borcean
    În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

    4 COMENTARII

    1. Uite ca a reaparut Nea Ion Soporla, cu un alt mesaj inteligent. De data asta, cu un clip despre dowry, o alta traditie infricosatoare a hindusilor. Vezi tu, Emil, in opinia acestor soparle triste, barbaria islamica este de inteles; daca nu este de inteles, nu poate fi condamnata, din moment ce si la alte comunitati religioase din zona – hindusii – pot fi intalnite practici la fel de barbare.

      Spune si tu, ce poti sa discuti cu astia? :mrgreen:

    2. Lucruri groaznice se intâmplă și la noi: vezi căsătoriile și schingiuirea soției la țigani (i se taie nasul în caz de adulter). Mă întreb de ce nu vorbește nimeni de asta, Imperialistule, Emil? Nu ar fi logic să ne ocupăm mai întâi de mizeriile din propria ogradă? E numai o observație.

    3. Nu suntem niste fani ai acestei etnii, Peciorin, si suntem in egala masura dezgustati de aceste „obiceiuri”. Zic altceva, ce ar fi sa ne ocupam cat mai multi de cat mai multe din probleme, fie ele din ograda proprie sau a altora? Noi facem ce putem, cat de bine putem. Sigur, e loc de mult mai bine, dar poate ca ar fi bine sa mai faca si altii. Uneori timpul nu este fizic de ajuns. Ai fi uimit cate subiecte trebuie abandonate din acest motiv aparent neserios.

      Raman la ce am spus mai sus: barbaria ramane barbarie si nu este anulata cu nimic de salbaticia altor popoare/ comunitati.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here