La Distilerie şi în High Park

    4

    Fotografii din două locuri în Toronto unde îţi poţi petrece toată vara.

    Distileria

    Enlarge

    acrobat
    Acrobat

    Enlarge

    alley_2
    Back Alley

    Enlarge

    clown_3
    Don’t mess with me

    Enlarge

    clown_4_bw
    Ciao baby

    Enlarge

    clown_again1
    I’ll take care of you

    Enlarge

    marie_1_bw_crop_vertical
    Marie Antoinette

    Enlarge

    marie_4_crop_bw
    Marie Antoinette

    Enlarge

    mill_st_brewery
    Mill Street Brewery

    Enlarge

    restaurant_garden_bw
    Nobody’s Patio

    Enlarge

    she_clown
    Be my sock friend

    Enlarge

    sleight_of_hand
    Let me show you how to play

    Enlarge

    tall_bike_bw
    Tall Rider

    Enlarge

    tower
    Tower on Wood

    Enlarge

    wall_windows
    Siesta of an old building

    High Park

    Acuma, High Park nu arată deloc ca în fotografiile de mai jos. Este încîntător, dar orice parc devine banal în poze. Însă, în timp ce le procesam, ascultam Black Sabbath. Am obţinut cu totul alt parc.

    Enlarge

    3_trees_suprarealist
    Fairies wear boots

    Enlarge

    alley_1
    Changes

    Enlarge

    by_the_lake_acrylic
    Looking for today

    Enlarge

    duck_in_the_pond
    Paranoid

    Enlarge

    red_tree_1
    Laguna Sunrise
    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentTurcia şi valorile europene
    Articolul următorDe strajă patriei
    Emil Borcean
    În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

    4 COMENTARII

    1. M-am uitat la poze, mai de dimineata. Foarte tari, Emil, felicitari. Asa stiu si eu pe unde sa dau daca ajung pe acolo. Macar ca sa ma laud ca „am fost acolo, unde au fost facute pozele alea faine puse de Emil”. Felicitari si pentru Black Sabbath. Do you Metallica? 😀

    2. Imperialistu’, costin, scuzati-ma pentru intirziere. Ma bucur ca va plac pozele. Daca veniti vreodata pe aici, sinteti bineveniti la mine. O sa mai scot din arhiva mea… cred ca data viitoare va urma un set foto din Bucuresti. Mai ales portrete, sau oricum, poze in care povestea e spusa de instantanee umane.

      Stiu de Metallica, nu ma omor dupa ei, dar nici nu imi displac. In materie de metal & hard rock am ramas la ‘bunici’. Ai ascultat ceva de Budgie, sau iti zice ceva numele asta? Alti bunici, galezi, meseriasi de inceput de ani 70 si nu neaparat originali in stil, insa din primul val de intemeietori de gen. Good stuff.

      Costin, aici o sa iti raspund la comentariul pe care l-ai lasat la una din postarile garsonului, si pe care l-am citit cu placere. Oneida are o radacina adinc infipta in Krautrock. Asta m-a si intrigat la ei. Au o vitalitate extraordinara, experimenteaza cu si sintetizeaza o sumedenie de influente intr-o expresie proprie si plina de viata. „Lust for life”, e un album de Iggy Pop de prin ’76. Nici o legatura muzicala sau de alt gen cu Oneida, dar ca deviza li se potriveste bine si acestor new-yorkezi aventurosi. O sa-l caut pe garson prin bucatarie. Mi-a lasat toate vasele nespalate, pun eu mina pe el.

    3. Dumnezeule, Paranoid este excepţională! 😀 Acum că revine toamna şi copacii redevin roşii, ca aceia din ultima poză, devin şi eu paranoic. Simt că e o conspiraţie a naturii la mijloc. Netrebnica de Demeter în loc să ne păstreze fericiţi păstrând natura verde, fuge în căutarea fiicei totul devenind roşu, maron şi gălbui. Natură gâtuită, oameni gâtuiţi – gălbui. Câh!

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here