Moscheea de la Ground Zero şi triumfalismul cu două feţe al Islamului

    41

    Poate aţi auzit de controversatul proiect islamic ce se vrea construit în New York: imamul Feisal Abdul Rauf doreşte să ridice o moschee undeva în apropierea locului unde s-au aflat, până pe 11 septembrie 2001, turnurile World Trade Center.

    Societatea americană s-a împărţit în două. Cei mai mulţi americani nu văd cu ochi buni o astfel de construcţie. Perspectiva unei moschei în apropierea Ground Zero li se pare imposibil de contemplat, o insultă la adresa tuturor oamenilor care au murit în acea zi ucişi în numele Islamului. Dar nu toţi împărtăşesc acest punct de vedere. Pentru cealaltă tabără, oponenţii moscheii sunt commoners şi rednecks, oameni simpli lipsiţi de rafinament, bigoţi religioşi, islamofobi fără speranţă incapabili să priceapă de ce tocmai de aceea e necesara o moschee în zonă.

    Pentru susţinătorii proiectului, oameni „moderni” care se mândresc că s-au rupt de Evul Mediu creştin şi de intoleranţa lui „sălbatică”, construirea unei moschei la două străzi de ruinele celor două turnuri ar fi o idee extraordinară, „ridicarea ei ar putea avea inclusiv un sens terapeutic” atât pentru musulmani, cât şi pentru creştini. Musulmanii, firi atât de sensibile (i-aţi văzut, nişte copii nevinovaţi care taie capete, omoară în bătaie necredincioşi şi aruncă în aer clădiri şi oameni pentru că undeva un caricaturist l-a desenat pe Mahomed), ar fi asiguraţi astfel că Dar al Harb (Casa Războiului, cea care reuneşte teritoriile locuite de ne-musulmani) nu doreşte răul Dar al Islam (Casa Supunerii, a celor care se supun voinţei lui Allah din ceruri), iar creştinii ar da (în sfârşit!) dovadă că au înţeles „că nu Islamul a doborât cele doua turnuri, ci maligna şi ilicita folosire a acestuia de către cei care aveau nevoie de o legitimare publică”.

    Harta.

    Unul dintre susţinătorii moscheii lui Rauf este extremistul de stânga Michael Moore, autor al unor filme de propagandă care ne sunt servite de ideologi ori necunoscători ca documentare serioase. Moore susţine nu doar construirea moscheii, ci ridicarea ei fix pe locul unde s-a aflat cândva World Trade Center. De ce? Pentru că regizorul american este un socialist ce subscrie viziunii corecte politic asupra lumii: lumea islamică este, prin natura ei, una a victimelor imperialismul occidental, iar musulmanii suferă de secole de pe urma Vestului. Din această perspectivă, 11 septembrie este doar un alt episod din lungul şir de suferinţe islamice, întrucât a adus mari prejudicii musulmanilor; adevăratele victime ale atentatelor din 11 septembrie sunt musulmanii care se confruntă astăzi cu „islamofobia creştină” – ei trebuie plânşi, nu cei care au murit acolo sau familiile lor. Islamul a avut de suferit de pe urma atentatelor, el este cel ale cărui sentimente trebuie menajate.

    Moore crede „într-o Americă ce îi protejează pe cei care sunt victimele urii şi prejudecăţilor” şi în ochii lui musulmanii sunt astfel de oameni (nu contează că „islamofobia” americană este un mit). Prin ridicarea moscheii pe Ground Zero, Moore îşi doreşte să le dea înapoi musulmanilor propria religie (!), „exact la locul unde a fost furată”, adică la WTC.

    Dar cine a doborât turnurile, dacă nu Islamul? Nişte „extremişti” care au „deturnat” Islamul. Auto-intitulata elită intelectuală şi politică repetă, mecanic, această frază uimitoare, inventând scuze şi explicaţii ştiinţifico-fantastice în legătură cu cauzele care au dus la atentatele de la 11 septembrie. Pe ce se bazează aceşti oameni când fac o astfel de afirmaţie? Ei bine, adevărul este că pe nimic: nimic din Coran, din viaţa lui Mahomed sau din istoria civilizaţiei islamice nu ar putea sugera că acest act terorist ar fi în contradicţie flagrantă cu Islamul, din contră.

    În această era relativistă am tot auzit vobindu-se despre „religiile abrahamice” şi despre cum evreii, creştinii şi musulmanii ar crede în acelaşi Dumnezeu. Realitatea este alta: Allah din Coran nu este Dumnezeul Bibliei şi foarte puţin din mesajul creştin răzbate în tradiţia islamică. Întreaga istorie a Islamului are în centru ei războiul, conflictul deschis între credincioşi şi infideli, şi nu de azi sau de ieri, ci din totdeauna. Acest război este de purtat până la sfârşitul lumii şi orice musulman are datoria de a participa la el, într-un fel sau altul. Dacă nu poate susţine militar islamizarea, este invitat să o sprijine financiar ori prin intermediul celebrei arte a înşelării necredincioşilor – taqyia: îi înşeli pe infideli pentru a promova şi întări Islamul, aşa cum a făcut imamul Rauf, iniţiatorul proiectului moscheii.

    Feisal Abdul Rauf a publicat în Statele Unite în 2004 o carte al cărui titlu în engleză era What’s Right With Islam (Ce este în regulă cu Islamul). Cum suna titlul din Malaysia (ţară islamică) al aceleiaşi cărţi? O chemare la rugăciune din molozul de la World Trade Center: Da’wa islamică în inima Americii post 9/11 (A Call to Prayer from the World Trade Center Rubble: Islamic Dawa in the Heart of America Post-9/11 – da’wa este chemarea islamică la convertire). O mică-mare diferenţă, nu? Mult mai interesantă este abordarea războiului sfânt islamic, iar aici ne interesează comparaţia cu o altă carte a imamului Rauf, publicată în 2000 – O lege sacră: Ce trebuie să cunoască fiecare musulman despre şaria (A Sacred Law: What Every Muslim Should Know about Shariah).

    În cartea lui anterioară ce explica şaria pentru o audienţă islamică, Rauf definea cât se poate de clar jihadul ca „luptă într-un război just” şi „efort depus în conducerea unui război” şi mujahid-ul ca „un războinic, un luptător”. Cu alte cuvinte, jihad-ul este folosit strict într-un sens militar. Dar în a doua lucrare, Rauf introduce noţiunile suspecte doctrinar de „jihad mare şi jihad mic” care, aşa cum explică prof. Reuven Fireston, sunt de negăsit în colecţiile canonice de Hadith. De asemenea, în această ultimă carte, Rauf defineşte jihadul ca esenţialmente „defensiv”, dar ştie prea bine că musulmanii includ în definiţia lor a războiului „defensiv” şi războiul dus împotriva celor ce se opun luptei de răspândire a Islamului.

    Rauf încearcă să înscrie noţiunea creştină a „războiului just” în apologia lui, asemănând-o cu cea de jihad. Dar Ibn Khaldun explică astfel instituţia unic islamică a jihadului: „În comunitatea islamică, războiul sfânt este o datorie religioasă, ca urmare a universalismului misiunii [islamice] şi [a obligaţiei] de a-i converti pe toţi la Islam prin convingere sau forţă… Celelalte grupuri religioase nu au o misiune universală şi războiul sfânt nu a fost o datorie religioasă pentru ele, cu excepţia apărării… Islamul este obligat să câştige putere asupra naţiunilor.”

    Dacă în lucrarea lui următoare, Rauf se emoţionează cu privire la „credinţa noastră comună abrahamică” şi a compatibilităţii şariei cu Constituţia, în cea precedentă el afirmă (mai degrabă decât argumentează) că Islamul şi şaria sunt cu mult superioare iudaismului, creştinismului şi oricăror legi făcute de om, asemenea celor din Constituţia americană. El acuză atât iudaismul, cât şi creştinismul că au „eviscerat dimensiunea spirituală din legea sacră”. Rauf spune, repetând Sura 3 versetul 110, că Islamul este „cea mai bună religie de pe pământ”.

    Lăsându-l deoparte pe imamul Rauf şi revenind la problema moscheii de la Ground Zero, trebuie să observăm incapacitatea multor euro-americani de a înţelege conceptul de moschee. Mulţi îl confundă cu cel de biserică, ceea ce constituie o gravă eroare de interpretare. Moscheea nu este o biserică a musulmanilor, având un cu totul rol, unul mai apropiat de cel de baracă militară, aşa cum bine a spus Erdogan, primul ministru al Turciei, într-un moment de sinceritate. Moscheea îi mobilizează pe musulmani şi este, în acelaşi timp, un simbol al atotputerniciei lui Allah şi a profetului Său.

    Nu întâmplător, moscheile au fost construite de multe ori pe ruinele vechilor temple neislamice sau pe locul unde se aflau biserici creştine. Rolul lor era acela a proclama puterea Islamului în raport cu Dar Al Harb, Casa Războiului, a celor ce i se opun în necredinţa lor lui Allah şi nu îl recunosc pe Mahomed ca profet.

    Moschee de la Ground Zero nu ar fi un simbol al toleranţei Americii, ci al victoriei Islamului asupra necredincioşilor. Aici punct capăt acestei lungi introduceri şi îi dau cuvântul lui Hugh Fitzgerald de la JihadWatch (în original Islam’s Double-Faced Triumphalism: Destruction and Mosque Building).


    Triumfalismul cu două feţe al Islamului : Distrugerea şi construirea de moschei de Hugh Fitzgerald

    Recent, un lider Hamas a aprobat construirea moscheii la Ground Zero: „Trebuie să construim pretutindeni.”

    Câte sute de moschei au fost deja construite în această ţară, în mare parte graţie celor aproape o sută de miliarde de dolari pe care numai Arabia Saudită le-a cheltuit pentru a răspândi Islamul în ultimele decenii? Câte zeci de mii de moschei au fost construite în ultimele decenii în toate ţările Vestului şi câte madrase? Cine plăteşte pentru clădiri asemenea moscheii din Billerica, Massachussetts, de 15 milioane de dolari, construită pentru a deservi 100 de familii? Cine plăteşte pentru toate acele palate ? Cine plăteşte pentru campaniile de Da’wa destinate prizonierilor? Cine plăteşte petru Coranurile trimise cu milioanele în lumea occidentală? Acela care înţelege că o moschee este mai mult decât un „locaş de cult”, aşa cum le place unora să creadă, şi mai degrabă un loc unde se întâmplă mai mult de atât, unde politica şi geopolitca sunt inculcate, unde – cel puţin în Europa occidentală şi în sudul Asiei – s-a putut observa din nou şi din nou că oamenii sunt incitaţi la khutbas (slujbele de la rugăciunile de vineri) atât de mult că musulmani înnebuniţi ce ies din moschei au început să facă ravagii printre ne-musulmani.

    Un exemplu memorabil este cel al neajutoratului hindus care, aflându-se în trecere pe lângă o moschee în momentul în care erau rostite Rugăciunile de Vineri, a fost omorât în bătaie de musulmani care tocmai ieşeau din acel „locaş de cult”. Câte raiduri asupra câtor moschei – în timpul cărora au fost descoperite documente false de toate tipurile, arme, explozibili, unele ascunse în tavane false şi în alte locuri secrete – au fost efectuate în Europa de Vest? Când Erdogan a spus că „moscheile sunt barăcile noastre” cita o binecunoscută linie, una care exprimă o viziune pe care mulţi musulmani o au, aceea că moscheea nu este numai un „locaş de cult”, ci o „baracă” în războiul permanent care există – care trebuie să existe – între Musulman şi Necredincios.

    Câte moschei au fost construite folosindu-se în mod deliberat rămăşiţele templelor, bisericilor şi sinagogilor? Câte moschei au fost construite în India după ce invadatorii musulmani au distrus templele şi complexele de temple, inclusiv multe dintre cele mai importante, şi au folosit piatra pentru a construi moschei? Hinduşii nici nu au fost singurii care să sufere. Templele şi complexele de temple hinduse au dispărut cu sutele, cu miile. Sita Ram Goel a publicat o lucrare de două volume în care numai enumera, nume cu nume, toate templele şi complexele de temple hinduse care au fost distruse de musulmani pentru ca piatra lor să fie folosite la moschei.

    Datorită erudiţiei sârguincioase a învăţaţilor indieni şi britanici, ca şi a altora din lumea occidentală asemenea lui Koenraad Elst şi Francois Gautier, ştim ce au făcut invadatorii musulmanii, cuceritorii musulmani, stăpânii musulmani ai Indiei hinduşilor din India, atât de vătămător că „minunea care a fost India” a devenit ceea ce V.S. Naipaul a numit „o civilizaţie rănită.” Peste tot unde au mers, musulmanii au distrus monumentele, în special templele şi complexele de temple, hinduşilor. Cu cât era mai faimos şi mai important templul hindus, cu atât era mai important pentru musulmani să îl distrugă, să construiască întocmai pe ruinele lui, să declare – printr-o asemenea distrugere urmată de o asemenea construcţie – că erau cu adevărat, vizibil şi pentru totdeauna, acolo, şi că vor rămâne ca stăpâni ai pământului. Toţi am auzit despre Moscheea Babri construită peste templul de la Ayodha, dar câte alte celebre temple şi complexe de temple au fost distruse?

    Această practică a distrugerii intentionaţe de monumente şi artefacte ale civilizaţiei non-islamice datează de la chiar începutul cuceririi islamice a Indiei. Într-adevăr, prima moschee care a fost construită în India a fost ridicată prin utilizarea pietrei de la un templu jainist (jainiştii sunt cei care refuză să omoare sau să rănească o muscă). Dacă deschizi Lumea Islamului (The World of Islam) a lui Ernst J. Grube (curator la Departamentul Islamic al Muzeului Metropolitan de Artă), parte a seriei Repere ale Artei Mondiale, poţi să găseşti la pagina 165 o imagine a Moscheii Kutb (Quwaat al-Islam) Delhi, descrisă astfel:

    „Construită în 1193 de Kutb al-din Aibak în fortăreaţa lui de lângă Vechiul Delhi, Lallkot. Această moschee este cel mai vechi monument existent al arhitecturii islamice din India şi combinaţia ei de tradiţii locale, pre-islamice şi importante forme arhitecturale este specifică acestei prime perioade. Moscheea este construită pe ruinele unui templu jainist…”

    Aşadar cel mai vechi „monument încă existent al arhitecturii islamice din India” a fost „construit pe ruinele unui templu jainist”, acel templu fiind, desigur, redus la ruine de invadatorii musulmani.

    Oriunde invadatorii musulmanii au ajuns şi au cucerit, nu au făcut-o întotdeauna cu ajutorul unei armate invadatoare (prin mijloace complet militare) – aşa cum a fost cazul Indiilor de Est unde negustorii Hadrami au venit şi s-au stabilit, aducând Islamul împreună cu ei. Ceea ce au început ca avanposturi comerciale s-au transformat în aşezări care, în timp, s-au fortificat în puncte de unde musulmanii puteau conduce campanii de Da’wa. Au vizat în mod intenţionat liderii locali ai Indiilor de Est care fuseseră cândva în întregime hinduse şi budiste. Şi dacă acei conducători, precum în Java şi Sumatra, puteau fi convinşi să se convertească la Islam, şi poporul lor urma – în acele simple zile de cuius regio, eius religio, lesne şi-ar fi „convertit” poporul care nu ar fi avut de ales şi şi-ar fi urmat conducătorul. S-a întâmplat în Java. S-a întâmplat în Sumatra.

    Încă mai puteţi găsi, în special în Bali, cu considerabila ei populaţie hindusă, structuri hinduse şi budiste. Puteţi chiar afla sărbătoritele Borubudur stupa şi puteţi să vă încântaţi de aceasta. La urma urmei, cele două uriaşe statui bamiyane par cruţate de distrugerea prin care musulmanii au redus la ruine civizaţia greco-bactriană. De ce au aşteptat atât? Pentru că până recent au fost nevoiţi să aştepte, neavând explozibilii potriviţi, nici tehnica necesară – până când ingineri pakistanezi şi saudiţi au venit să îi ajute.

    Câte construcţii budiste mai rămân în părţile puternic islamizate ale Indiilor de Est, adică în Indonezia, în zone precum Aceh? Unde sunt toate templele hinduse şi budiste care puteau fi întâlnite cândva peste tot în Indiile de Est (care fuseseră hinduse şi budiste până când forţele Islamului le-au cucerit, nu prin acţiune militară directă, precum în Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi India, ci prin alte mijloace)? Unde au dispărut?

    Unul dintre primii califi umayyazi a hotărât că „cea mai îndepărtată moschee (al-masjid al-aksa) – acel loc misterios unde se spune că Mahomed s-a ridicat în al Şaptelea Cer pe calul lui înaripat Al-Buraq şi apoi s-a întors înapoi pe pământ în mai puţin de 24 de ore – trebuie identificată cu Ierusalimul, un oraş care nu a fost vreodată de interes pentru musulmani (nu este menţionat nici măcar o dată în Coran). De ce a decis că locul la care se referă este în mod cert Ierusalim şi că punctul de unde a început „mirajul” sau călătoria nocturnă a lui Mahomed trebuie să fie în mod cert pe cel mai înalt loc, cel mai sfânt dintre toate pentru evrei, adică pe Ruinele Templului? Pentru că acolo, Moscheea lui Omar şi Domul Stâncii au revendicat Ierusalimul pentru Islam, împotriva revendicărilor formulate de monoteismele anterioare în timp, iudaismul şi creştinismul.

    Dacă asocierea cu şi importanţa Muntelui Templului pentru evrei este evidentă, trebuie ţinut cont că celebrul filolog arabic şi aramaic Christoph Luxenberg a studiat îndeaproape inscripţiile în limba arabă care se află în interiorul şi în partea superioară a cupolei Domului Stâncii. El a argumentat că acestea nu sunt, aşa cum toţi par să presupună, de natură coranică – i.e. musulmană -, ci sunt mai degrabă creştine prin conţinut, ceea ce sugerează o origine creştină a clădirii.

    Ceea ce au făcut musulmanii atunci când au plasat întocmai acolo o moschee mitică („al-masjid al-aksa”) şi apoi au construit peste cel mai sfânt loc pentru evrei, într-un oraş sfânt pentru evrei şi creştini, a fost să formuleze o revendicare pe care numai alţi musulmani ar putea-o crede. În cele din urmă, trebuie să crezi că un om numit Mahomed a avut o creatură fantastică, Al-Buraq, cu ajutorul căreia s-a dus în şi s-a întors din Al Şaptelea Cer, iar apoi mai trebuie să şi accepţi că „al-masjid al-aksa” este o trimitere la Ierusalim şi Muntele Templului.

    Dar nu trebuie să fi un credincios iudaic pentru a şti că timp de mai mult de o mie de ani capitala spirituală şi politică a evreilor s-a aflat în Ierusalimul, acolo unde istoria lor a fost făcută. Nu trebuie să fi un credincios creştin pentru a cunoaşte că creştinismul îşi are originile în ceea ce creştinii numesc Ţara Sfântă şi mai cu seamă în evenimentele care au avut loc în Ierusalim. Această diferenţă este importantă.

    Chiar în Damasc, faimoasa moschee ummayadă, cea care este arătată tuturor demnitarilor străini aflaţi în vizită, se pare că a fost construită pe ruinele (sau în anumite cazuri părţi ale bisericii lăsate nu în ruine, ci doar încorporate) renumitei biserici dedicate Sf. Ioan Botezătorul. În orice caz, a durat ceva timp până s-a întâmplat asta. În definitiv, de fiecare dată când jefuitorii arabi – care aduceau Islamul cu ei – cucereau un teritoriu, găseau în el comunităţi deja stabilite ale creştinilor, evreilor şi, în Persia, ale zoroastrienilor. Aceşti oameni nu au dispărut; nu au fost convertiţi în număr mare peste noapte. Au fost necesare secole de îndurat stăpânirea islamică şi reducerea lor la statutul de dhimmi toleraţi, adică un statut de umilire, degradare şi insecuritate fizică ce a dus inexorabil la convertirea tot mai multor oameni la Islam pentru a se alătura grupului de suzerani şi stăpâni permanenţi. Ritmul unei asemenea convertiri s-a grăbit pe măsură ce cei care au rămas credincioşi au văzut cum tot mai mulţi se convertesc, schimbându-şi astfel statutul şi, în acelaşi timp, îmbunătăţindu-şi condiţia. În secolul al 7-lea, după ce arabii musulmani au cucerit Damascul în 635 A.D., creştinii locali (care constituiau încă majoritatea) au continuat să se roage în câteva biserici. Au continuat să se roage chiar în Biserica Sf. Ioan, deşi acum accesul era restricţionat la partea vestică, musulmanii folosind-o pe cea estică. Stăpânii islamici încă mai erau cu mult întrecuţi numericeşte, precum în toate pământurile cucerite de arabi, şi au fost nevoiţi să acţioneze încet. În cele din urmă, la aproximativ 70 de ani de la cucerirea iniţială, califul umayyad Abd el-Melek a luat în stăpânire întreaga Biserică a Sf. Ioan pentru uzul musulmanilor – cu alte cuvinte, Sf. Ioan a devenit o moschee umayyadă; prin construirea, reconstruirea şi distrugerea părţilor care au aparţinut bisericii, folosirea pietrei şi darea zidurilor spre alte folosinţe, ceea ce a fost Biserica Sf. Ioan a devenit moscheea umayyadă de azi, un simbol al puterii şi măreţiei umayyade şi a victoriei sale asupra creştinilor locali.

    În Constantinopol – care pentru 1000 de ani a fost cel mai mare, bogat şi populat oraş din întreaga creştinătate – erau sute de biserici. Cea mai mare dintre ele era Hagia Sophia.

    Pe 29 mai 1453, la secole după ce mai întâi turcii selgiucizi şi mai apoi cei otomani au luat în stăpânire porţiuni tot mai mari din ceea ce a fost cândva Imperiul Bizantin, invadatorii musulmanii au cucerit în stârşit Constantinopolul. Au distrus multe dintre bisericile din oraş. Vizitatorii occidentali pot găsi o dioramă a Constantinopolului ce prezintă sutele sale de biserici de dinainte de cucerirea islamică şi se pot minuna de cum pare că aproape la fiecare colţ se afla o altă biserică. Această dioramă este pusă deoparte la unul din etajele superioare ale Muzeului de Antichităţi Greceşti şi Romane, în complexul Topkapi din Istanbulul de astăzi. Dar nu toate bisericile au fost dărâmate. Nici Hagia Sophia nu a fost demolată, dar a fost transformată în moschee, simbol a ceea ce a făcut Mehmet Fatih, Mehmet Cuceritorul – un simbol al triumfului islamic.

    Acum două decenii – pe măsură ce musulmanii au început să îşi formuleze cererile în ţările adoptive care au fost atât de generoase şi neatente în a le permite să se stabilească în interiorul Europei Occidentale – adică, dincolo de graniţele pe care înşişi musulmanii erau învăţaţi să le considere liniile de front ale inamicului, liniile Dar Al Harb, ale Casei Războiului- , în Italia, preşedintele Pertini a crezut că musulmanii italieni ar putea răspunde cu recunoştinţă şi că musulmanii din afara Italiei ar putea chiar permite milioanelor de creştini, atât indigeni, cât şi din rândul milioanele de muncitori din statele bogate cu petrol ale Golfului, să îşi deschidă biserici şi să îşi practice credinţa. Nu a fost să fie.

    Un teren public a fost donat pentru construirea unei mari moschei, la nici o milă de Vatican, dar atunci când s-a desăvârşit construcţia şi ambasadorii arabi au venit la ceremonia de inaugurare, nu s-a vorbit de graditudine şi în mod cert nu s-a discutat de vreun gest reciproc al unui stat arab sau islamic, de oriunde ar fi el. Martorii italieni de la eveniment au vorbit despre atmosfera de triumfalism, de sentimentul palpabil că a fost creat, cu ajutorul moscheii, un cap de pod pentru Islam. Acei italieni care au privit, cu o nelinişte crescândă, ar fi fost şi mai tulburaţi dacă ar fi ştiut că printre musulmani exista credinţa, bazată pe o poveste sau un Hadith, că Mahomed a prezis că mai întâi Constantinopolele sau Rum-ul (Bizanţul) vor cădea la presiunea Islamului, şi apoi Roma, Roma din Italia, se va prăbuşi şi ea. Marea moschee era pentru Pertini şi alţi italieni un simbol al toleranţei, bunăvoinţei şi încrederii occidentale şi italiene, dar pentru musulmanii prezenţi la inaugurare, moschee uriaşă construită pe terenul donat de statul italian nu avea nimic de a face cu toleranţa, încrederea sau bunăvoinţa care trebuiau sau ar fi putut fi reciproce din partea beneficiarilor musulmani ai acelei toleranţe, ai acelei încrederi şi ai acelei bunăvoinţe.

    Şi primarul Bloomberg, care confundă persoana proprie cu preşedintele George Washington, moscheea de la Ground Zero cu Sinagoga Touro din Portsmouth, Rhode Island, şi pe Feisal Abdul Rauf, un om foarte viclean şi sinistru (pentru a înţelege în întregime cele două adjective, trebuie să îl fi cunoscut nu aşa cum l-a cunoscut primarul Bloomberg, ca un interlocutor mieros care ţi se bagă pe sub piele, ci din cărţile sale, în urma lecturii versiunilor în engleză şi în arabă ale aceleiaşi lucrări, variante care pot fi comparate) – cu Moses Seixas, comite acum aceeaşi greşeală.

    Print Friendly, PDF & Email

    41 COMENTARII

    1. Permiteti-mi sa va propun spre lecturare un articol remarcabil, care poate lumina ungherele unor minti mai mult sau mai putin liberale…

      Ce vrea să însemne „războiul sfânt“ în lumea islamică?

      „Musulmanii au obligaţia de a-şi apăra teritoriul împotriva agresiunii necredincioşilor şi, în acelaşi timp, de a cuceri lumea necredincioşilor până ce islamul va stăpâni întreaga planetă. Lupta islamului va înceta doar în momentul în care toţi oamenii vor fi primit credinţa islamică sau se vor fi supus conducerii acestuia: «graniţa islamului înseamnă graniţa întregii lumi»”.

      Se spune că ideea de „război sfânt“ (jihad) a încolţit în mintea lui Mahomed în perioada de tranziţie de la „avertisment“, respectiv epoca meccană (617-622), spre cea a „înarmării“, adică epoca Medina (622-632). Schimbarea de fond a lui Mahomed a avut loc la Medina, la a doua înţelegere de la Akaba (622), numită Bayâat al-harb, „jurământul de alianţă pentru război“. Conform tradiţiei, între primul acord de la Akaba (621) şi al doilea, Allah l-a îndemnat pe profetul Mahomed să răspundă violent la violenţă. Practic, ideea „războiului sfânt“ a apărut la Medina; pregătind confruntarea cu Mecca, Mahomed a hotărât că e o datorie a lupta cu „necredincioşii“, până se convertesc sau plătesc tribut: „Luptaţi-vă împotriva celor ce nu cred în Dumnezeu şi în ziua de apoi şi nu opresc ceea ce a oprit Dumnezeu şi trimisul Său şi nu mărturisesc mărturia adevărului – dintre cei cărora li s-a dat scriptura – până ce nu dau tributul din mână şi sunt umiliţi“ (sura IX, 29). Doctrina jihad-ului trasează şi categoriile umane: credincioşi (musulmani), necredincioşi (păgâni sau asimilaţi care se opun islamului), nemusulmani care, supuşi legii islamice (shariya), trăiesc în pace cu islamul ca protejaţi (dhimmi).

      „Graniţa islamului înseamnă graniţa întregii lumi“

      Din punct de vedere etimologic, jihad înseamnă în limba arabă „efort suprem“ şi face referire la obligaţia tuturor musulmanilor de a lupta mereu în scopul apărării şi răspândirii religiei islamice. Termenul în sine trebuie perceput sub cele două aspecte ale sale: spiritual şi material. Din perspectivă spirituală, războiul sfânt înseamnă lupta interioară împotriva tuturor încercărilor şi ispitelor care-l pot conduce pe om spre rău, având un scop purificator. În plan material, jihad-ul a fost, de la început, o luptă împotriva creştinismului şi a celorlalte religii: „Luptaţi-vă pentru calea lui Dumnezeu împotriva celor ce voiesc să se lupte cu voi… Omorâţi-i unde-i găsiţi şi goniţi-i de acolo, de unde v-au gonit pe voi, căci ispita e mai rea decât omorul…; omorâţi-i, căci aceasta este răsplata celor necredincioşi“ (sura II, 186-187). Coranul, însă, nu permite purtarea de războaie decât cu un scop defensiv: „Cine vă atacă, atunci atacaţi-l şi pe el întocmai cum v-a atacat pe voi şi temeţi-vă de Dumnezeu şi să ştiţi că Dumnezeu e cu aceia care se tem de El“ (sura II, 190).
      În religia islamică se face o deosebire clară între ceea ce se cheamă „teritoriul războiului“ (Dar al-harb) şi „teritoriul islamului“ (Dar al-islam), care sunt guvernate de legile coranice. Cu ţările locuite de păgâni sau de „popoarele Cărţii“ (evrei, creştini), dar care sunt independente de regimul islamic, nu se pot încheia, în principiu, decât armistiţii care să nu depăşească zece ani, putând fi însă reînnoite de nenumărate ori. Coranul interzice orice apropiere sau legătură de prietenie cu cei ce desconsideră islamul: „O, voi, cei ce credeţi, nu primiţi ca prieteni pe cei ce-şi bat joc şi râd de credinţa voastră, dintre cei ce au primit scriptura dinaintea voastră şi nici pe cei necredincioşi“ (sura V, 62). Din punct de vedere legal, aceste regiuni, ca şi averea locuitorilor lor (numiţi harbi, „oameni aflaţi în război“), aparţin islamului şi trebuie făcute eforturi pentru „intrarea lor în legalitate“, de îndată ce condiţiile o permit. Sunt considerate, de asemenea, „teritoriul islamului“ (Dar al-islam) ţările musulmane devenite colonii europene sau aflate în regim de protectorat. Această concepţie nu le asigură o situaţie privilegiată în ceea ce priveşte legea „războiului sfânt“. Un islamolog contemporan, Ahmad Taheri, afirma, în Frankfurter Rundschau (26 sept. 1990), nici mai mult nici mai puţin că „musulmanii au obligaţia de a-şi apăra teritoriul împotriva agresiunii necredincioşilor şi, în acelaşi timp, de a cuceri lumea necredincioşilor până ce islamul va stăpâni întreaga planetă. Lupta islamului va înceta doar în momentul în care toţi oamenii vor fi primit credinţa islamică sau se vor fi supus conducerii acestuia: «graniţa islamului înseamnă graniţa întregii lumi».“.

      Teoretic, războiul sfânt nu trebuie să se întrerupă niciodată

      Conform tratatelor de drept islamic, din punctul de vedere al individului, pe lângă cazurile în care un musulman era absolvit de sarcina de a participa la un război împotriva „necredincioşilor“, descoperim că, în realitate, foarte mulţi musulmani nu doreau să lupte cu arma în mână. Erau scutiţi minorii, femeile, bătrânii, bolnavii, nebunii sau sclavii. Uneori erau exceptaţi şi cei care nu aveau, practic, cu ce să participe la luptă sau, de exemplu, în cazul hanefiţilor, cel mai bun jurist al comunităţii.
      Prin urmare, un musulman de rând ca să poată deveni ofensiv în cazul unui jihad, trebuia să fie sănătos atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic, să fie major, să nu fie nimănui dator, să nu fie sclav, să aibă suficienţi bani pentru a-şi întreţine familia şi pentru a se putea echipa pentru război şi, nu în ultimul rând, să participe la înfruntarea cu „necredincioşii“, motivat fiind nu de eventualele prăzi, ci de credinţa islamică.
      Au fost, totuşi, situaţii când „războiul sfânt“ a trebuit să fie perceput şi acceptat ca o obligaţie individuală pentru musulmanii care locuiau aproape de locurile în care existau conflicte, dacă armata nu reuşea să facă faţă în mod satisfăcător. „Războiul sfânt“ devine o îndatorire personală atunci când imamul îi cheamă pe toţi credincioşii în apărarea islamului. Martirul (şahid) este acel musulman care cade victimă în timpul „războiului sfânt“ şi care „ucide şi este ucis“. Teoretic, războiul sfânt nu trebuie să se întrerupă niciodată şi nici să se încheie înainte de supunerea întregii lumi în faţa islamului, a cărui supremaţie trebuie să fie recunoscută de toţi. Această concepţie este, desigur, una dintre cele mai populare în spaţiul islamic.
      Dincolo de interpretările clasice ale „războiului sfânt“, fundamentaliştii musulmani declară jihad-ul inclusiv ca o formă de contracarare a tuturor musulmanilor consideraţi „rătăciţi“ sau eretici. Chiar dacă, până astăzi, Coranul reprezintă piatra de temelie a islamului, se resimte tot mai pregnant o nouă interpretare a „războiului sfânt“, în funcţie de interesele politice şi economice ale promotorilor lumii islamice. În plus, deşi islamul, de-a lungul istoriei sale, s-a sectarizat peste măsură, conducând la numeroase conflicte interioare, cum ar fi cele dintre sunniţi şi şiiţi, totuşi radicalismul islamic contemporan, sub formele sale fundamentaliste, de tip iranian, şi teroriste, gen al-Qaâeda, nu mai are nici un fel de precedent sistematic în istoria islamului şi a ţărilor musulmane. Luarea puterii prin intermediul unei revoluţii populare, în Iranul anului 1979, nu înseamnă, în fond, un fenomen propriu islamului, cu toate că structura clasică a acestei religii are la bază un fundament popular, nu unul ierarhic. De fapt, Revoluţia populară din Iran îmbracă, în mod limpede, forma unei revoluţii de tip sovietic, unde mesianismul marxist, ca surogat ideologico-religios, a fost înlocuit cu mesianismul şiit sau cu mahdismul. În realitate, ayatollahul Khomeini n-a făcut altceva decât să se proclame Mahdi, un Mesia islamic, pentru a justifica şi legitima acţiunile pe care le-a întreprins.

      pr.prof. univ. dr. Nicolae ACHIMESCU, profesor universitar de Istoria religiilor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi

      http://www.ziarullumina.ro/articol.php?wid=0&actual=1&editia=514&fsize=0&duminica=0&test=test&article=8039&title=Ce%20vrea%20s%C4%83%20%C3%AEnsemne%20%E2%80%9Er%C4%83zboiul%20sf%C3%A2nt%E2%80%9C%20%C3%AEn%20lumea%20islamic%C4%83?

      Articol din editia de Joi, 03 Aprilie 2008

    2. excelent grupaj de articole şi informaţii şi o reiterare necesară a conexiunii istorice dintre arhitectura islamică şi suprematismul ideologic cu rădăcină religioasă.

    3. Foarte bun eseul profesorului Achimescu, şi, chiar dacă nu aduce multe lucruri noi pentru bipezii răi, exprimă coerent şi documentat natura jihadului, in special latura sa materială. mulţumesc pentru citare, Seraphim.

    4. De la Moscheea din Cordoba la Moscheea Cordoba din New York.Un drum lung , pe care musulmanii , spre meritul lor si spre rusinea ” asa – zisilor crestini „, l-au parcurs rabdatori, parcurgand drumul marcat de borne seculare , cu Quran-ul in mana si Allah in inima. Ultima parte a drumului si cea mai mare , au parcurs-o dintr-un salt , ajutati nu numai de Profetul Muhammad , transformat in petrolist ci si de dorinta ” crestinilor „, de a-si deschide larg portile cetatilor.Puterea unei cetati , nu sta in dimensiunile zidurilor , ci in taria aparatorilor ei .Se cunoaste asta.Corectitudinea politica , multiculturalismul , leftistii, Michael Moore ,primarul Bloomberg etc.darama zidurile in loc sa le intareasca.Nu prea se vorbeste insa , de nomenclatura colaborationista de la Washington , si nu ma refer numai la administratia Obama . Nu se prea vorbeste nici de Lobby-ul petrolisto-arab de la Washington , care a avut si are o influenta uriasa asupra ultimilor trei administratii.Cu banii Arabiei Saudite nu se construiesc numai moschei ci se cumpara mai ales Constiinte.Asa ca daca Moscheea Cordoba se va construi ( si se va construi ) , Regele cetatii si sfetnicii lui sunt de vina .

    5. Ahmadinejad e rau dar Bush e si mai rau , strigau pe strazile New York-ului,leftistii decerebrati.Nu este o problema prea grava. Grav este cand agenti CIA , aflati in prima linie in lupta cu teroristii musulmani, spun ” Clinton era rau dar cu Bush a fost si mai rau „. Cu Obama , nu mai este nevoie sa ne spuna nimeni nimic.

    6. Chiriasii imamului Rauf

      A New Jersey judge Wednesday ordered the imam behind the Ground Zero mosque to quickly deal with health and safety violations at a tenement he owns – or face big fines.

      A lawyer for Imam Feisal Abdul Rauf said work underway to correct the violations in the run-down Union City building.

      State Superior Court Judge Thomas Olivieri gave the imam until 4 p.m. Thursday to submit proof that work is being done.

      Union City officials filed charges against Rauf on Monday to seize control of the four-story building in order to fix the serious violations that they accused Rauf of ignoring.

      Inspectors last week found the building had no working fire alarm, leading them to order a 24-hour fire watch by local cops until the system was fixed.

      Inspectors also found roach and bedbug infestations in the building’s 16 apartments, no hot water and non-working lights in hallways. Rauf has not returned calls for comment.

    7. Haios, Impi! Pînă azi credeam că invazia de ploșnițe (Cimex lectularius) = bed bugs din Statele Uimite e datorată cu precădere ilegalilor mexicani, dar văd că nici conaționalii lui Hussein (între altele, preferatul muștelor) nu-s străini de această afacere 🙂 Presa-i plină de atenționări așa că nu dau decît un link ceva mai recent – Staten Island on bedbug alert

      Ca să nu mai vorbesc de alea patru trei (thx doc, de fapt Whoopi face cît două 🙂 !) ploșnițe din clipul de la #6 :mrgreen:

    8. blonda aia frumusica e conservatoare.
      berea mexicana ( corona, modesto samd) se servesc cu o felie de lamaie verde ( lime) infipta in gura sticlei, tequilla – la fel – cu o felie de lime pe buza paharului.
      se spune ca demult mexicanii isi protejau astfel bauturile impotriva mustelor.

    9. Porţile Vienei anunţă apariţia unui important document provenit din cercurile de putere ale US, un raport istoric ce defineşte şi analizează şaria ca principală ameninţare ideologică şi politică la adresa Americii şi a întregii lumi civilizate.

      http://gatesofvienna.blogspot.com/2010/09/its-shariah-stupid.html

      la realizarea raportului au contribuit istorici, jurişti, antropologi, experţi in terorism, strategi militari şi ai serviciilor de informaţii, şi chiar înalţi magistraţi americani. răul începe să fie numit.

      va trece o vreme pînă cînd conştientizarea pericolului real va determina o reacţie in sfera executivă, dar mă aştept ca voinţa politică să renască in America imediat după părăsirea tronului de către prinţişorul muştelor, obama. demnitatea lumii libere trebuie restabilită, într-adevăr. este stringent ca islamul politic să fie pus la punct, şaria condamnată şi respinsă la nivel internaţional la fel ca orice normă totalitaristă, iar OCI demascată ca grup de presiune islamist construit pe modelul Internaţionalei bolşevice. Iar Occidentul artistic şi multicultural ar putea să-şi facă un mare bine pritocind un Muzeu al Ororilor Şi Terorii semănate de Cultul Morţii iniţiat de mahomed şi un Institut de studiere a istoriei abominabile a islamului, a masacrelor, a prigoanelor, a demolărilor, a violurilor şi schingiuirilor in masă, a subjugării Africii şi întregii populaţii femeieşti pînă in timpurile moderne. aşa ar fi corect dpdv multicultural. dacă vrem să interacţionăm cu alte civilizaţii/culturi/popoare, zic că e musai să le cunoaştem înainte, măcar trecutul lor, in versiunea cea mai hîdă şi mai apropiată de mărturiile supravieţuitorilor, dintre seminţiile şterse de faţa pămîntului de expansiunea demenţei colective, dacă nu şi chipul lor adevărat şi intenţiile curente.

    10. Moscheea de la New York depășită la licitație de un centru de… șah

      Excentricul preşedinte rus al Federaţiei Mondiale de Şah (FIDE) a anunţat astăzi, joi, 16 septembrie 2010, că a oferit suma de 10 milioane de dolari pentru a cumpăra terenul vizat de controversata moschee de lângă Ground Zero din New York, pentru a construi pe acest loc un centru de şah.

      Kirsan Iliumjinov a trimis o scrisoare la New York primarului Michael Bloomberg, prin care acesta „îi propune să achiziţioneze terenul pentru suma de 10 milioane de dolari”, a spus acesta, citat de RIA Novosti.

      Miliardarul Donald Trump a făcut o ofertă de 7,5 milioane de dolari, şi am decis să o depăşim„, a adăugat el pentru a justifica oferta de 10 milioane dolari

      Iliumjinov a sugerat să se construiască „un centru internaţional de şah şi Academia de şah internaţională. Acum suntem în aşteptarea unui răspuns la scrisoarea noastră„, a mai spus el.

    11. #10.Raportul celor 19 , va fi aruncat intr-un sertar de mollahul Obama , unde se va umple de praf , pana cand , asa cum bine spui ,printisorul mustelor va parasi tronul. Fraze din raport ca „Politica de a nu califica Al-Qaeda ca islamista,pentru a nu-i ofensa pe musulmani , este falimentara in lupta contra terorismului ” sau ” Programele guvernului american vizand stabilirea de legaturi cu gruparile musulmane care promoveaza Sharia , nu reprezinta o cale politica corecta ci o predare ” , sunt lovituri la ficat pentru mollahul Husein.

    12. Raportul cu pricina nu-i este destinat prinţişorului Husein, ci cercurilor politice occidentale şi publicului larg, putînd fi deja accesat in spaţiul virtual; este un document public ce acuză făţiş totalitarismul islamist laolaltă cu instrumentul său de opresiune statală -şaria, iar obama, oricît de idiot ar fi, nu mai poate ignora opoziţia tot mai coerentă şi mai răspîndită printre oamenii de seamă ai civilizaţiei noastre in faţa expansiunii islamice, opoziţie la care liderii actuali ai statelor nato nu vor incă să achieseze, din inconştienţă şi laşitate. înlăturarea acestor lideri emasculaţi este stringentă, o chestiune esenţială pentru politica contemporană, şi se petrece sub ochii noştri.

      din păcate, două dintre marile puteri europene -franţa şi marea britanie- nu au fost capabile deocamdată să se cureţe de uzurpatorii dreptei naţionale, impostori ce au decredibilizat atît liberalismul clasic cît şi naţionalismul tradiţional asociat acum, ca şi in Romania, cu mişcări extremiste iniţiate de personaje controversate. Sarkozy este probabil campionul imposturii, un şarlatan versat in manevre politice menite să-i construiască lui şi uniunii sale populare imaginea de apărători ai republicii şi ai naţiunii. Cameron îl secondează îndeaproape, insă, in cazul acestuia inepţia sa proverbială şi prestaţiile publice ce vădesc o imbecilitate crasă şi o uimitoare slugărnicie in faţa islamului se vor dovedi salutare pentru electoratul britanic…convins la nici cîteva luni de marea eroare de raţionament pe care a comis-o cu ocazia ultimelor alegeri.

      Popularii francezi sînt disperaţi să repare daunele de imagine provocate de dezastrul de la Grenoble măturat pe şest sub preşul campaniei antiţigăneşti dar proaspăt in memoria localnicilor. La Grenoble s-a putut observa neputinţa guvernului francez de a reinstaura ordinea, legea şi autoritatea statală franceză in anumite zone urbane practic ocupate de hoardele magrebiene şi transferate tacit sub jurisdicţia şaria. Imamul local a instigat pe faţă la nesupunere in faţa autorităţilor franceze, in special împotriva organelor menite să asigure ordinea, adică forţele de poliţie. Instigarea nu a indus ideea nesupunerii de tip civic şi protestele paşnice aferente, ci una in mod evident războinică, pentru că poliţiştii au fost atacaţi de o gloată înarmată şi supuşi unei constante ameninţări de atunci. De altfel toţi ofiţerii implicaţi in instrumentarea cazului celor 2 jefuitori musulmani au fost deja evacuaţi, adică transferaţi, fără drept de apel, de către neputinciosul ministru de interne. Impostorul Sarkozy s-a deplasat la Grenoble şi in loc să condamne făţiş, riguros, demn răzmeriţa sau măcar să indice faptul că este posibil ca această rebeliunea şi mişcarile anarhice să fie conectate cu propaganda islamistă şi ca atare ar putea fi vorba de începutul unei intifade, in loc să se pronunţe in direcţia evenimentelor tocmai petrecute dumnealui s-a găsit să se cocoşească penibil şi să beştelească cele cîteva sute de ţigani romani aciuaţi ilicit in zonă şi să ceară imperativ evacuarea acestora şi nu a invadatorilor africani. Aceste măsuri nu reprezintă gestul firesc al unui partid de dreapta, naţionalism, ci expresia unei frustrări oribile ce desfigurează, iată, chipul franţei, lăsînd in urmă petele imunde ale unui rasism de mahala, a unei obtuzităţi scabroase ce canalizează resentimentele către cel mai slab, in cazul nostru etnia ţigănească.

      Dacă măsurile de repratriere voluntară sau de încurajare a întoarcerii in patria de origine a populaţiilor seminomade s-ar fi făcut fără ca autorităţile franceze să opereze pe criterii de rasă sau etnicitate atunci întreaga campanie ce viza restabilirea ordinii ar fi avut un iz de legalitate, dar cum ordinele ministerului de interne francez menţionau clar dezafectarea cu prioritate a taberelor ţigăneşti, atunci acţiunea guvernului francez îşi pierde şi legitimitatea şi justificarea şi alunecă pe panta rasismului instituţionalizat, într-o cacealma politicianistă ce insultă inteligenţa cetăţenilor francezi, a noastră, şi nu in ultimul rînd a instituţiilor europene, in special a comisiei care s-a trezit cu ditamai problema nedorită -discriminare etnică la nivel înalt pe timp de criză economică.

      Bănuiala mea este că pe acelaşi palier al măsurilor disperate de mascare a lipsei de ataşament faţă de valorile naţionale, pe aceeaşi linie a pantomimei groteşti se poate înscrie şi îndelungata şi larg aclamata interzicere a burcăi. practic, de 2 ani miniştri zgomotoşi, parlamentari fioroşi, şi însuşi preşedintele-cocoş bat şaua să priceapă mîrţoaga nătîngă că mişcarea Uniunii Populare sarkoziene de şterpelire a cîrpei muiereşti este un soi de acţiune eroică ce vizează înghesuirea derbedeilor islamişti la colţul ruşinii. Aşa a fost prezentată de doi ani această măsură in presa mainstream europeană, ca o campanie anti-islam radical in care burca, pe bună dreptate simbol al opresiunii religioase, apărea ca vîrf de lance al expansiunii extremiştilor. Desigur, dacă judecăm lucid şi retroactiv toate acestea, extraordinara operaţiune de salubrizare a spaţiului public prin măturarea cîrpelor este de fapt extraordinar de ridicolă, pentru că persoanele ce vor avea de suferit de pe urma acestei măsuri închipuite anti-islam nu fac parte de oligarhia clericală islamistă, ci din familiile obişnuite de musulmani in care femeia va fi supusă unei şi mai crîncene restrîngeri a drepturilor şi demnităţii sale, pentru că urmarea directă a interdicţiei va fi aceea că, cel puţin in mediile habotnice, partea femeiască va fi ţintuită in mediul casnic, locuinţele vor deveni pentru ele veritabile puşcării şi nimeni, nicio autoritate a statului şi niciun ong guraliv nu va mai putea interveni in favoarea acestor năpăstuite pentru că nici măcar nu se va mai putea afla de abuzurile săvîrşite împotriva lor.

    13. partea femeiască a familiei. chit că in multe cazuri e vorba de familii mixte, dar de acum e de aşteptat să se radicalize şi masculii musulmani ce au încheiat acele căsătorii formale ce le-au permis obţinerea ulterioară a cetăţeniei franceze, indivizi cu aparenţă moderată la momentul imigrării, complexaţi acum de ruşinea mariajului cu femei păgîne, pseudo creştine sau atee idioate care au crezut că fac un mare bine unor oropsiţi, mariaj ilicit din perspectiva şaristă atîta timp cît femeia persistă in autonomia sa confesională şi refuză convertirea. Este de aşteptat ca noi presiuni şi violenţe să apară in aceste cupluri nenorocite, căsnicii morbide ce ilustrează acel fenomen caracteristic societăţilor aflate deopotrivă la apogeul bunăstării şi in plină criză morală – fabricarea şi distribuirea de idealuri nobile, de cauze globale, de afecte măsluite ale generozităţii pentru inimile sterpe ale cetăţenilor unei europe abulice in ceea ce priveşte propria soartă.

    14. Pataphyl:

      Eu nu am nevoie sa astept sa vad ce se intimpla cu proiectul moscheii. I already know Islam sucks. Insasi ideea de a ridica o moschee acolo e profund islamica; se inscrie exact in traditia triumfalismului islamic in lumile cucerite.

      Marea parte a americanilor n-are habar de esenta si istoria Islamului. Chiar la mine la slujba–organizatie conservatoare de prima mina–cei mai dastepti baieti se intreceau, mai ieri, care mai de care in sarcasme despre Ground Zero ca fiind „sacred ground” pe motiv ca sunt citeva strip clubs in aceeasi vecinatate, si de ce n-ar merge, adica, si o moschee; Care ar fi diferenta intre o moschee, care profaneaza memoria celor ucisi in numele Islamului, si placerile joase ale stripteasului, care profaneaza multe precepte religioase?

    15. Pataphyl:

      Tocmai m-am intors de la un mic eveniment Tea Party in circumscriptia mea. Pentru ca ieri, de ziua Constitutiei, nu ne-am putut reuni, am facut-o azi, citind Constitutia in public, cam 20 dintre noi, pe o mica scena in fata Primariei. A fost o experienta interesanta sa citesc, cu accentul meu romanesc inca gros, vorbe extraordinare care au fost exprimate cu secole in urma, in alta limba ca a mea, dar care ma includ si pe mine.

      Discutiile de dupa, la masa la un Irish pub, s-au axat, evident, pe Christine O’Donnell din Delaware–si-au fost amicale doar la suprafata. Nimeni nu s-a preocupat de chestia cu masturbarea, ci de finantele ei si de probitatea sa. Se pare ca campania ii plateste chiria. Tipesa a invatat sa atinga puncte din lista conservatoare, puncteaza nostim in afara listei, dar nu se stie ce lucreaza, cu ce-si cistiga existenta.

      Vom mai vedea.

    16. Am asistat și eu la cîteva întruniri în vară, cel mult 20 de persoane, din păcate, dar cîteva de foarte bună calitate… Mi s-a părut și mie ceva ciudat cu Christine O’Donnell, la urma urmei e un semn că TP a intrat în politica reală, care aduce în prim plan și unele… să le zicem uscături 🙁 Dacă chestiile astea se confirmă, o să participe și Sarah Palin la nota de plată… Om vedea, cum zici tu!

    17. Poll: 58% of Arab Muslims Oppose Building Ground Zero Mosque…

      (WSJ)- From his recent travels to the Persian Gulf—sponsored and paid for by the State Department—Imam Faisal Abdul Rauf returned with a none-too-subtle threat. His project, the Ground Zero Mosque, would have to go on. Its cancellation would risk putting “our soldiers, our troops, our embassies and citizens under attack in the Muslim world.”

      Leave aside the attempt to make this project a matter of national security. The self-appointed bridge between America and the Arab-Islamic world is a false witness to the sentiments in Islamic lands.

      The truth is that the trajectory of Islam in America (and Europe for that matter) is at variance with the play of things in Islam’s main habitat. A survey by Elaph, the most respected electronic daily in the Arab world, gave a decided edge to those who objected to the building of this mosque—58% saw it as a project of folly.
      ….

    18. UK police stop people from burning a page of Koran while American and UK flags burn all around

      England: 2 men arrested for watching video of Koran burning

      In a disturbing development, Northumbria Police in Gateshead last week arrested two men after they watched and shared a video on Facebook of a man burning the Koran in the US during the recent 9/11 commemoration at Ground Zero in New York.

      The men were drinking in the Bugle pub, Leam Lane, Gateshead, when they were arrested after watching and sharing the videos.

      Around 30 people staged a protest outside Gateshead police station on Wednesday evening, the 15th of September, following the arrests.

      The group stood outside the doors to the police station with an England flag for about three hours watched by a contingent of uniformed officers.The protesters had gathered at around 8pm after the two men were arrested earlier in the day on ‘suspicion of inciting racial hatred’.

      The protest continued until around 11pm when the two arrested men were bailed pending further enquiries.

      Church destroyed on 911 cannot seem to be rebuilt or get attention from Port Authority

      President Obama felt it was worth micromanaging the Mosque planned for near Ground Zero, but there is a deafening silence on replacing the church that was actually already there, and destroyed when the West tower came down.

      ———————–
      Michael Coren: Burning books Vs, burning people

      in timp ce occidentul este panicat de arderea Coranului, in slte parti ale lumii nu sint arse carti, ci oameni, pentru ca sint crestini, de musulmani.
      18+ Extremely Graphic! Five People Beaten And Burned To Death!

      comment? no comment!

    19. Hmmm, nici nu stiu cum sa numesc un astfel de comportament, lasitate, inconstienta, prostie crasa… pur si simplu nu imi dau seama care ar fi termenul potrivit care sa descrie comportamentul politistilor din lumea UK si SUA. Poate ca e vremea lansarii unei zile „toata lumea arde Coranul”, nu vor putea aresta mii de oameni, nu vor putea ameninta mii de oameni. Daca nu facem ceva sa schimbam mentalitatea musulmanilor din Europa, peste cativa ani va fi deja prea tarziu, si vom asista la violente prin toata Europa, si nu e ceva ce mi-as dori.

    20. eu_unul#22.Termenul potrivit este lasitateinconstientaprostiecrasa si cu el nu trebuie sa caracterizam comportamentul amaratilor de politisti ci al celor care le dau ordine .Clasa politica colaborationista , impune si comportamentul politiei.Mentalitatea acestor politicieni trebuie schimbata mai intai si dupa aceea se poate umbla cu ajutorul fortei si la mentalitatea musulmanilor.Mentalitatea politicienilor se schimba prin vot si prin presiunea strazii.In Anglia trebuie sa apara un partid ca in Olanda , in Suedia sau in Germania ( Rene Stadkewitz , ex CDU , infiinteaza si el un partid dupa modelul lui Geert Wilders ), atunci oamenii vor avea alternativa si vor putea impune schimbarea mentalitatii colaborationistilor actuali.Treaba asta , este de durata .Nu poti repara intr-un an , doi , ce s-a stricat programatic in zeci si zeci de ani, asa ca vom avea prilejul sa asistam , la violentele pe care nu ti le doresti.Prin Forta , inteleg LEGE.Daca sistemul actual ,corect politic, nu este schimbat , nu este nicio sansa.Sa nu ne gandim numai la altii, ne vine si noua randul.Cand criza va inceta , va fi importata masiv forta de munca ( Asia , Africa ) si la noi.Urmatorii 20 de ani vor fi decisivi.

    21. #21 (costin)

      Am mai vazut ultimul videoclip, in care oamenii aceia sunt arsi de vii. Se intampla in Kenya, dar faptasii nu sunt musulmani, ci cel mai probabil crestini. Kenya e majoritar crestina, musulmanii sunt doar 10%, iar 10% sunt practicanti ai religiilor traditionale africane.
      http://articles.cnn.com/2008-06-12/world/kenya.witches_1_witch-hunt-western-kenya-killings?_s=PM:WORLD
      Dupa cum vezi, kenyenii din satul acela au nume ca Paul, Joseph sau Justus, nume crestine.

      Tot din Kenya vine si pasotrul Thomas Muthee, care a gonit o femeie din satul lui, acuzand-o ca prin vrajitorie a provocat mai multe accidente de circulatie. Muthee a asmutit lumea impotriva ei, iar femeia a trebuit sa paraseasca satul pentru a-si salva viata. Thomas Muthee a devenit cunoscut in timpul campaniei prezidentiale din 2008, cand s-a aflat despre asocierea sa cu Sarah Palin.

      Uitati-l pe Muthee rugandu-se pentru Palin, pentru succesul ei financiar si politic si pentru protectie impotriva vrajitoriei:
      http://www.youtube.com/watch?v=iwkb9_zB2Pg

      Si un reportaj ceva mai lung:
      http://www.youtube.com/watch?v=S62Z37bIZHk

      Only in America…

    22. ramanujan, nu mai abera cu kenya-ţară creştină, ori nu ştii despre ce e vorba şi ce s-a întîmplat recent acolo ori vrei să ne abureşti. şi nu mai lua apărarea islamului că nu eşti avocatul din oficiu al criminalilor. numele băştinaşilor nu sînt indiciul pentru confesiunea lor, dar după ce afli numele condamnaţilor pentru acele crime atroce artunci poţi să speculezi liniştit. dar iată de ce nu o să se întîmple asta:

      Kenya şi expansiunea islamistă in Africa.

      La o privire superficială poate părea că zona de contact beligerant a islamului cu creştinismul se află undeva in Nigeria unde cîteva state deja au adoptat şaria devenind astfel un cap de pod şi un stat in stat in fragila federaţie nigeriană; dar realitatea istorică şi studiul aprofundat al situaţiei din teren dezvăluie o întreagă Africă centrală cuprinsă de război religios aflîndu-se in prima linie a expansiunii islamice, o linie sîngeroasă in continuă mişcare dată fiind presiunea şi revirimentul fără precedent al mişcărilor secesioniste, fundamentaliste, tribal-etnocentriste toate de extracţie islamică. Tipică este organizaţia islamo-nazistă Boko Haram ce luptă activ in Nigeria pe o platformă politică islamistă secesionistă, panarabică, ce promovează purismul şi supremaţia rasială şi religioasă, mişcare ce a intrat pe scena războiului cu doar 8 ani in urmă cu o mînă de oameni ajungînd in prezent să atace armat penitenciarele statului şi forţele de ordine. Este vorba de un pattern. Acelaşi fenomen a putut fi observat şi in Sudan…un partid islamo-fascist cu o aripă paramilitară care treptat, prin presini, agresiuni, asasinate, şantaj reuşeşte să subjuge toată scena politică a unei ţări şi ulterior anihilează orice nucleu nemusulman, religios sau laic. Sudan, Somalia, Niger deja au fost cîştigate, se întîmplă, cu aceleaşi legităţi şi trucuri, ocupaţia silenţioasă a islamului in Etiopia, in Uganda, in Ghana, in Burkina, şi de curînd şi in Kenya, ţara de baştină a prinţişorului Obama.

      Primul pas şi in acelaşi timp semn al ocupaţiei este obţinerea prin felurite strategii a statutului legal şi a includerii in legislaţia naţională a şariei, întîi intr-o formă ameliorată şi treptat in plenitudinea ei totalitaristă. deci începutul expansiunii se poate remarca atunci cînd tot mai mulţi musulmani rezidenţi dintr-o ţară încep să militeze [=vocifereze] pentru recunoaşterea din partea autorităţilor statale a compatibilităţii şariei cu constituţia laică şi cu cutumele celorlalte creligii, această campanie neîncetînd pînă cînd nu obţin măcar o frîntură de şarie inclusă in sistemul de drept. Acest pas a fost bifat recent in Kenya, şi merită să menţionăm că a fost realizat şi cu sprijinul neprecupeţit oferit de alesul Husein Alameeriki. De altfel Husein nici nu a protestat prea tare apropo de pretenţiile de rudenie clamate de Railă Opincă, unul din iniţiatorii şi susţinătorii noului proiect constituţional. Da, şaria a fost admisă ca normă de drept in Kenya şi jurisdicţia islamică recunoscută la nivel constituţional in virtutea adoptării prin referendum a noii constituţii pe care aproape toată presa o blagoslovea drept progresistă. iată
      http://www.reuters.com/article/idUSTRE6743G720100805
      http://www.nytimes.com/2010/08/06/world/africa/06kenya.html?_r=2
      Constituţia introduce textual in sistemul judiciar naţional Curţile Cadiilor, instanţe in care va fi aplicată şaria iniţial pe chestiuni de dreptul familiei in litigii ce privesc deocamdată musulmani. cum in islam dreptul familiei nu există, norma juridică ce priveşte relaţiile casnice fiind similară prin natura sancţiunii celei penale din dreptul european, minciuna compatibilităţii judiciare devine temei oficializat al abuzului viitor.

    23. #25
      euNuke, nu stiu ce tot spui tu acolo. Poate ai dreptate, poate nu, sa zicem ca ai. Dar asta nu schimba faptul ca cei care i-au ars pe batranii aia de vii erau crestini, nu musulmani. Tot asa cum, indiferent ce au facut nazistii, pe militarii polonezi de la Katyn nu i-au omorat ei (cum s-a spus, inclusiv in Vest, timp de multi ani), ci sovieticii. Te inteleg, ai agenda ta, dar de ce sa-ti sustii punctele de vedere cu neadevaruri?

      In treacat fie spus, musulmanii omoara cu pietre, arderea pe rug e o „specialitate” crestina (catolica mai precis).

      Si nu e singurul caz. In Nigeria exista multi pastori care ii acuza pe copii ca sunt posedati de diavoli si cer parintilor sume mari pentru a-i exorciza. Multi copii au fost torturati sau omorati, uneori chiar de parintii lor.
      Uite niste link-uri:
      http://www.culturekitchen.com/leo_igwe/blog/witch_hunts_and_penticostal_churches_in_nigeria

      http://tornuplovenotes.buzznet.com/user/journal/3364361/children-tortured-exiled-killed-nigeria/

      Si un clip de pe youtube:
      http://www.youtube.com/watch?v=zbDu0-K9cPk

      Pana la urma crestinii nu sunt la fel peste tot, tot asa cum nici musulmanii nu sunt toti la fel. (Si nici evreii.)

    24. dar de ce sa-ti sustii punctele de vedere cu neadevaruri?

      ce neadevăruri? măi domnule, am zis eu ceva despre religia criminalilor piromani? nu cumva tu erai acela care încerca să disculpe islamul abătînd culpa in direcţia creştinismului şi susţinînd cu tărie că ucigaşii sînt creştini? stai să-ţi reîmprospătez oleacă memoria, că văd că uiţi de la mînă pîn la gură ce afirmi cu o replică in urmă

      Dar asta nu schimba faptul ca cei care i-au ars pe batranii aia de vii erau crestini, nu musulmani.

      dacă deţii vreo informaţie suplimentară despre gloata aia sălbatică care să ne facă să înţelegem cum ai concluzionat că sînt creştini te rog să ne-o prezinţi. dacă nu, rămîi cu minciunica-n in tastatură: nu ştii cu siguranţă că sînt creştini dar pentru că ai un feeling in sensul ăsta persişti in asocierea creştinismului cu practicile barbare ale africii. că tot veni vorba. dar stai…era vorba de barbaria islamică. da. dar cineva trebuie să compenseze cumva…şi să producă nişte bube şi pe chipul creştinismului. deci tu eşti omul cu agenda. cu diplomatul sigur nu, după ton aş zice că matale eşti dintre acei supraveghetori ce se preumblă cu mapa de vinilin prin întreprindere, că usturoiul îl ţii acasă..

    25. #27
      Poate ca tu n-ai scris nimic despre religia gloatei respective dar videoclipul in cauza o spune. Chiar la inceputul clipului se scrie ISLAM EXPOSED. Iar cand eu am afirmat ca sunt de fapt crestini tu mi-ai sarit in spinare.

      Pe ce ma bazez cand spun ca sunt crestini? Pe reportajul CNN la care am dat link. Nu se spune explicit ce sunt dar toate numele care apar sunt crestine. Niciun Husein, Yusuf, Ahmed sau mai stiu eu ce. Cati musulmani numiti Paul cunosti? In plus se si mentioneaza ca unul dintre personajele intervievate, Paul Magoma, construia o biserica (chapel). Nu o moscheie. Plus ca statistic e improbabil sa fie altceva. Uita-te pe wikipedia. In Kenya sunt 45% protestanti, 33% catolici, 10% musulmani, 10% religii traditionale africane si 2% altii (mai ales hindusi). Se si spune ca cei mai multi musulmani traiesc in regiunea de coasta, deci in est, iar in reportajul CNN se spune ca incidentul a avut loc in vestul Kenyei. E suficient?

      Iar in cazul copiilor din Nigeria, acolo e cat se poate de clar ca e vorba de crestini, chiar de clerici. Uite un alt link:
      http://edition.cnn.com/2010/WORLD/africa/08/25/nigeria.child.witches/

      Despre bubele pe care as vrea sa le pun eu pe chipul crestinismului… cine zice ala e. N-ai scris tu insuti lucruri destul de urate despre catolici? Eu n-am facut nicio generalizare, am si spus ca nu toti crestinii sunt la fel.

    26. PS Ce supraveghetori visezi si ce mape de vinilin? Si ce ai impotriva usturoiului?

      Eu n-am nicio agenda, nu sunt inregimentat in nimic. De aia pot sa fiu obiectiv si impartial.

    27. eşti pe naiba obiectiv. deşi nu se spune nicăieri explicit că ăia erau creştini tu tot îndrăzneşti să susţii pînă-n pînzele albe contrariul absurd şi să pui in cîrca creştinismului tot soiul de crime deşi discuţia era pe cu totul alte teme. şi dacă erau creştini apăi să fii sigur că pe cnn apărea in titlul ştirii, că nu le stă deloc in obicei să cenzureze ştirile negative despre lumea creştină doar ca să menajeze sensibilităţile credincioşilor. dar na, nici usturoi n-ai mîncat nici gura nu-ţi pute. aşa vrei matale să crezi despre tine, că eşti imparţial, corect şi lucid. dar insistenţa ta pe anumite chestiuni ce nu au legătură cu contextul scoate la iveală cel puţin o marotă de agendă.

      deci pe ce ziceai că te bazezi? cumva pe articolul ăsta
      http://articles.cnn.com/2008-06-12/world/kenya.witches_1_witch-hunt-western-kenya-killings?_s=PM:WORLD
      hai că mă faci să rîd…păi omuletele Paul de peste uliţă este argumentul tău suprem pentru confesiunea criminalilor dintr-o altă ştire? eşti bazat rău…ce pot să zic. organizezi cumva şi şedinţe de spiritism? că văd că eşti tare priceput la ghicit religia oamenilor…chiar şi fără să le vezi bine feţele şi fără să le cunoşti numele real.

    28. ps rama, poate că nu te lasă obiectivul măreţ să întrezăreşti călcătura ta de inspector al Institutului pentru Corectitudinea Activităţilor Politice sosit in vizită de lucru in fabrica de snoave depresive PBBR. trasezi vectori de gîndire, oferi indicaţii preţioase, notifici defecţiunile şi falsităţile pieselor proprii ca fiind executate de interlocutori, lansezi noi perspective care să echilibreze raportul de forţe motrice, sugerezi pe un ton hotărît abordarea imparţială a chestiunilor după modelul oferit tot de tine. curat tovărăşesc. şi, e drept, foarte util pentru dinamica polemicii.

      deci…mulţumesc,
      cu multă stimă,
      maistru matriţer eunuke.

      ps2 usturoiul era înlocuitor de praz, completînd in mod eficient agenda cu lucrările de toamnă.

    29. Trebuie sa plec asa ca n-am timp sa va raspund acum.
      euNuke ce inseamna PBBR, „Paul Bunyan Board of REALTORS”, „Program for Breakthrough Biomedical Research” sau „Plastic Bag Ban Report”? Asta am gasit cu google. (Cu ultima sunt oarecum de acord.)

    30. rama, hai că eşti simpatic uneori. 🙂 PBBR este o agenţie de audit arapă, Prittish Betroleum Broduction Report. că patrubedbunbipedrău nu are cum să fie, e prea evident.

    31. rama, a fost ucisa sotia preotului local. sa o fi facut crestinii? ai vaz reportajul asta? Se aminteste de conflictul dintre musulmani si crestini. Relatari explicite nu vei vedea aproape niciodata pe cnn, reuters sau nytimes in incindente de genul asta, in care musulmani sint implicati. banuiesc ca sti asta si banuiesc ca sti de ce.

    32. #38

      Se aminteste de conflictul dintre musulmani si crestini.

      Pai… tocmai ca nu se aminteste. Singurul loc unde sunt mentionati musulmanii e pe la sfarsit (1:02) cand spune ca „Traditional African beliefs, Christianity and Islam co-exist peacefully in Kenya.”
      Uite toata transcrierea, apare in descrierea videoclipului:

      CHEN:
      Reports of witches in Kenya resulted in eleven people being burned to death. Eight women and three men were attacked by an angry mob and set on fire. The attacks took place in an area of west Kenya where suspicion of witchcraft runs deep. Police have drafted extra security forces into Kisii district to prevent revenge attacks—this in a region already reeling from tribal
      killings during Kenya’s post-election crisis.

      STORY:
      Burned alive – the charred corpses of 11 elderly Kenyan villagers accused of practising witchcraft.

      Neighbours described how a mob, armed with a list of suspected witches, descended on the village in western Kenya.

      Their victims – 8 women and 3 men – were set alight, one by one.

      Pastor Enock Obiero’s wife was among the victims.

      [Enocj Obiero, Bereaved Pastor]:
      „My child told me she didn’t know where her mother was as she thought she’d run away. I asked her where, as I didn’t see her from where I’d hidden myself. It seems she never left the house.”

      Traditional African beliefs, Christianity and Islam co-exist peacefully in Kenya. But there’s widespread suspicion of sorcery, particularly in west Kenya, which has a long tradition of witch doctors and faith healers.

      The police are appealing for calm.

      Extra police have been deployed in the region to prevent further bloodletting.

      The region is still recovering from the tribal violence that convulsed Kenya earlier this year following the country’s disputed elections.

      Despre prezenta musulmanilor in zona respectiva nu se pomeneste nimic, nici aici, nici in alte articole sau clipuri. In schimb toate numele care apar sunt fie crestine (majoritatea), fie traditional africane. Probabil ca nu apare nicio mentiune cu privire la religia faptasilor pentru ca nu e vorba de un conflict religios. E mai degraba ceva etnic/tribal ca mai toate conflictele din Africa. Uite aici:
      http://www.youtube.com/watch?v=BmYb6lVKTEk

      #31
      euNuke, stai matale linistit ca nu sunt de la Institutul pentru Corectitudinea Activităţilor Politice. Sunt de la Institutul pentru Corectitudinea Afirmatiilor, o organizatie non-partizana. Ai putea sa intri si tu in ea. Numai daca nu ai fi asa de inregimentat… Pacat, altfel esti baiat bun. 🙂

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here