Să ascultăm doleanțele protestatarilor din SUA și să vedem ce este de făcut

    2

    TREI STATUI PENTRU TREI CAUZE

    Am tot stat să mă întreb zilele acestea dacă există oameni care își imagineză că rezultatul acestei învălmășeli sociale care a cuprins occidentul va fi diminuarea rasismului. Cine își imaginează că răspunsul adevăraților rasiști la violența și agresivitatea din aceste zile va fi căința și reformarea? Iar dacă altele se vor rezultatele, care sunt acestea?

    În final, poate ar fi bine să le ascultăm doleanțele și să vedem ce este de făcut. Noi în dreptul nostru, ei în dreptul lor.

    Protestele, BLM și Antifa declară că luptă împotriva a trei lucruri:

    – a rasismului. Iar ca să ne demonstreze asta, și-au făcut timp inclusiv să vandalizeze statuia lui Abe Lincoln, poate cel mai important politician în lupta împotriva rasismului

    – a brutalității autorităților – și pentru a fi convingători, nu doar că au vandalizat, rănit și omorât oameni, dar au vandalizat și statuia lui Ghandi din D.C., exponentul rezistenței pașnice împotriva brutalității autorităților.

    – a fascismului – cum altfel dovedești că lupți împotriva fascismului, decât prin comportamente violente și teroare? Oricum, statuia lui Churchill, probabil cel mai important lider în lupta contra fascismului, trebuia și ea vandalizată.

    Înțeleg că există nuanțe. Că există revendincări legitime. Dar când mesajul care răzbește cel mai violent este bine scrijelit pe statuile „dușmanului”, rezultatele cu siguranță nu vor fi cele așteptate.

    P.S. Știu că nu toți protestatarii sunt violenți. Probabil că majoriatea lor sunt oameni decenți, motivați de o idee nobilă. Dar când punerea în practică a fost deturnată de o gloată consistentă de agitatori, mesajul pozitiv a încetat să se mai audă. Oricum, oameni care nu pot să accepte că un polițist ucigaș reprezintă cu certitudine o excepție în marea masă a polițiștilor, ne cer să nu luăm în seamă miile de excepții care au ieșit la iveală în mijlocul acestor proteste.

    Print Friendly, PDF & Email

    2 COMENTARII

    1. Observ un lucru care, sorry, nu mă încântă deloc: dubitativul din fraza „În final, POATE AR FI BINE [subl. mea, E.C.] să le ascultăm doleanțele și să vedem ce este de făcut” dispare complet din titlu, care devine, imperativ, „Să ascultăm doleanțele protestatarilor din SUA și să vedem ce este de făcut”. Și tot în titlu, o mână nu neapărat stângace, dar naivă rău, a inserat sintagma „protestatarii din SUA”. Mâna cu pricina, animată de nobilele idealuri ale eloilor angelici ai lui H. G. Wells în fața morlocilor asasini din aceeași ogradă, deturnează ușor, probabil neintenționat, percepția asupra a ceea ce se întâmplă acum în SUA (și nu numai!). „Nu!, stimați tovarăși, nu!”, cum zicea, izbind cu pumnul în masă, câte un combativ nevoie mare, pe vremuri 🙂 – zic și eu nu!, în State nu sunt proteste, ci o sinistră porcărie cu iz de insurecție anarhistoid-comunistă, o turmă de oi „decente” având în spate „o gloată consistentă de agitatori”, cum îi numește pe bună dreptate autorul, iar în culise niște fețe simandicoase arhicunoscute, fundamental amorale, care dau recomandări și indicații trepădușilor lor (Obama, Hillary Clinton, Joe „Roza” Biden, Nancy Pelosi, Alexandria Ocasio-Cortez, Shaun „Christos” King ș.a. ș.a.). În fine, primii doi cei mai iluștri spectatori, Țarul Roșu și Împăratul Galben, savurează fericiți sinistrul spectacol suprarealist. Aplauze!…

      Dragilor, lumea nu e un complot vast și nemernic, în niciun caz! Dar nu e nici Eine kleine nachtmusik. Scena și culisele despre care am adus vorba mai sus sunt lucruri documentate! De altfel vizibile cu ochiul LIBER. Iar implicarea celor doi spectatori notorii desigur că nu e documentată, dar e de văzut și revăzut interviul dat în 1983 de Yuri Bezmenov, recent redescoperitul agent KGB defector în USA cu puțin înainte de Pacepa. E foarte instructiv…

      De fapt, ceea ce vreau să spun clar (scuze pentru „divagații”) este:
      Cu câinii turbați nu stai de vorbă! Nu vrei să le cercetezi, stupid, „doleanțele”, pui mâna pe bâtă (sau pe armă – asta e! – în funcție de cât de grav stau lucrurile). Toleranța INADECVATĂ și dusă la extrem nu are nimic creștin, este prostie, haos și crimă (pentru că sinuciderea eloilor este de fapt complicitate la crima morlocilor)! Cam atât am ținut să spun.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here