Unde sunt gheţarii de altădată?

    0

    Alio! Alio! Şto gavariti?

    Al Gore? Aici Rajendra. Avem o problemă:

    Cercetătorii au descoperit că, în pofida credinţei populare, jumătate din gheţarii din lanţul muntos Karakoram sunt de fapt în extindere, nu în contracţie.

    Această descoperire reprezintă o nouă turnură în controversa referitoare la întrebarea dacă încălzirea globală cauzează sau nu dispariţia acoperişului de gheaţă al celui mai înalt lanţ muntos din lume. Descoperirea neagă afirmaţiile făcute în 2007 de către comisia IPCC a ONU, conform cărora gheţarii vor dispare pînă în anul 2035.

    Cu toate că Dr. Rajendra Pachauri, şeful comisiei, a admis ulterior faptul că afirmaţia a fost o eroare datorată incorporării unor cercetări nevalidate, el a continuat sa susţină faptul că încălzirea globală topeşte gheţarii „într-un ritm rapid”, ameninţând cu inundaţii în tot nordul Indiei.

    Noul studiu al oamenilor de ştiinţă de la universităţile din Californa şi Potsdam a descoperit că jumătate din gheţarii din lanţul muntos Karakoram, din nord-vestul Himalayei, avansează în realitate, iar încălzirea globală nu reprezintă un factor decisiv în supravieţuirea sau topirea unui gheţar.

    Dr. Bodo Bookhagen, Dirk Scherler şi Manfred Strecker au studiat 286 de gheţari aflaţi în zona Hindu Kush de la graniţa afgano-pakistaneza până la cea cu Bhutan.

    Raportul lor, publicat în revista Nature Geoscience, scoate în evidenţă faptul că un factor cheie care afectează înaintarea sau retragerea acestor gheţari constă în cantitatea de pietriş sau noroi de pe suprafaţa lor şi nu schimbările climatice.

    Gheţarii înconjuraţi de munţi înalţi sunt acoperiţi cu un strat mai gros de doi centimetri de detritus mineral, ceea îi protejează de topire.

    Gheţari acoperiţi de material rezultat din fărâmiţarea rocilor sunt frecvenţi în zona centrală din Himalaya, dar sunt aproape absenţi în peisajul platoului tibetan, unde rata de regresie este mai ridicată. În schimb, mai mult de 50% din gheţarii observaţi în regiunea Karakoram din nord-vestul Himalayei sunt stabili sau avansează.

    „Studiul nostru demonstrează că nu există un răspuns uniform al gheţarilor himalayeni la schimbările climatice şi subliniază importanţa stratului acoperitor de detritus mineral pentru înţelegerea retragerii unui gheţar, un efect care până acum a fost neglijat de prezicerile vizavi de nivelul global al oceanelor sau de accesul pe viitor la apă potabilă”, au concluzionat autorii.

    Dr. Bookhagen a afirmat că acest raport arată că „nu există un gheţar himalayan stereotipic”, în contratst cu raportul ONU despre schimbările climatice, care „amestecă la un loc toţi gheţarii din Himalaya.”

    Some Himalayan glaciers are advancing rather than melting, study finds

    Anunţ reclamă din New York Times, 2009.

    În picăturile de timp liber pe care le are înafara luptei istovitoare cu schimbările climatice, Rajendra Pachauri (şeful comisiei IPCC) aşterne pe hârtie partea sa tandră şi poetică. Sub formă de roman, cum ar fi ultimul succes romantico-ştiinţific – Întoarcere la Almora. Este povestea lui Sanjay Nath, un profesor universitar în vârstă ce îşi aduce aminte de "călătoria spirituală" din tinereţe, care l-a purtat prin India, Peru şi SUA. Adeseori, spiritele se încing: "Sanjay a văzut o fată cu pielea închisă la culoare întinsă pe patul lui Vinay. S-a simţit năpădit de o poftă pe care nu o mai cunoscuse… Şi-a dat jos hainele şi s-a lipit de trupul lui Sajni, mângâindu-i sânii voluptuoşi… însă excitarea l-a învins, înainte de a putea să înceapă ceva.”

    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentHipnoza şi mentalitatea de sclav
    Articolul următorOnoarea mânjită a Armatei Române
    Emil Borcean
    În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here