Deznodământul procesului de revizuire a Constituției inițiat de CpF este o surpriză pentru toate părțile implicate. Prezența de 20% la referendum este sub pragul de 30% necesar validării acestuia și amendării Constituției. Așadar, cuvântul „soți” rămâne în Constituție și lasă deschisă calea oficializării în viitor a căsătoriilor între persoanele de același sex.

O luptă nu este niciodată câștigată dinainte

Pare un clișeu, dar iată că aserțiunea de mai sus este încă odată confirmată. Un subiect care părea a avea susținerea majorității absolute a cetățenilor nu a fost confirmat prin prezența la urne. Merită să trecem în revistă câteva din explicațiile prezenței reduse la vot :

1. Timpul de campanie redus. Două săptămâni și jumătate este o perioadă prea scurtă pentru informarea și mobilizarea taberelor. Spre comparație, data referendumului pentru BREXIT a fost anunțată cu 4 luni înainte (Primul-ministru al Marii Britanii, David Cameron a anunțat în februarie 2016 că referendumul se va ține pe 23 iunie). Informații despre referendum, miza acestuia și argumentele ambelor tabere au avut timp să ajungă la toți alegătorii. În cazul nostru, se știa de această inițiativă de multă vreme, însă eforturile de campanie și mobilizare la vot nu putea fi demarate în lipsa unei date sigure de organizare a referendumului. Interesul politic imediat al PSD a făcut ca referendumul să fie organizat intempestiv.

2. Politizarea referendumului a bruiat și a dus în derizoriu subiectul supus consultării populare. Referendumul s-a transformat într-o alegere între pro sau anti PSD, ba chiar între pro sau anti Dragnea. Este evident că PSD și Liviu Dragnea au încercat să utilizeze acest subiect în interes propriu, dar totuși, mizele procesului de revizuire a Constituției au fost diferite, cu bătaie mai lungă și mult mai importante decât soarta unui singur om.

3. Boicotul tacit sau explicit al mass media. Principalele mijloace de informare în masă fie au prezentat tendențios ideea referendumului și susținătorii DA-ului, fie au semi-ignorat-o. Bias-ul împotriva opiniilor conservatoare care a fost constatat la presa mainstream din SUA se manifestă și la noi, poate nu la aceeași intensitate, dar destul de evident. Pur și simplu, oamenii care lucrează în media au, în marea lor majoritate, opinii mai degrabă progresiste. În consecință, relatările lor, prioritizarea subiectelor, alegerea invitaților, modul de organizare a dezbaterilor și de formulare a întrebărilor reflectă destul de mult opiniile lor personale.

4. Neimplicarea partidelor politice. USR s-a poziționat ferm împotrivă și nu poate fi condamnat pentru această opțiune. În principiu, acest partid se profilează ca o formațiune de stânga, social-liberală. UDMR a îndemnat electoratul său să iasă la vot, dar în județele în care maghiarii sunt majoritari prezența a fost cea mai redusă. Probabil că în afară de îndemnul de la centru, UDMR nu a mișcat nici un deget în teritoriu. PNL s-a poziționat ambiguu, partea „populară” fiind invizibilă. PSD, partidul care în principiu credea că va avea cele mai multe beneficii de pe urma acestui referendum s-a poziționat prin declarațiile unor lideri, inclusiv Liviu Dragnea, de partea DA. PSD nu avea cum să piardă din acest referendum. Pentru că părea atât sigur de rezultat, nu și-a mobilizat aparatul de partid pentru că asta costă mulți bani. PSD a crezut că va obține maxim de beneficii cu un minim de implicare, chiar gratis. Biserica va scoate oamenii la vot sau aceștia vor ieși de bunăvoie. PSD a așteptat să cadă para mălăiață. Aparent, eșecul referendumului dezavantajează PSD, dar nu este așa. Prin organizarea referendumului PSD a transmis mesajul său către segmentele conservatoare din societate care se suprapun destul de mult cu electoratul său: „Noi ne-am făcut datoria. Am făcut ce a depins de noi”. În același timp, în plan extern iese cumva cu fața destul de curată. Un rezultat care ar fi plasat PSD în contradicție totală cu partenerii din familia socialiștilor europeni a fost evitat. Un argument în minus pentru cei care susțin, nu fără temei de altfel, că PSD a devenit o forță reacționară, conservatoare și euro-sceptică. Per ansamblu, chiar acele partide care s-au declarat de partea DA-ului nu au făcut campanie și nu au alocat nici un fel de resurse, considerând inutil acest lucru într-o bătălie ce părea dinainte câștigată.

5. Inconsistența taberei DA. Organizațiile care au susținut DA-ul s-au confruntat cu numeroase obstacole, dar au și partea lor de responsabilitate în acest eșec. Tărăgănarea organizării referendumului din partea politicienilor a fost un act regretabil, dar partea bună a fost că a dat timp CpF să construiască alianțe, să se organizeze, să informeze publicul. Acest răgaz de timp nu cred că a fost valorificat la maxim. Prestația persoanelor care au fost în prim plan nu a fost dintre cele mai bune. Tema a fost ofertantă, dar asta nu ține loc de organizare, management profesionist și lobby.

6. Discursul urii promovat de acea parte a societății civile care are pretenția de a vorbi în numele întregii societăți civile. Un demers care în principiu urmărea menținerea și întărirea status-quo-ului în materie de căsătorie, adică nimic revoluționar sau ieșit din comun, a fost prezentat de cei din tabăra anti-referendum ca fiind ceva absolut scandalos și revoltător. Când nu ai argumente, apelezi la emoție. Intelectuali cu pretenții nu s-au abținut la a-și vărsa umorile în spațiul public. Ca să dau doar un singur exemplu, Sorin Ioniță, un comentator inteligent și pertinent pe anumite teme de politici publice, nu a ezitat să traseze comparații între susținătorii referendumului și nazism & Holocaust. Nici alți „progresiști” nu s-au lăsat mai prejos. Susții referendumul? Ești unealta lui Putin, a serviciilor secrete, dorești spargerea UE sau ieșirea României din Uniune, ești un caz clinic pentru că suferi de diverse fobii, etc. Acest discurs plin de ură prin care adversarii sunt demonizați până la a fi făcuți post-factum „găini fără cap” i-a convins doar pe cei deja convinși, însă a contribuit destul de mult la zgomotul de fond care a dus în derizoriu tema referendumului și a îndepărtat moderații.

O mână spală pe alta, dar nu și fața

Pe un subiect în care erau direct interesate, bisericile nu au reușit să-și mobilizeze credincioșii. Ar fi interesant de văzut repartizarea voturilor în funcție de afilierea la un cult sau altul. În general, cultele protestante și neo-protestante se mobilizează mai bine datorită vieții comunitare mai consistente a credincioșilor, care se bazează pe conștientizarea faptului că sunt o minoritate. Totuși, grosul alegătorilor este constituit din ortodocși la care se adaugă 5-6% greco-catolici și catolici. Absenteismul acestora pare greu de explicat.

Chiar dacă 86% din cetățenii României se declară ortodocși, merită să ne punem întrebarea câți dintre aceștia sunt ortodocși doar cu numele și care este de fapt nivelul de informare și practică religioasă. Mobilizarea slabă pe o temă de interes pentru BOR poate însemna mai multe lucruri:

• Segmentul de credincioși activi, care participă la viața religioasă și comunitară a Bisericii constituie probabil o minoritate. Aparent, BOR păstorește doar teoretic 86% din populație, în fapt masa de credincioși activi este mult mai mică.

• Înțelegerile tacite sau explicite, mai transparente sau mai opace, pe care unii ierarhi le-au făcut cu PSD, în teritoriu sau la centru, au adus beneficii pe termen scurt sau mediu, dar au vulnerabilizat BOR și i-au afectat capitalul moral, inclusiv în raport cu unii credincioși. Poate că o mână spală pe alta, dar uneori uită sau nu mai poate să mai spele și fața. Și mai este o vorbă care merită amintită: când intri în troaca politică, cineva te va mânca.

• Partenerul de conjunctură (PSD) nu s-a implicat decât formal. Dacă referendumul trecea, PSD își aroga victoria; pentru că nu a trecut, poate plasa ușor responsabilitatea în curtea BOR: „Noi, PSD, ne-am făcut datoria în Parlament și la Guvern, am organizat referendumul, era datoria voastră să scoateți oamenii la vot”. Este o lecție despre limitele și riscurile înțelegerilor lumești.

Este un eșec sau o lecție de democrație?

Depinde cum vrei s-o iei. O acțiune desfășurată pe parcursul mai multor ani, pornită de la firul ierbii, cu resurse puține, a fost foarte aproape de a se finaliza cu succes. Dacă ar fi reușit, ar fi constituit un precedent pozitiv: cetățenii au puterea și capacitatea de a impune teme pe agenda publică și de a corecta sau îmbunătății arhitectura juridico-instituțională a statului democratic. Inițiativa „fără penali” ar fi avut poate un culoar mai favorabil.

Activiștii LGBT au acum un argument mai puternic în susținerea cauzei lor. Ar fi o greșeală din partea lor să se mulțumească cu parteneriatul civil. Acum pot pretinde mai ușor legalizarea căsătoriei persoanelor de același sex. Vor invoca faptul că majoritatea alegătorilor fie s-au pronunțat cu NU la referendum, fie au considerat tema irelevantă. Așadar, vor putea apela la sofismul că majoritatea cetățenilor fie sunt pentru, fie sunt indiferenți la doleanța lor. Crede oare cineva că în momentul în care se va discuta din nou despre legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex se va mai organiza vreun referendum?

Modul în care a fost organizat acest referendum, inclusiv pseudo-campania care l-a precedat arata mai degrabă cât de puțină considerație avem ca societate pentru democrație. Organizarea intempestivă, din considerente înguste, care au ținut doar de dorința PSD de a ieși din încercuire și de a recăpăta inițiativa politică, apelurile la absenteism ca mijloc de luptă anti-PSD, și stângăciile ambelor părți de a menține dezbaterea la un nivel civilizat, cu toate au contribuit la un fals exercițiu democratic. Oare mulți dintre cei care nu s-au prezentat la vot a stat acasă pentru că au citit în Poiana lui Iocan apelul lui Tismăneanu & compania la boicot sau pentru că nu au știut de acest referendum și care este miza lui? O consultare de care cetățenii nu au aflat și pe care nu o înțeleg pentru că nu li s-a explicat, nu poate conta ca exercițiu democratic. Este o lecție de cum nu trebuie organizat un referendum.

Print Friendly, PDF & Email

10 COMENTARII

  1. Ok, nu mai rezist! 🙂

    ILD, please. Sa fim seriosi, un site conservator si de dreapta-pur, ca ILD sa fie de aceeasi parere cu PSD? Cu urmasii tortionarilor? Chiar nu vi se pare nimic aiurea? Doar pt ca sa ne aliniem cu BOR care si ei sant captivi in sfera PSD?

    Referendumul a fost o farsa grosolana jucata de PSD+BOR. Intrebarea a fost un cec in alb, un cal troian. Nu m-as duce la vot NICIODATA sa raspund la asa ceva:

    “Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?”

    Si la fel sant 95% din cei plecati. Rude si prieteni din tara? Ok, poate 80%.

    Sorry, dar NU ii cred. Nici pe PSD, nici pe restul. Nici macar PNL nu-s credibili, dupa cum se fofileaza si mimeaza opozitie. Cand de fapt ei sant in aceeasi barca cu PSD.

    Deci PLEASE. Intrebare de referendum relevanta: „Pe motiv ca e anti-romanesc, sunteti de acord sa fie scos PSD in afara legii? DA sau NU?”

    Asta DA, as sta la cozi la consulat pt asa ceva. Dar nu pt a schimba constitutia din „soti” in barbat si femeie. E absolut inutil sa cheltui timp, resurse mai ales intr-o tara ca Romania pt asa ceva.

  2. A fost cea mai josnica strategie din cate am vazut. La faza asta l-au depasit chiar si pe Trump (da, stiu, probabil pentru unii asta suna a compliment – dar nu e asa). Pentru ca una era sa fi facut acest lucru intr-un joc politic electoral, unde miza e politica, cu totul altceva e cand au pus la bataie constitutia, si au asociat o tema perfect legitima ce ne priveste pe toti cu un partid detestat, sau cu rusii, Putin, fascismul, „discursul urii”, frauda, intoxicatiile premeditate, confuziile intretinute voit, si toate nenorocirile care le-au trecut unora prin cap.

    Aceste lucruri nu pot fi manjite si duse in derizoriu, pentru ca vorbim de cu totul alte consecinte. Trump nu face asta. Nu doreste sa puna mana pe „stat”, pe „institutii” (simbolice sau nu, cum e cazul casatoriei) – el, la fel cum dorea Scalia, vrea separarea acestor planuri. Si exact din motivul acesta a castigat, pentru ca „deep state”-ul incepuse sa se duca fix in directia asta totalitara si chiar totalizanta, unde diferentele sunt anulate, si singurul criteriu permis e in criterii identitare de gen, rasa, entie samd. Acesta a fost jocul democratilor pe ultimii 10 ani, insa in US jocul lor extrem de cancerigen devenise un risc de securitate la adresa statului, societatii, motiv pentru care absolut toti cei care au realizat pericolul au fost de partea lui Trump. Indiferent cat de jos a fost dus discursul public. Faptul ca acum republicanii au reusit o
    a doua nominalizare la SCOTUS, in persoana unui admirator al luI Scalia, sau Clarence Thomas (linsat si el la audieri, exact in acelasi fel), era mult mai important decat orice „locker room talk” sau acuzatie de rasism, xenofobie, misoginism sau altceva. In cazul lui Trump mai exista alegeri. In cazul Constitutiei, judecatorilor, nu.

    Insa progresistii lui Bucurenciu nu realizeaza aceste lucruri, ei nu doresc o separare a religiei lor progresiste de stat, ci fac aceste lucruri exact pe dos. Ei doresc doar puterea politica, aici fiind motivul eliminarii conservatorilor („discursului urii”) prin orice mijloc, nici macar legal, cu alte cuvinte, ei n-au nici o problema sa devina totalitari. Observati ce au facut la ACCEPT – fundatia care tine lectii judecatorilor pe „corectitudine politica”. Fix tehnica marxista a deep state-ului democrat. Aici e riscul urias. In state asta a dus la violenta uriasa. 580 de atacuri doar in ultimii 2 ani. Dar nu vor recunoaste niciodata, deoarece pentru ei, scopul e mai important.

    ___

    „Evil appears as good in the minds of those whom gods lead to destruction”. Antigone by Sophocle, verses 620 – 623.

    Tragedie greaca. Asta traim acum, si ei chiar cred ca sunt de partea BINELUI. Insa nu realizeaza unde duce chestia asta. Ce aie de sange ramane in urma. Isaiah Berlin a fost extrem de clar, dar cine mai stie acest nume in ziua de azi. Tismaneanu si „zecile de intelectuali” (ce reflex stahanovist, cum iese la suprafata marxismul exact cat te astepti mai putin) se pare ca n-au auzit de acest nume niciodata. Sau daca l-au auzit si folosit vrodata, atunci s-au folosit de el doar ca sa-l neutralizeze in mentalul colectiv, sa sterilizeze si sa tina sub control orice idee importanta ce ar putea schimba ceva. Cei din SNSPA cu siguranta l-au uitat. Despre cele doua tipuri de libertati, positive vs negative liberty, n-a vorbit nimeni. Pentru ca nu era voie, nimeni nu trebuia sa stie de asa ceva.

    https://www.youtube.com/watch?v=gj0QxpHIPyo

  3. Andre Breton in Manifestul Suprarealist 1930: „Totul ramane de facut, orice mijloc merita incercat, pentru a distruge ideile de familie, tara, religie”

    A fost cea mai josnica strategie din cate am vazut. La faza asta l-au depasit chiar si pe Trump (da, stiu, probabil pentru unii asta suna a compliment – dar nu e asa). Pentru ca una era sa fi facut acest lucru intr-un joc politic electoral, unde miza e politica, cu totul altceva e cand au pus la bataie constitutia, si au asociat o tema perfect legitima ce ne priveste pe toti cu un partid detestat, sau cu rusii, Putin, fascismul, „discursul urii”, frauda, intoxicatiile premeditate, confuziile intretinute voit, si toate nenorocirile care le-au trecut unora prin cap.

    Aceste lucruri nu pot fi manjite si duse in derizoriu, pentru ca vorbim de cu totul alte consecinte. Trump nu face asta. Nu doreste sa puna mana pe „stat”, pe „institutii” (simbolice sau nu, cum e cazul casatoriei) – el, la fel cum dorea Scalia, vrea separarea acestor planuri. Si exact din motivul acesta a castigat, pentru ca „deep state”-ul incepuse sa se duca fix in directia asta totalitara si chiar totalizanta, unde diferentele sunt anulate, si singurul criteriu permis e in criterii identitare de gen, rasa, entie samd. Acesta a fost jocul democratilor pe ultimii 10 ani, insa in US jocul lor extrem de cancerigen devenise un risc de securitate la adresa statului, societatii, motiv pentru care absolut toti cei care au realizat pericolul au fost de partea lui Trump. Indiferent cat de jos a fost dus discursul public. Faptul ca acum republicanii au reusit o a doua nominalizare la SCOTUS, in persoana unui admirator al luI Scalia, sau Clarence Thomas (linsat si el la audieri, exact in acelasi fel), era mult mai important decat orice „locker room talk” sau acuzatie de rasism, xenofobie, misoginism sau altceva. In cazul lui Trump mai exista alegeri. In cazul Constitutiei, judecatorilor, nu.

    Insa progresistii lui Bucurenciu nu realizeaza aceste lucruri, ei nu doresc o separare a religiei lor progresiste de stat, ci fac aceste lucruri exact pe dos. Ei doresc doar puterea politica, aici fiind motivul eliminarii conservatorilor („discursului urii”) prin orice mijloc, nici macar legal, cu alte cuvinte, ei n-au nici o problema sa devina totalitari. Observati ce au facut la ACCEPT – fundatia care tine lectii judecatorilor pe „corectitudine politica”. Fix tehnica marxista a deep state-ului democrat. Aici e riscul urias. In state asta a dus la violenta uriasa. 580 de atacuri doar in ultimii 2 ani. Dar nu vor recunoaste niciodata, deoarece pentru ei, scopul e mai important.

    ___

    „Evil appears as good in the minds of those whom gods lead to destruction”. Antigone by Sophocle, verses 620 – 623.

    Tragedie greaca. Asta traim acum, si ei chiar cred ca sunt de partea BINELUI. Insa nu realizeaza unde duce chestia asta. Ce aie de sange ramane in urma. Isaiah Berlin a fost extrem de clar, dar cine mai stie acest nume in ziua de azi. Tismaneanu si „zecile de intelectuali” (ce reflex stahanovist, cum iese la suprafata marxismul exact cat te astepti mai putin) se pare ca n-au auzit de acest nume niciodata. Sau daca l-au auzit si folosit vrodata, atunci s-au folosit de el doar ca sa-l neutralizeze in mentalul colectiv, sa sterilizeze si sa tina sub control orice idee importanta ce ar putea schimba ceva. Cei din SNSPA cu siguranta l-au uitat. Despre cele doua tipuri de libertati, positive vs negative liberty, n-a vorbit nimeni. Pentru ca nu era voie, nimeni nu trebuia sa stie de asa ceva.

    https://www.youtube.com/watch?v=gj0QxpHIPyo

  4. Oare cand om putea si noi sa votam online? Eu zic ca „prezenta” ar fi fost mai mare daca sistemul de vot ar fi fost hibrid (online plus toaletele alea publice cu stampila).

  5. DanC esti un idiot prietene. In curand vom avea casatorii intre homosexuali, deja ideologia de gen e bagata pe gatul copiiilor de clasa a 3 si a 4, azi poti fi baiat, dar de ce nu vrei sa fii fetita, oamenii vor fi concediati, dati in judecata sau chiar inchisi daca se opun acestor lucruri si atunci prietene sa vezi ce pumni in gura o sa va luati voi de la oamenii de bine din tara! Abia astept sa vina tavalugul!

  6. @theconservative: Hahaha, nu esti nici „prieten”, nici „conservativ”. Esti doar un trol alarmist, ventiland gogosi bune poate doar de Halloween.

  7. Văd ceva despre”votul electronic”și mă duce gândul la un demibrain oarecum reprezentativ pentru 40-50% din electorat, care lătra ofuscat pe sticlă că el nu poate fi de acord cu” căsătoria dintre sexe”.Dacă-l pui lângă alți vreo 30% de toate diplomele de la4 la 44 de clase cu sindrom „pristanda” îți apare în față o enormă rană care se cheamă simplu,România.

  8. Sunt pentru acordarea acelorasi drepturi cuplurilor homosexuale, ca si celor heterosexuale. Sunt impotriva ideologiei de gen, mi se pare o prostie sa-ti schimbi „genul” după cum ai chef sau după cum se schimbă presiunea atmosferică. Există bărbați și femei, pe baza a ceea ce au între picioare. Unii aleg să trăiască diferit față de cum le dictează natura, treaba lor.

    Consider că sexualitatea omului este un spectru, care se poate schimba mai greu sau mai ușor pe parcursul vieții. Nu cred că este ceva nativ în fiecare om și mi se pare că cei care propovăduiesc această teză o fac mai degrabă de teama „reeducării”, care, dacă e făcută prin constrângere, e ilegală.

    Aceste opinii nu mă poziționează complet nici în stânga, nici în dreapta eșichierului politic. Și nici nu există o doctrină centristă. Însă mi se pare enervant că trebuie să detestăm sau acceptăm homosexualitatea la pachet cu ideologia de gen. Tot așa, a fi împotriva Islamului trebuie să vină la pachet cu proslvirea Israelului ca stat. Mă minunez mereu când citesc vreun articol pe ILD: sunt întru-totul de acord, până când, după câteva alineate, autorul o ia pe arătură. Pâțesc la fel și cu ce scriu stângiștii, dar într-o mai mică măsură sunt de acord cu ei.

    Mai e cineva care se regăsește în ce-am descris?

  9. Te rog să nu te superi că-ți spun că pari cam naiv.Ori nu ai citit suficient ori n-ai prins ideea.Cei care-ți bagă pe gât ideologia de gen nici nu le pasă că te enervează sau nu și nici nu sunt homosexuali sau activiști, ci politicieni iar motivul pentru care o fac este ca să te obișnuiască să nu li te împotrivești pentru că orice vei comenta că nu îți place pe viitor va fi catalogat ca „ură” împotriva unei”minorități” reale sau imaginate și-ți va fi aplicată o coerciție rapidă indiferent de argumentarea pe care o ai sau dacă ești homosexual sau nu.Homosexualitatea și islamul sunt diametral opuse excluzându-se reciproc și țintind împreună creștinismul.Deocamdată plăcinta nu e gata dar te las pe tine să-ți imaginezi cu va fi când o vor termina.Eu am văzut una asemănătoare fiind născută sub dej.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here