Cărticica propagandistului rus în Polonia și România. De ce citește Dughin ILD.

De ce e așa de greu pentru români să ajungă la o înțelegere în privința religiei în școli?

Stefan KranzdorfÎn Israel, evreii sunt „religioși” sau, în proporție de 85%, „laici”, ca mine, care nu vor și nu sunt în stare să respecte toate cele 613 „mitzvot” (nu mănâncă porc sau creveți, nu mănâncă înghețată după grătar, nu ies la picnic și nu aprind calculatorul sâmbăta etc).

Pe scurt, e ca și cum ai fi calugăr la creștini, în afara de sex, de care poți să faci din belșug, dar numai cu nevasta și fără prezervative.

În Israel școlile sunt separate pentru „laici” și „religiosi”, funcție de modul de viață al părinților. Musulmanii și creștinii își au școlile lor. Elita musulmană, aproape în totalitate, își trimite copiii la școli private creștine, ținute de bisericile catolice, protestante și ortodoxe.

Revenind la evrei, în școlile „laice” Biblia este materie obligatorie, câteva ore pe săptămână și materie obligatorie la bacalaureat. Biblia se învață ca un fel de istorie a poporului evreu. Se învață datina, adică Paștele, Yom Kippour, semnificația lor. Se învață rugaciunile, fără ca tinerii să se roage propriu-zis, dar e consens că tânărul trebuie să fie în stare să deschidă Biblia și nu să se uite la ea ca mîța în calendar.

Aranjamentul acesta există de zeci de ani peste tot, la sat și la oraș, chiar și în „kibboutzim” cele mai socialiste și marxiste. Subiectul e în consens și nu am auzit nici o obiecție nici de la copiii mei cei cîrcotași. Nu pot și nu vreau să dau lecții nimănui, dar mă întreb ce e așa de greu pentru români, mult mai omogeni etnic și religios, să ajungă între ei la o înțelegere în privința asta?

Biblia, „Tanakh”, este obligatorie pentru evrei în Israel, unde fiecare își învață religia. Evreii nu au găsit încă metoda să despartă istoria și cultura poporului evreu de Biblie.

Pe de altă parte, problema cu „istoria religiilor” e că nu poate fi despărțită de istoria generală. Cum poți să explici imperiul chinez fără să explici confucianismul sau evoluția Japoniei fără șintoism și budism? Cum desparți istoria Europei din secolele 16-17 de Reforma protestantă?

O problemă cu „istoria religiilor” este și faptul că intervine Corectitudinea Politică și o transformă în apologetica islamului, așa cum se întamplă în Vest. Pasămite trebuie să fie „echidistanți”, să nu „jignească” minoritatea care nu respectă majoritatea în mijlocul căreia trăiește. Am văzut cu groază clipuri cum copiii din Europa și America, creștini, sunt duși cu forța la moschei, fetițele sunt înfofolite în hijab și puse să se prosterneze și să recite rugăciuni islamice, cică în scop „educativ”. Dacă aș fi pus în situația asta, mi-aș retrage copilul de la școală, nu aș accepta siluirea și coruperea asta.

Istoria religiilor trebuie învățată ca parte a istoriei universale. Ce e rău ca românii să-și învețe religia lor, creștinismul și nu o „istorie a religiilor” aseptică? Deosebirile între diversele curente creștine sunt minuscule, semantice, și pot fi explicate în cadrul lecțiilor.

De ce religia si tradiția ta națională trebuie diminuată în favoarea „Corectitudiniii Politice Universale”? De aia tinerii uită de unde vin și unde se duc și  cad în plasele a tot felul de utopii, guru din India, sau mai rău, se islamizează.

Cât despre ateismul științific și militant, pfffui, eu am avut suficient parte de el și n-am uitat.

de Ștefan Kranzdorf, israelian născut în Rămânia

12 gânduri despre “De ce e așa de greu pentru români să ajungă la o înțelegere în privința religiei în școli?

  1. Stefan, simplu si clar, ca toate postarile tale pe care le citesc.
    Acum despre subiect. A se detasa cultura si istoria romaneasca de radacinle sale religioase ar insemna sa fie castrata. Pentru ca amandoua au evoluat pe fondul religiei. Poate ca marele Stefan al Moldovei nu ar fi reusit sa tina piept invaziei turce atata vreme daca pe romanii moldoveni nu i-ar fi mobilizat comunitatea de credinta.
    Alinierea automata la aceasta cerinta de „corectitudine politica” emisa de Sovietul Suprem al Comunitatii Europene vrea probabil sa aduca si pe romani la acelasi nivel de negare se sine la care au ajuns „foarte avansatii” vest-europeni.
    Ce se intampla in Israel in domeniu ar putea aduce sugestii si ministrului de resort din Bucuresti. Nu exista retete universale, dar in lipsa lor nu trebuie sters cu buratele un domeniu al vietii atat de relevant si odata cu el o parte din personalitatea poporului.

  2. E simplu de ce nu ne putem decide in privinta religiei in scoli. In Israel se invata/preda Biblia in scoli, in Romania se preda religia…ceea ce e o mare diferenta. Vine nu stiu ce cult si preda religia lui, mai vine un alt cult si preda religia lui printre care presara si cate ceva din Biblie. Daca s-ar rezuma la Biblie ar fi bine. E simplu si noi o complicam.

  3. Excelent articol! Felicitări, Ștefan Kranzdorf!

    @1 Corneliu, așa este! Iar rezultatul politicii Sovietului Suprem este Eurabia!
    Au scos creștinismul din Europa, au făcut loc pentru islam, și acum se miră că s-au umplut de terorism, criminalitate, etc.

    @2 Daniel, nu e așa.
    Religia iudaică și religia creștină nu sunt și nu au cum să fie diferite de Biblie.
    În România, majoritatea elevilor fiind ortodocși, aveau profesori ortodocși la religie. Cei care nu sunt creștini ortodocși aveau posibilitatea să-și facă ora de religie cf. credinței respective, în comunitatea respectivă.
    Adică, nu exista situația: „nu stiu ce cult si preda religia lui” etc.
    Dar e ok, relax, acum nu o să mai vină niciun „cult” la școală să predea. Și nici cultură nu prea mai vine. Cultura, când e să vină de undeva, vine din religie.
    Dar și asta se rezolvă, mai e un pic și vine islamul.
    Iar atunci nu vor mai fi discuții pe net despre religia în școli. Cultura islamică nu permite asta.

  4. Chiar daca nu sunt aceleasi conditii geografico-istorice, ar fi interesant daca in Romania s-ar copia exact( fara „adaptari originale”) acest sistem.
    Ma intreb daca echivalentul BOR din Israel este organizat si finantat in acelasi fel.

  5. Eu ma intreb daca in Israel un profesor ce preda Tanah la o scoala laica ar duce copiii in excursie la un centru ultraortodox unde i-ar pune sa asculte prelegeri despre cat trebuie sa lupti impotriva statului Israel si impotriva celor de alta religie. In Romania am avut de-a face cu o profesoara de religie ce a ducea frecvent elevii in excursie la o manastire unde exista un cuib legionar iar acestia veneau acasa cu carti foarte „educative”

  6. @5 Ada Petre
    Legislația nu se formulează pe bază de cazuri particulare. Legea e una pentru toți.
    Nu scoatem istoria din programă, pentru că un profesor de istorie de la Cluj și-a bătut cu bestialitate elevii.
    http://ziarulclujean.ro/exclus.....-din-cluj/
    Nici educația fizică nu o scoatem din programă pentru că proful de sport l-a nenorocit în bătaie pe un elev în județul Ialomița.
    http://www.guraialomitei.com/s.....din-amara/
    Exemplele astea pot continua. Sunt atâtea, încât, dacă ar fi să judecăm după formula: „o profă de religie ducea elevii la o mânăstire unde se colportează propagandă legionară, deci ar trebui scoasă religia din programă”, am desființa școala cu totul.
    În cazul profei, respectiv propagandei cu pricina, există legislație și proceduri în țara asta, pentru rezolvarea situației.

  7. Se cauta sa se aduca in discutie predarea religiei in scoli din motive ce tin de tactica politica . Cum printre putinele subiecte la care se pricepe tot romanul se numara si religia sforarii politicii s-au gandit ca aceasta ar fi un subiect cat se poate de bun pentru a distrage atentia de la anchetele DNA-ului, neroziile guvernantilor si incompetenta primului-ministru . Religia si mai ales predarea ei in scoala generala deci legarea acestui subiect de cel al invatamantului – alta tema „draga ” intregii natii – au fost puse pe tapet. Scopul nu consta in „iluminarea ” patriotului national ci ocuparea paginilor ziarelor, forumurilor si minutelor de talk-show cu argumente pro si contra cu privire la o chestiune pe care in final , fiecare dintre noi, o va rezolva dupa cum crede de cuvinta . Naiv este cel ce-si inchipuie ca argumentele cutarui sau cutarui comentator ar putea schimba o parere sadita in sufetul unui parinte de cele mai multe ori din frageda pruncie . Cu atat mai naiv este este cel care, venind cu argumente livresti, cauta sa schimbe convingeri bazate pe experiente personale … Este un subiect extrem de sensibil iar tovarasii o stiu . O natie fara credinta si traditii este moarta . Copilul are nevoie de adevaruri morale . De multe ori- o stim prea bine – nu prea stie ca exista pentru ca, in familia sa, nu are cine sa i-le dea .
    In acesti ani in care Crestinismul este amenintat din toate partile, a pune in discutie educatia religioasa in scoala se poate dovedi un lucru extrem de periculos ; speculand orbirea si obtuzitatea unor „progresisti ” imamii fac prozeliti . Fac si in Romania . In epoca in care sangeroase hoarde inculte omoara oameni care se fac vinovati doar de faptul ca au alta credinta decat ele, ateismul se dezvaluie drept una dintre cele mai agresive prostii . Nu de alta dar ateul, prin atitudinea sa, devine aliatul calaului . Iar in final este distrus de propriul sau egoism . Nenorocirea este ca prostul are idei putine dar ferme .

  8. „Deosebirile între diversele curente creștine sunt minuscule, semantice, și pot fi explicate în cadrul lecțiilor.”

    O conceptie excesiv de prozaica. Pana prin secolul al 19-lea, orientarea religiasa determina intreaga conceptie de viata a credinciosului. Imaginati-va orientarea politica, morala personala si idealul social al cuiva adunate toate sub identitatea religioasa. Intre calvinul si catolicul de secol 17-18 era o diferenta tot atat de mare ca intre un neo-reactionar si un marxist cultural din prezent. Sunt usor vexat cand aud pe careva declarand razboaiele religioase ca „stupide”.
    Chiar si neglijand impactul pe care l-au avut asupra istoriei narative, diferentele dintre curentele crestine sunt departe de a fi marunte. Doctrina predeterminarii la calvini obliga spre o cu totul alta disciplina de viata decat penitenta catolicilor, spre exemplu. Presupun ca ai putea sa insiri sec diferentele dogmatice intre religiile crestine, fara sa le explici importanta, si astfel ar putea parea „neglijabile” pentru un ochi miop. Dar asta e mai degraba anti-educatie.

  9. Exista diferente, da, dar si asemanari, iar in fata unei ostilitati tot mai mari fata de crestinism, este o eroare sa pui diferentele inaintea asemanarilor. Orice crestin, indiferent de cultul caruia apartine, are o datorie morala fata de societate si compatriotii sai. Nu poate lasa o tara sa se duca de rapa de dragul disputelor teologice. Sa nu uitam ca intre catolicism, ortodoxism si calvinism nu exista diferente mai mari decat intre oricare dintre ele si islam sau hinduism. Mai pe romaneste: la ora de religie e firesc sa se invete diferentele, dar e la fel de important sa se trasnmita o atitudine pozitiva fata de celelalte culte crestine, una care sa permita crestinilor sa apere cat mai eficient fundamentele religiei lor. Banuiesc ca asta a vrut sa transmita Stefan Kranzdorf.

  10. >Am văzut cu groază clipuri cum copiii din Europa și America, creștini, sunt duși cu forța
    >la moschei, fetițele sunt înfofolite în hijab și puse să se prosterneze și să recite
    >rugăciuni islamice, cică în scop „educativ”.

    Unde anume în Europa? uite, eu locuiesc la Paris si n-am auzit sa se-ntâmple asa ceva nici în FR, nici altundeva în Europa de Vest! De SUA nu stiu si nu ma pronunt, dar pare totusi cam ciudat…

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.