De ce în Italia sunt susţinuţi comuniştii din Moldova

Print Friendly, PDF & Email

Traducere articol scris de Luigi De Biase pentru cotidianul Il Foglio din data de 19 mai 2009

Statuile sunt o problemă serioasă pentru ţările cu trecutul comunist. Guvernul Estoniei a riscat să cadă când premierul a decis să elimine un monument dedicat Armatei Roşii iar serviciile secrete ale Sankt Petersburgului îl caută de câteva săptămâni pe omul care a făcut să sară în aer un faimos bust a lui Lenin cu o încărcătură de explozibil. La Chişinău, Republica Moldova, este încă sacrosanct respectul pentru simboluri şi o trinitate de eroi ai poporului supraveghează noul palat al Expo. “Rusia a făcut multe pentru noi şi este încă o ţară mare”, spune Vassili, un student de douăzeci şi cinci de ani care fotografiază două prietene printre statuile lui Marx, Engels şi Lenin.

La începutul lui aprilie mii de tineri au ocupat străzile oraşului pentru a protesta contra Partidului Comunist, care a învins în alegeri cu 49 la sută din voturi. Ţara este un mic paradis pentru întreprinzătorii italieni, care investesc de ani buni pe această piaţă avantajoasă. Ministrul adjunct al Dezvoltării, Adolfo Urso, i-a întâlnit vineri (15 mai, n.t.): este etapa a doua a unui traseu made în Italy din orient care îl va purta rapid prin România, Bielorusia şi Azerbaijan ( în februarie a fost în Ucraina). „Aceasta ţară poate să devină o nouă Românie pentru industria noastră – spune Urso – în Moldova este o mare confruntare politică, sunt aici şi pentru a înţelege starea de spirit a întreprinzătorilor italieni. Ştiu că este vorba despre oameni cu caractere tari, am văzut asta în Ucraina în momentul în care criza a ajuns la apogeu: nimeni nu voia să se dea batut”. Problemele economiei globale nu au ocolit acest colţ din Europa dar sunt numeroase motivele de a investi aici, spune ambasadorul italian de la Chişinău, Stefano De Reo.

Ţara are un acord de liber schimb cu Rusia, portul de la Giurgiulesti, de pe Dunăre, asigură accesul fără tarife vamale în toată piaţă din est, guvernul şterge taxele cui reinvesteşte profitul în întreprindere, salariile muncitorilor depăşesc rareori trei sute de euro pe luna. Locuitorii sunt trei milioane dar mâna de lucru nu este în fruntea clasamentelor din Harvard Business Review: “Marilor industrii încă le convine să mizeze pe România şi Ucraina”, declară un manager italian din Chişinău pentru Il Foglio. Afacerile sunt pentru întreprinderile mici, pentru cei şase sute de întreprinzători din nord-est care lucrează în aceste părţi. Cea mai mare parte sosesc din Emilia şi din Veneto, mulţi investesc în sectorul agroalimentar dar creşte şi numărul celor care se îndreaptă către servicii. De exemplu Fabrizio Pellizzari, din Piacenza, preşedintele unei societăţi care furnizează asistenţă băncilor italieneşti: “Am început la Chişinău cu o mică investiţie – spune – astăzi avem 170 de angajaţi, aproape toţi femei. Probleme mari nu am avut niciodată, nici luna trecută în timpul dezordinilor pentru alegeri. Mi-a fost doar puţin frică: 170 de lucrători înseamnă 170 de birouri şi 170 de computere.

Gherila a durat ma multe zile, studenţii de la universităţi au cucerit palatul Parlamentului şi au înlocuit drapelul Moldovei cu drapelui României, care aici înseamnă Uniunea Europeană. Ziarele engleze au numit-o “Twitter revolution”, după numele reţelei de socializare utilizate de manifestanţi pentru a organiza protestele. O lună mai târziu, străzile capitalei sunt din nou liniştite. Este ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat: opoziţia este în aulă, tinerii se plimbă prin faţa vitrinelor de pe strada Ştefan Cel Mare, măsuţele de la McDonald’s sunt toate ocupate. „Oraşul nu este încă liniştit dar situaţia s-a îmbunătăţit în mod evident – spune Alexandra, o studentă care bea cafea în compania unor prietene în centrul comercial Sun City – Deja ştiu toţi că revoltă avea o regie politică şi că a fost condusă de provocatori”.

Pentru întreprinzătorii italieni sfârşitul revoltei şi victoria comuniştilor reprezintă o adevărată eliberare. „Noi suntem de partea guvernului deoarece reprezintă forţa politică cea mai stabilă din ţara – ne spune un mic întreprinzător industrial – Evident că nu este uşor să explici acest concept lucrătorilor noştri, din care mulţi ar vrea să-i alunge cu şuturi în fund pe comunişti. Să spunem adevărul: dacă liberalii preiau puterea, Moldova se va apropia de UE; dacă Moldova intră în Europa, putem să facem uitată angajarea unui lucrător comercial cu două sute de euro pe luna”. Dar astăzi, la Chişinău, cuplurile se săruta pe băncile parcului Puşkin şi asta este unica primăvară de care sunt cu adevărat interesaţi”.

Articolul original se află aici şi a fost găsit şi recomandat de Costin.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.