De ce vrem sa câştige Jarek, şi nu Komorowski

    Print Friendly, PDF & Email

    Liberalii si-au amintit de cosmarul de la prezidentialele din 2005. Tusk pornise atunci cu un avans de 17 procente în fata lui Lech Kaczynski, era aclamat de presa internationala, pentru a pierde în turul doi, înfrânt de fratele celui care candideaza astazi. Avem toate motivele sa le dorim liberalilor repetarea cosmarului din 2005 si ca Jaroslaw Kaczynski sa câstige.

    Anca Cernea


    Confruntati cu ofensiva ruseasca (în Kirgistan, Ucraina si Polonia – chiar in România), cu noile impulsuri eurofederaliste care vor sa zideasca pe dezastrele produse tocmai de modelul social european pe care l-au predicat, în vremuri în care Casa Alba îsi admira dusmanii si-si nesocoteste aliatii (Marea Britanie, Polonia, Cehia, Israel), iar la Londra avem un guvern de coalitie, diluat de stânga liberala a lui Nick Clegg si de lipsa de experienta a lui David Cameron, victoria conservatorului Jaroslaw Kaczynski devine esentiala pentru aceasta parte a lumii: pentru noi, pentru georgieni, pentru Republica Moldova si pentru îndiguirea curentului federalist-socialist din UE. Polonia condusa de Jarek ar fi o garantie de mentinerere a luptei pentru libertate, suveranitate si democratie în aceasta zona.

    Komorowski, prin activitatea sa politica de dupa ’90 si prin deciziile pe care le-a luat cât a condus interimar Polonia dupa moartea Presedintelui Lech Kaczynski, nu ofera aceste garantii.

    Bronislaw Komorowski este fiul fostului ambasador al Poloniei in România – Zygmunt Komorowski, un catolic, aristocrat si anticomunist.

    Bronislaw a fost activ in Solidarnosc, KOR, etc, (a colaborat si cu Macierewicz la o publicatie opozitionista – Glos) si a a fost odata condamnat la 1 luna puscarie (de un judecator care mai tarziu a fost pus de PiS pe la justitie), a fost bagat si intr-un lagar cu alti fruntasi ai Solidarnosci în timpul legii martiale. A predat istorie la un mic seminar. Are 5 copii.

    Dupa ’90, a facut cariera politica, dovedind multa elasticitate si deosebita grija sa ramana in mainstream, pentru ca pe vremea Republicii Populare îi mersese foarte rau.

    La Ministerul Apararii, ca secretar de stat, în 1990 nu a fost initial bine vazut de militari, nu era de-al lor, dar a gasit repede un limbaj comun cu acestia. A ajuns nu peste mult sa mearga cu ei la vanatoare.

    La lichidarea serviciilor secrete militare – WSI (aflate intr-o stranie relatie cu serviciile de spionaj rusesti si dovedite ca facând politie politica, un soi de doi s’un sfert polonez) a fost singurul deputat PO care a aparat WSI si a votat impotriva desfiintarii. De altfel, fostul sef al WSI, aflat la loc de cinste printre protagonistii scandalului legat de aceste servicii, generalul Marek Dukaczewski, a promis ca va deschide o sticla de sampanie daca va castiga Komorowski.

    Dupa moartea Presedintelui Kaczynski la Smolensk, Bronislaw Komorowski a preluat, în calitate de Maresal al Seimului, obligatiile de presedinte al Poloniei, pâna la alegerile prezidentiale. S-a folosit însa de acest provizorat si a exploatat la maximum monopolul de putere politica pe care partidului liberal din care face parte, Platforma Obywatelska (PO), l-a obtinut in urma mortii presedintelui si a principalilor lideri ai PiS si ai diferitelor institutii.

    Bronislaw Komorowski s-a grabit sa semneze noua lege a Institutului Memoriei Nationale (IPN), lege pe care Presedintele Kaczynski promisese ca nu o va semna si ca o va trimite Curtii Constitutionale. Pe scurt, noua lege permite majoritatii PO din Seim sa exercite controlul asupra activitatii Institutului, periclitându-i independenta. Oficial s-a pretins ca legea ar largi accesul cetatenilor la dosare (asa au zis mai toate agentiile de stiri). De fapt, noutatea consta în faptul ca acum fostii turnatori si securisti vor avea voie sa consulte aceste documente, si înca în original, ceea ce pe buna dreptate a trezit îngrijorare – acestia au si interes, iar acum si posibilitatea, sa umble la dosare.

    Bronislaw Wildstein, cunoscut jurnalist si publicist, sustinator al lustratiei, scrie ca probabil fruntasii Platformei se tem foarte tare si de aceea graba cu care au profitat de situatia de provizorat pentru a pune mana pe IPN. Altfel, decenta democratica le-ar fi cerut sa dea dovada de moderatie si sa se abtina de la asemenea masuri în situatia de provizorat, asteptând sa o faca doar daca Bronislaw Komorowski ar fi primit mandat popular în urma alegerilor prezidentiale; oricum nu se putea pretinde ca IPN era o urgenta.

    O alta decizie a lui Bronislaw Komorowski ce a trezit critici a fost numirea unui militar cu studii la Moscova ca Sef al Statului Major General, dupa moartea generalului Frantiszek Gagor în dezastrul de la Smolensk. Bronislaw Komorowski a optat tocmai pentru generalul Mieczyslaw Cieniuch, care studiase în URSS. Numirea generalului Cieniuch nu era nici ea urgenta, conducerea Statului Major fiind asigurata de adjunctul generalului Gagor, Gen Mieczyslaw Stachowiak. Dar mandatul lui Cieniuch este de cel putin trei ani, deci se poate spune ca si aici Komorowski s-a grabit sa profite de provizorat si nu a avut rabdare sa castige prin alegeri o legitimitate proprie, nu de circumstanta, pentru a face numiri pe termen lung. Apropo de termen lung; gen Cieniuch împlineste peste câteva luni vârsta de 60 de ani si ar trebui sa iasa la pensie. Platforma s-a gandit si la asta, si s-a si pus pe pregatit un proiect de lege pentru a prelungi vârsta de pensionare a militarilor. Varsta de 60 de ani fusese pusa în lege tocmai în ideea de a primeni rândurile militarilor si a da sansa ofiterilor mai tineri sa promoveze, înlocuindu-i pe cei din vremea Pactului de la Varsovia.

    O alta numire semnificativa a fost desemnarea ca sef al Bancii Nationale a lui Marek Belka, fost premier si ministru de finante SLD (PSD-ul polonez, fostii comunisti), cunoscut ca fost colaborator al securitatii comuniste poloneze (SB). Si in Polonia domneste un consens înduiosator între liberali si fostii comunisti.

    Recent, Bronislaw Komorowski a surprins opinia publica anuntând ca, în urma consultarii cu premierul Donald Tusk, s-a luat decizia ca trupele poloneze se vor retrage din Afganistan, fara vreo dezbatere politica prealabila. Amintim ca retragerea din Irak a fost sustinuta cu energie tot de liberali. Komorowski a facut aceste declaratii cu o saptamâna înainte de alegeri si a mai scapat si o gafa, vorbind de pregatirea unei strategii de iesire a Poloniei din NATO (sic!!!!).

    Komorowski a avut pozitii controversate în legatura cu posibila exploatare a zacamintelor de gaz de sist din Polonia. Unii analisti estimeaza ca aceasta exploatare ar putea schimba cu totul harta geopolitica, putând asigura independenta energetica de Rusia nu numai pentru Polonia, ci si pentru alte tari europene.

    Insa, la o întâlnire la Londra cu studentii de la London School of Economics, Komorowski a declarat ca o asemenea exploatare ar putea dauna mediului înconjurator stricând peisajul si ca ar fi mai bine sa astem cinsprezece ani sa vedem ce tehnologii or sa apara! La fel zice si Gazpromul!

    Pana una alta, guvernul liberal polonez a negociat, se pare, un acord cu Rusia prin care se obliga sa cumpere cantitati enorme de gaz din aceasta tara, pana în 2037! Chiar si Uniunea Europeana s-a aratat îngrijorata de acest acord care face Polonia dependenta de Rusia in privinta furnizarii de gaz, pentru o asemenea perioada de timp.

    P.S.

    Bronislaw Komorowski a fost ministrul apararii între 2000-2001, dupa care i-a urmat Jerzy Szmajdzinski (fostul candidatul SLD la alegerile din toamna, mort la Smolensk). Ambii ministri sunt pomeniti in raportul lui Macierewicz, pentru ca erau la conducerea ministerului Apararii (MON) cand WSI comiteau diferite abuzuri pentru care a fost sesizata procuratura; WSI erau fireste in subordinea MON, dar nu e sigur in ce masura ministrul controla în mod real situatia WSI; ceea ce nu înseamna ca nu avea aceasta raspundere. Un fost viceministru MON zice ca cel mai probabil totusi Bronislaw Komorowski cunostea unele lucruri.

    In 1990, Komorowski a devenit ministru adjunct civil la MON, în prima configuratie dupa Masa Rotunda. Pe atunci, WSI l-a lucrat informativ pe Komorowski. In raportul WSI al lui Macierewicz apar detalii despre ce a scris WSI pe atunci in dosarul pe care i l-au facut lui Komorowski. Astfel, în anii 90-92, Komorowski si un asociat, Rayzacher, au bagat vreo 250 mii de DM într-un joc piramidal al unui colonel, Janusz Paluch, care desfasura „activitati parabancare” si avea clienti printre ofiteri. Cand Paluch a dat faliment, în 1992, Komorowski si Rayzacher nu au putut sa recurga la justitie pentru a-si recupera banii; au apelat la firme de detectivi, care s-au speriat de relatiile lui Paluch si s-au retras. Atunci li s-a sugerat lui Komorowski si Rayzacher ca WSI ar putea sa-i ajute, caci mai recuperasera pentru niste generali pagubiti. Nu se stie ce s-a întâmplat pâna la urma cu banii lui Komorowski, nici de unde îi avusese.

    Din raport mai reiese ca WSI se ocupa în anii ’90 si cu strans informatii despre trecutul Bronislaw Komorowski din perioada în care acesta era în lagar, cu cine vorbea, ce facea, etc.

    Dar raportul Macierewicz asupra WSI are o parte facuta publica si o anexa secreta. Neoficial, se cam zvonise ca în anexa secreta e vorba si de Komorowski.

    Dupa aparitia raportului, Bronislaw Komorowski a fost contactat de doi ofiteri WSI care i-au oferit informatii; unul pe nume Lichocki, fost ofiter de contrainformatii pe vremea Republicii Populare, om despre care exista informatii ca ar fi avut contacte cu spionajul rus, i-a propus lui Bronislaw Komorowski sa-i faca rost de anexa secreta în care e vorba de el. Komorowski s-a aratat interesat; celalalt ofiter WSI, col. Tobiasz, i-a spus ca are dovezi ca e coruptie în comisia Macierewicz. Komorowski a fost audiat ca martor de procuratura, fiind acuzat de Macierewicz ca a vrut sa obtina pe cai subterane un document secret. Komorowski s-a aparat ca ar fi spus – verbal – lui Pawel Gras, deputat al Platformei si vicepresedinte al comisiei de supraveghere a serviciilor de contrainformatii – ABW.

    (la acest articol a contribuit si Gelu Trandafir)

    The following two tabs change content below.
    Anca Cernea

    Anca Cernea

    De profesie medic, Anca Cernea este preşedintele Fundaţiei Ioan Bărbuş, fiica fostului lider si senator naţional-ţărănist. Anca Cernea a fost vicepreşedinte al Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc şi al Organizaţiei de Tineret a PNŢCD la începutul anilor '90. În timpul guvernării CDR, Anca Cernea a fost director al Direcţiei Relaţii Internationale în cadrul Departamentului pentru Administraţie Publică Locală al Guvernului României.

    Un gând despre “De ce vrem sa câştige Jarek, şi nu Komorowski

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.