FUNDATIA IOAN BARBUS

Olavo de Carvalho despre capitalism

Gelu Trandafir: Capitalismul e un concept central în definiţia pe care dumneavoastră o daţi civilizaţiei occidentale, civilizaţiei iudeo-creştine şi a conservatorismului, conservatorismul capitalist bazat pe statul de drept, rezultat al civilizaţiei iudeo-creştine.

Olavo de Carvalho: Putem spune despre capitalism că a apărut în momentul în care bogăţia financiară a început să fie mai importantă ca proprietatea teritorială. Dar nu putem uita că primii capitalişti din Europa erau chiar proprietarii de pămînt. Povestea cu apariția unei noi clase numită “burghezie”, care a luat puterea, e o mare prostie. Marile familii de seniori feudali, ei au fost primii capitaliști, ei au creat capitalismul pentru că aveau în același timp cele două tipuri de putere [bogăție financiară și terenuri].

Capitalismul este foarte înrădăcinat în Europa și de fapt este singurul sistem economic care există. A spune “capitalism” și a spune “economie” e același lucru. Singura alternativă este întoarcerea la sistemul feudal, pentru că socialismul nu există, nu e decît un balon de săpun.

Ceea ce există e un capitalism atrofiat, care este parazitat de guvern. Chiar și în Uniunea Sovietică, 50% din economie era capitalism ilegal, de care însuși guvernul se prevala, prin șantaj și prin extorsiune, pînă într-o zi de după căderea Uniunii Sovietice, cînd mafiile și birocrația, mai ales biocrația polițienească [KGB], s-au contopit. Acum este imposibil să distingi între ce e mafia și ce e guvernul rus. E același lucru.

Un anumit reziduu al capitalismului trebuie să existe la baza socialismului. Socialismul este un sistem contradictoriu, așa cum demonstrase deja Ludwig von Mises în 1921 în cartea “Socialismul, o analiză economică și sociologică”. El spune că pentru a exista o economie planificată, trebuie să existe controlul prețurilor. Dar dacă nu există o piață în care să se formeze prețurile, atunci guvernul are o singură alternativă: să inventeze toate prețurile. Dacă inventezi toate prețurile, toată economia devine o ficțiune. Exact așa s-a întîmplat în Uniunea Sovietică. Acum știm că toate statisticile economice din Uniunea Sovietică erau complet inventate. Dar dacă acestea sînt inventate înseamnă că guvernul nu știe exact ce se întîmplă. Dacă nici măcar nu știe ce se întîmpla, cum poate controla ceea ce se întîmplă? Adică, economia controlată în totalitate este echivalentă cu economia total necontrolată.

Iar aceste canalii au cinismul de a vorbi împotriva “anarhiei capitalului”, cînd ei sînt cei care au inventat anarhia capitalului.

Traducere: Anca Cernea; video/ text: Costin A.


Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Olavo de Carvalho

Olavo de Carvalho

47 de comentarii

  1. John Galt
    9 iulie 2011

    socialismul nu există

    ????

  2. roadrunner
    9 iulie 2011

    Ceea ce există e un capitalism atrofiat, care este parazitat de guvern.

    Iata o cheie corecta prin care pot fi judecate lucrurile care se petrec in lumea de azi in mai toate tarile din lume (inclusiv USA). O cheie cu care putem pune diagnostice precise si identifica solutii corecte. A vorbi intruna despre socialism inseamna a sta in permanenta pe o linie moarta.

    Sa mai adaugam ca parazitarea capitalismului este facuta si de o serie de grupuri de interese speciale (putem sa le zicem linistiti “mafii”): mari corporatii (GE, GM), institutii financiare (Wall Street-ul in frunte cu AEG si Goldman Sachs), mari sindicate (UAW (auto workers), NEA (teachers), SEIU (public employees)), grupuri de presiune interesate de orice pet-project ideologic sau economic.

    Rolul guvernului, asa cum a fost initial proiectat ide catre fondatorii Americii, ar trebui sa fie acela de a impiedica parazitarea. Din nefericire guvernul ajunge sa fie parazitul numarul unu, iar sistemul capitalist ajunge crony-capitalism.

  3. JMT
    9 iulie 2011

    Bineinteles ca SOCIALISMUL NU EXISTA (ca sistem economic si probabil nici social), socialismul este un proces aleatoru si anarhist, socialismul este o fronda permanenta.
    ( Dar Dumnezeu exista?….Incearaca sa demonstrezi ca Dumnezeu nu exista si foarte multi oameni de o intelectualitate impecabila vor sarii pe tine sa te distruga, fara insa sa poata demonstra ca exista, dar cu dorinta viscerala de a te flagela pentru blasfemie.
    Si nu uitati never, ever, chiar daca Dumnezeu nu exista, nimeni nu ar trebuii sa incerce sa demonsreze ca exista, doarece in acel moment Dumnezeu va inceta sa mai existe chiar si in sperantele nostre caldicele) ….Mi de scuze pentru digresiune !
    Incerca sa demonstrezi ca socialismul nu exista si se va intimpla acelasi lucru iar parasind localizarea noastra la timpul prezent, vreau sa amintesc ca in decuresul istoriei mii si mii de oameni care au incercat sa indoiasca de existenta unuia dintre cele doua percepte au fost sacrificati sau cel puitin deposedati de demnitatea lor umana.
    Nu subestimati insa puterea socialismului, socialismul nu exista ca sistem economic, fiindca socialismul nu vrea sa fie un sistem economic noi insa am dorii sa fie, in speranta ca vom gasii un tarim logic ca sa dialogam cu el. Asa cum bisericile nu sint uzine, socialismul nu este un sistem economic si sfideaza logica oricarui sitem economic.
    Tot ce au incercat teoriticienii filozofiei de stinga a fost sa compromita orice alt sistem economic, dar nu au reusit sa le inlocuiasca cu o alta teorie economica coerenta , ci doar cu o teorie oculta, bazata pe ura si distrugere a cea ce este constructiv si viabil. Socialismul nu are nevoie de economie, socialismul are nevoie de altare umaniste unde sa fie incantata blagoslovrenia celor multi si inacpabili si unde sa curga singele celor putini si dotati. Socialismul este religia razbunarii perpetue a celor care nu vor sa-si justifice existenta, impotriva celor care lupta sa-si merite existenta. Socialismul nu are nevoie de teorii economice, fiindca socialismul nu va prodce nimic si nu va hranii pe nimeni nicodata, mimeaza doar ca prodece o econmie ca sa poata faca trecrea de la normal la infometare, cit mai graduala, astfel incit prostimea sa creada ca imputinara trepata e exploatatorlor este o perioada de tranzactie cind trebuie sa faci sacrificii pentru un viitor care nu exista, viitor cind exploatrea va dispare,si cind ei vor infuleca pe gratis in fiecare zi la Four Seasons Restaurant. (ai caror propietari au fost aruncati in puscarie)
    Socialismul insa are nevoie de teoreticieni creduli care sa il discute ca sisitem economic, si care sa il ridice la demnitatea de sitem economic, dar care nu vor fi decit instrumente inconstiente de care se va folosi in pemanenta ca sa-si solidifice statura morala in fata adeptilor neosificati indeajuns in rigoarea luptei de clasa..
    Nimeni nu incearca mai mult decit dascalimea liberala a universitatilor lumii sa puna o aureola stiintifica peste nulitatea teoriei marxiste, atragind in cursa papagalii conservativi onesti si increzatori care participind la dialog vor temina prin a legitima in mod inconstient propagandia socialista…
    Socialismul nu este o doctrina economica, filozofica sau rasiala ( asa cum a fost nazismul), socialismul este o religie viscerala perpetua cu care multi dintre noi o mostenesc de la nastere, care nu poate fi educata sau ridiculizata sau extirpata. Socialismul va cistiga intodeauna prin numar nu prin calitate, socialismul in lumea moderna se infiltreaza in sitemul democratic, exploatind generozitatea cu care se acorda egalitate intelectuala tuturor membrilor comunitatii manipulind emotional fragiltatea echilibrului social.
    Socialismul nu este un concept economic nu este o filozofie, socialismul est “lupta de clasa” perpetua si fara compromis, incercarea noastra de a-l evalua in parametrii sistemici sau stiintifici, este conditia lui minima de a intra in cetate si pentru inceput a otravii fintinile, acesta este si a fost sigurl mod de a incepe lupta perpetua pentru suprematie care este sigurul lui tel.
    A uita asta nu face decit sa o luam in pemanenta din nou si din nou de la capat ca si cum nimic nu s-ar fi intimplat inainte si uitind ca in felul acesta vom fi condamnati sa pierdem in permanenta…

  4. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    Ceea ce există e un capitalism atrofiat, care este parazitat de guvern

    Foarte interesant, daca nu exista capitalism adevarat pe nicaieri atunci nu cumva si capitalismul este o utopie?

  5. Vlad P.
    9 iulie 2011

    Consulta un manual de bazele economiei si decide singur

  6. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    Mai bine da-mi tu un exemplu de un loc pe lumea asta unde a existat capitalism adevarat si mai vorbim.

  7. Costin A.
    9 iulie 2011

    A spune “capitalism” și a spune “economie” e același lucru. Singura alternativă este întoarcerea la sistemul feudal…

    Nu, capitalismul nu este o utopie, capitalism inseamna de fapt doar existenta unui stat de drept, iar activitatile economice sint desfasurate in mediul privat fara ca statul sa iti puna vreun fel de piedici.

    Statul nu trebuie decit sa se dea la o parte, nu sa reglementeze becurile, televiziunea hd sau sa impuna bancilor sa dea credite ipotecare in functie de culoarea pielii si de imposibilitatea de a plati, cum s-a intimplat SUA.. de undesi criza actuala.

    tentatia statului, a birocratilor de a intereveni in economie va creste mereu. cu cit interventia este mai mare, cu atit ei controleaza mai strict ce se intimpla cu banii altor oameni, iar cind te joci cu banii altora, nimic nu te opreste sa ii risipesti in numele unor idei delirate (vezi multiculturalismul) sau sa incerci sa ti-i insusesti.

    pentru socialisti si interventionisti care nu se pot abtine sa nu isi bage nasul in borcanul cu gem al vecinului, capitalismul este intradevar o utopie.

  8. John Galt
    9 iulie 2011

    @Thomas

    Mai bine da-mi tu un exemplu de un loc pe lumea asta unde a existat capitalism adevarat si mai vorbim.

    Absolut peste tot exista capitalism. Oriunde vezi CIVILIZATIE, cultura, oriunde a EXISTAT ceva, indiferent daca a ramas peste timp sau nu, acolo a fost “capitalism”.

    Absolut oriunde vezi dezastru, crime, suferinte, nedreptate, FURT, AGRESIUNE, acolo e socialism.

    Da, capitalismul inca e un ideal necunoscut. Asa a fost intotdeauna. Insa asta nu il impiedica sa creeze REALITATEA (subiectiva, de acord), pentru ca de fapt, acesta EXISTA independent de dorinta ta, la fel cum EXISTA orice DREPT pe lumea asta independent de dorinta ta. La fel cum exista Libertatea, sau mai exact spus, PROPRIETATEA (chiar si a unor termeni, daca vrei). Incearca sa definesti lumea fara a defini macar un principiu, si vei descoperi dilema socialistilor de pretutindeni.

    ????

  9. JMT
    9 iulie 2011

    Capitalismul este ca o carte de bucate, dar putin diferita, o carte de bucate obosnuita te invata cum sa pregatesti bucatele, capitalismul te ajuta sa intelgi cum sa le produci mai usor si mai eficient.
    Capiatalismul este stiinta empirica care ne ajuta sa invatam cum sa traim mai bine…capitalismul in general nu are ambitii ideologice, deoarece oricne se poate adapa din experienta lui, conditia este sa acepti ca singura entiatete in care poti sa te incerezi este, tu insuti si putera ta fizica si intelectuala de a transformaa natura in produs cu valoare sociala.
    Capitalismul este inca, singura speranta care ne poate calauzii civilizatia intr-un viitor prosper si viabil.
    Capitalismul nu este perfect, dar e singura unealta pe care o avem, si sa nu uitam nici cea mai scumpa masina sau avion de pe piata nu sint perfecte, dar sint un simbol fascinat al puteii de creatie umana, deacea sint tinta, bombelor si teroristilor care nu se pot integra in umanitate asa cum capitalismul este tinta revolutiilor socialiste.

  10. DanCanada
    9 iulie 2011

    “Nu stiu altii cum sint, dar”… mie mi s-a parut totdeauna o imensa prostie “proprietatea obsteasca”. Pentru ca in definitiv la asta se rezuma socialismul/comunismul. Inca de pe vremea lu’ Ceasca, in scoala generala, la liceu, ma intrebam “cum adica proprietate obsteasca”? Pina si animalele au proprietatea lor: pasarile au un cuib, ursii, lupii au un birlog pentru care se bat si isi dau si viata la o adica. Copiii mici care se taraie si nu stiu sa spuna nici “mama!”, stiu totusi ca anumite jucarii sunt ale lor, PROPRIETATEA lor si nu ti-o da cu nici-un pret. Deci instinctul de proprietate e “ingrained in us” inainte ca limbajul sa ne fi fost dat, iar ideile de socialism/comunism e clar, vin “from the Dark Side” ????

  11. JMT
    9 iulie 2011

    Ca o adaugare la no. 9
    SOCIALISMUL ( IN TERMENI LITERARI), ESTE O MISCARE TERORISTA FOARTE SOFISTICATA !

  12. dr pepper
    9 iulie 2011

    PROPRIETATEA lor si nu ti-o da cu nici-un pret

    si si’o apara cu orice pret.
    ???? asa am fost si eu in liceu – un needucat!

  13. dr pepper
    9 iulie 2011

    ps – bine ca n’am ajuns la facultate ca canalu ma pastea.

  14. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    Capitalismul presupune posibilitatea economiei de a se regla si functiona optim dincolo de orice reglementare doar pe pe baza pietei libere. Or piata libera, fara nici o reglementare, nu a existat si nu exista nicaieri. Ceea ce ma face sa consider ca ideologia capitalista se califica foarte bine pentru statutul de utopie.

    Ba mai mult se observa ca deregelementarea cum a fost de pilda in S.U.A. abrogarea legii Glass-Steagall nu a condus la optimizare ci la un colaps economic. Ceea ce ridica intrebara cum poate sa functioneze capitalismul in absenta oricarei reglementari in conditiile in care prima dereglementare mai serioasa o produs un seism economic global?
    (Va rog nu-mi bagati placa cu criza produsa de banii ieftini de la Fed, pentru ca legea Glass-Steagall excludea de la imprumuturi tocmai bancile de investitii care au produs dezastrul economic din S.U.A.)

    In rest, atata timp cat nu avem piata libera, fara nici o interventie a statului in economie, nu putem vorbi de capitalism.

  15. John Galt
    9 iulie 2011

    Or piata libera, fara nici o reglementare, nu a existat si nu exista nicaieri.

    Serios? Cand primul neanderthalian a oferit o scoica si un lantisor unuia care avea un peste, existau reglementari?

    Trebuie musai sa pui tu o taxa, asa-i?

    ????

  16. Tudor
    9 iulie 2011

    Dincolo de faptul ca, intr-adevar, capitalismul e singurul sistem care merge, chiar trebuie sa pui cate o taxa. Nu cred ca vrem inapoi la neanderthalianul cu o scoica si un lantisor.

    Capitalismul complet dereglementat duce la cel mai mic numitor comun, si asta cu atat mai sigur cu cat media intelectuala ponderata a gloatei e de obicei foarte jos. Orice sistem care nu reuseste sa pacaleasca mecanismele de decizie ca sa le aduca un pic mai sus din punct de vedere calitativ sfarseste prin a se sufoca.

    Pe scurt, cred ca economia de piata e buna atata timp cat nu intra peste domeniul politicului si invers. Securitatea, comunicatiile si educatia sunt domenii politice (sau ar trebui sa fie domenii politice daca nu vrei sa traiesti intr-o tara slaba). In aceste domenii, mecanismele de piata sunt introduse ca regulator, pentru a pondera abuzurile. Restul e domeniul economiei, nu al politicului. Acolo politicul ar trebui sa intervina minimal, doar pentru a pondera lucrurile cand o iau razna.

    Dar capitalismul “pur”, marxismul “pur” si de altfel orice ideologie “pura” sunt de-a dreptul toxice, deoarece pun retete limitate inaintea bunului simt.

  17. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    @ 15 Mereu am banuit ca scopul capitalismului este intoarcerea la neanderthal, acum am primit o noua confirmare ????

    Poate imi explica cineva si cum putem considerea puterea politica un factor de coruptie si abuzuri si ca atare luam o serie intreaga de masuri pentru a o limita si controla cum ar fi separarea puterilor in stat, limitarea mandatelor presedintelui, algeri etc in schimb acumularea puterii economice e doar o sursa de prosperitate si progres si ca atare nu numai ca nu trebuie ingradita ci chiar incurajata.

    Este evident ca si concentrarea puterii economice, asemenea concentrarii puterii politice, este o sursa coruptie si abuzuri si ca atare trebuie limitata si controlata.

    De altfel asta si a facut legea Glass-Steagall din 1933 in S.U.A., printre altele nepermitand unei institutii financiare sa functioneze si ca banca comerciala si ca banca de investitii, cu alte cuvinte o adevarata separare a puterilor economice similara separarii puterilor in stat. Rezultatul acestei legii: 80 de ani de stabilitate economica. Ce s-a intamplat la nici zece ani dupa ce a fost abrogata in 1999: o criza economica globala.

    Capitalismul nu poate functiona fara reglementari iar daca are reglementari nu mai este capitalism.

  18. Vlad M.
    9 iulie 2011

    Morus, si cine sa o controleze si limiteze concentrarea puterii economice? Puterea politica nelimitata, adica singura care poate sa isi bage coada in domenii unde n-are ce sa caute? Ce gluma proasta, la fel de proasta precum exemplele tale din era Roosevelt. Te pomenesti ca traiesti cu impresia ca nea Roosevelt a scapat America de recesiune. Oricum, pentru informatia ta, Fannie Mae si Freddie Mac au facut-o lata in Statele Unite.

    .

    Tudor> Capitalismul pur nu permite nimanui sa faca bani cu statul. In schimb, capitalismul impur, socializat, traieste numai din legaturi dubioase cu oameni politici, cautand a obtine tot mai multe beneficii din partea lumii politice in dauna concurentilor, incalcandu-se astfel legea fundamentala a capitalismului: concurenta loiala in cadrul statului de drept.

  19. Daniel Francesco
    9 iulie 2011

    @Thomas Morus
    Intrucat vad ca esti interesat de subiect, sa stii ca primul care a dat raspunsul – cu 250 de ani in urma – cu privire la reglementarile necesare in capitalism a fost Adam, pe numele sau intreg Adam Smith. Lucrarea sa fundamentala The Wealth of Nations contine o descriere amanuntita a modului in care functioneaza bine capitalismul si modul in care se pot rezolva problemele care apar.

    Operatiunea de reintoarcere la omul de Neanderthal a fost intr-adevar reusita in perioada contemporana, ca reactie la capitalism prin comunisti. Bunicii ne povestesc ca atunci cand au ajuns hoardele asiatice ale tatucului Stalin pe Valea Prahovei, unii soldati purtau agatate de gat manometre furate din rafinarii sau de la sonde in credinta ca erau ceasuri. Cei mai inaintati mintal isi agatasera ceasuri desteptatoare de gat, asa cum puteau, cu sirme.

    Echilibrul intre puteri il gasesti in lucrarea Democratie in America de Alexis de Tocqueville (apropo, din cauza apetitului pentru cunoastere al tinerei generatii pre/Bac 2011, cartile se vand si la jumatate din pretul initial, numai ca foarte multi au dificultati in a intelege continutul. De aceea se si pun intrebari cu miros de …incultura).

  20. Hongse
    9 iulie 2011

    Relaţiile de producţie bazate pe comunitatea proprietăţii şi pe egalitatea în repartiţia produselor, inexistenţa claselor sociale şi a statului… Neandertalienii departe de a fi capitalişti, ei au construit primii viitorul luminos al omenirii! Comunismul! Din motive de neînţeles homo neanderthalensis au decis doar să regreseze de atunci încoace.

    Mare mirare ce ţi-e cu internetu’ ăsta. Voiam să dau un exemplu o societate care departe de a fi o utopie intangibilă, a funcţionat perfect. Şi dau peste dicţionarul politic din arhiva marxiştilor pe internet! În română, nici mai mult nici mai puţin! ????

  21. Tudor
    9 iulie 2011

    @18 De acord cu tine pana la un punct. Stiu ce vrei sa spui despre dealurile cu statul, si sunt de acord cu tine. Exista insa domenii in care a nu lucra cu statul inseamna sa negi in totalitate rolul fundamental al statului. Pana la urma, statele au aparut pentru a perpetua o identitate, pentru a furniza protectie, infrastructuri si mecanisme de reglare. Ori de aici incepe imposibilitatea de a separa in totalitate statul de economie.

    Protectia populatiei se face cu echipament si arme. Astea trebuie cumparate de undeva: ergo afaceri cu statul sau productie de stat. Infrastructurile sunt directionate politic (e.g. chiar si cel mai neproductiv sat populat cu batrani trebuie sa aiba macar un drum) si aici se fac alte afaceri cu statul. Mecanismele de reglare presupun existenta unor resurse pentru amortizarea socurilor produse de evenimente neprevazute (e.g. dezastre naturale). Si aici vorbim de contaminare intre politic si economic.

    Aceste suprapuneri trebuie limitate dar nu pot fi intru totul eliminate. Pana la urma, interfata dintre business si stat trebuie supravegheata permanent de catre populatie, la fel cum si democratia trebuie intretinuta prin activism permanent, tot de catre populatie. Asta e tristul adevar: separatia perfecta intre business si stat e o utopie.

    In privinta capitalismului socializat, sunt de acord cu tine. Departe de mine sa sustin asa ceva. Cu toate astea, ca si in cazul democratiei, oamenii trebuie sa inteleaga ceea ce aleg pentru ca sistemul sa functioneze. Ori in momentul de fata, acest lucru nu se mai intampla. Majoritatea oamenilor nu sunt in stare sa inteleaga, din punct de vedere al productiei si functionarii, mai mult de jumatate din ceea ce cumpara de pe piata. Daca mai adaugi la asta si numarul celor dispusi sa sacrifice obiective de durata pentru a obtine avantaje pe termen scurt, incepi sa intelegi de ce nivelul produselor de pe piata este in continua scadere. Acolo mi se pare mie ca e loc de reglementare, iar reglementarea nu poate veni decat din partea autoritatilor (alese si controlate de populatie). Populatia vrea confort, nu clasa. Daca vrei sa protejezi produsele de inalata clasa trebuie sa le bagi pe gat populatiei.

    In concluzie, nu sunt dispus sa inlocuiesc un sistem rigid de principii de stanga cu un sistem rigid de principii de dreapta, ignorand mecanismele de control prin care acestea pot fi implementate. Cand e vorba de organizare la nivel de grup, principiile fara inginerie de sistem nu fac nici cat o ceapa degerata.

  22. JMT
    9 iulie 2011

    Vlad M.
    Te felicit, interventii serioase, lucide, mature nu pot sa nu mentionez ,ultima de la “Carvahalo despre capitalism” concluzie aproape didactica, tuturor compunerilor ambigue referitoare la socialism ca alternativa “mai draguta”.

  23. JMT
    9 iulie 2011

    Vlad M. Rectific, trebuia sa spun “ziar din republica Moldova “in loc de Olavo de Carvalho…. deci mai spun o data:
    Te felicit, interventii serioase, lucide, mature nu pot sa nu mentionez ,ultima de la “Ziar din republica Moldova” concluzie aproape didactica, tuturor compunerilor ambigue referitoare la socialism ca alternativa “mai draguta”.

  24. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    @18 Tot nu explici de ce capitalismul cand i se acorda libertate, adica exact elementul care ar trebui sa-i confere eficenta maxima, intra in colaps si, din contra, cu cat este mai strict reglementat cu atat devine mai stabil.

    Cresterea formidabila a pietei creditelor substandard s-a datorat in primul rand activitatii sustinute a imprumutatorilor ipotecari privati de felul Countrywide, si nu garantiilor venite dinpre Fannie Mae si Freddie Mac. Mai mult decat atat, legea reinvestirii in comnunitatiile locale adoptata in 1977 a precedat cu mult ascensiunea balonului speculativ de pe piata locuintelor. Asa ca mai studiata inainte sa-ti dai cu parerea.

    @19 chiar daca pare un pic surprinzator pentru tine stiintele economice sunt ceva mai avansate decat in secolul al XVIII-lea cand a trait Adam Smith. Astfle Robert Shiller un economist de la Yale la inceputul anilor 1980, a desfasurat un studiu de certecare prin care a demonstrat ca preturile actiunilor manifesta un grad mult mai mare de volatilitate decat ar putea vreodata sa explice Ipoteza Pietelor Eficiente. Pana la finele deceniului, el si alti critici ai acestei teze adunasera un volum impresionant de dovezi, care aratau ca preturile activelor rareori se afla intr-o stare de echilibru stabil, ci e vorba mai degraba de o fluctuatie aiuritoare. In orice zi lasata de la Dumnezeu, investitorii pot avea o reactie exagerat de optimista cu privire la un activ, aducandu-i pretul pe noi culmi ametitoare, iar in ziua urmatoare, panicandu-se din cine stie ce motiv, sa-l abandoneze la preturi derizorii. Aceste miscari nu sunt rationale; ele sunt impulsurile irationale ale multimii anonime. Asfel, conform acestor cerecetari, capitalismul este departe de a fi un sistem apt sa se regeleze singur ci mai degraba un sitem predispus la exuberanta irationala si pesimism nefondat, cu alte cuvinte este incredibil de instabil.

    Iti recomand sa-ti improspatezi lecturile economice cu autori din secolul XX. O sa ai o reveleatie.

  25. John Galt
    9 iulie 2011

    Thomas, tu de fapt nu prea intelegi nimic, asa-i?

  26. Pataphyl
    9 iulie 2011

    John Galt ???? ???? ???? It’s fuzzy Math, ain’t it?

    An absolutely new idea is one of the rarest things known to man.
    Thomas More

    Bush/Gore Presidential Debate Transcript

    Lehrer: Vice President Gore, how would you reform the Social Security system?

    Gore: It’s a vital issue, Jim. That’s why Joe Lieberman and I have proposed changing the laws of mathematics to allow us to give $50,000 to every senior citizen without having it cost the federal treasury a single penny until the year 2250. In addition, my budget commits $60 trillion over the next 10 years to guarantee that all senior citizens can have drugs delivered free to their homes every Monday by a federal employee who will also help them with the child-proof cap.

    Lehrer: Gov. Bush?

    Bush: That’s fuzzy math. I know, because as governor of Texas, I have to do math every day. I have to add up the numbers and decide whether I’m going to fill potholes out on Rt. 36 east of Abilene or commit funds to re-roof the sheep barn at the Texas state fairgrounds.

  27. ateu
    9 iulie 2011

    Vad ca multi oameni de dreapta se impotrivesc reglementarilor. Adevarul este ca o piata relativ libera fara reglementari nu exista si nu poate exista, iar ‘statul minimal’ este deci o utopie. De ce? Fiindca doar legile (reglementarile) si respectarea lor pot impiedica exploatarea Creatorilor de catre Paraziti si mentinerea unei piete libere, in care sa existe pedepse pentru transferul involuntar de valoare. Un exemplu: o fabrica care polueaza comite un transfer involuntar de valoare, diminuand calitatea aerului in zona fara a recompensa localnicii care aleg sa nu lucreze la acea fabrica. In general, Parazitii sunt aceia ce detin forta fizica, charisma, si capacitatea de a distruge. Creatorii sunt, de regula, pasnici – fiindca trebuie sa-si aloce tot timpul actului creator; in timp ce parazitii pot sa-l aloce mai degraba pentru a dobandi suprematia fizica si militara asupra Creatorilor.

    Exemple de societati fara reglementari, fara legi, cu un guvern minim sunt Somalia si Congo. Parazitii sunt razboinicii tribali – sefii de trib – iar Creatorii sunt… toti morti, asa ca Parazitii se paraziteaza intre ei. Chiar va doriti asa ceva? (e drept insa si ca IQul mediu din Congo face ca numarul Creatorilor sa fie infim)

  28. roadrunner
    9 iulie 2011

    Un articol pus de alex nicolin pe alt thread si concluziile care ar putea raspunde la unele probleme ridicate aici.

    Ca eu le las pe ele, concluziile, sa raspunda. Nici nu ma gindesc sa ma bag in discutia astaA Am o mie si-unu de lucruri mai bune de facut!

    http://www.ecol.ro/content/mari-mituri-ale-marii-depresiuni

    Criza financiară care a cuprins America în 2008 ar trebui să fie un semnal de alarmă. Criza este mânjită de amprentele intervențiilor guvernamentale. Între 2001 și 2005, Rezervele Federale au umflat masa monetară, cu o rată uluitoare, de două cifre. Dolarul s-a prăbușit pe piețele externe, iar prețurile bunurilor au escaladat. Cu băncile ce abundau de lichidități primite din partea Rezervelor, ratele dobânzilor au scăzut alarmant iar creditele riscante oferite unor persoane, de o bonitate îndoielnică, au devenit din în ce mai răspândite. Politicienii au mai aruncat gaz pe foc, obligând băncile să împrumute miliarde de dolari prin credite ipotecare subprime.

    Când balonul s-a spart, tocmai unii dintre vinovații care promovaseră politicile nocive, au îmbrăcat haina de salvatori ai poporului, susținând noi intervenții, influență guvernamentală sporită, mai multă inflație și planuri masive de salvare a firmelor falimentare, toate pe spatele contribuabililor. Mulți dintre ei cer, în continuare, impozite și taxe mai mari, adică tocmai aberațiile care au transformat recesiunea din 1930 într-o depresiune profundă, pe termen lung. Planurile de salvare, din toamna lui 2008, a unor agenții precum Fannie Mae sau Freddie Mac, precum și a altor firme private al căror număr este în continuă creștere, nu reprezintă nimic altceva decât o altă prostie cu o notă de plată monumentală. Nu numai că noi și generațiile viitoare vom contribui la achitarea acestor note de plată timp de câteva decenii, dar însăși acțiunea de a arunca banii pe fereastră va încuraja încontinuu asumarea acestor riscuri morale, susținând și mai multe decizii eronate și viitoare planuri de salvare. Aceștia sunt factorii care subminează inițiativele antreprenoriale și siguranța monedei. Sprijinirea unei inflații și mai mari, în viitorul apropiat sau mai îndepărtat, cu scopul de achita aceste datorii, reprezintă un scenariu destul de plauzibil.

    Renumitul economist austriac, Ludwig von Mises, scria: ,,Guvernul este unica instituție care poate lua un bun valoros precum hârtia și să-l facă inutil adăugându-i cerneală”. Mises descria blestemul inflației ca fiind procesul prin care guvernul extinde masa monetară a unei națiuni, erodând valoarea fiecărei unități monetare: dolari, peso, liră, franc, etc. Deseori se manifestă sub forma creșterii prețurilor, creștere pe care cei mai mulți oameni o confundă cu însăși inflația. Diferențierea celor două fenomene este importantă deoarece, așa cum economistul Percy Greaves explică atât de elocvent: ,,Schimbarea definiției duce la schimbarea responsabilității”.

    Definiți inflația ca fiind creșterea prețurilor și o să ajungeți precum confuzul Jimmy Carter din anii 1970, care era de părere că șeicii petrolului, cărțile de credit și afacerile private sunt vinovații iar controlul prețurilor este soluția. Dacă definiți inflația în maniera clasică, ca fiind o creștere a ofertei de bani și de credite, însoțite de o creștere a prețurilor drept consecință, vă veți vedea în situația de a pune următoarea întrebare revelatoare: ,,Cine crește masa monetară? ”. O singură entitate poate face acest lucru în mod legal, restul sunt considerați ,,falsificatori”, fiind trimiși la închisoare.

    Laureatul Premiului Nobel, Milton Friedman, a argumentat, incontestabil, că inflația este oriunde și oricând o problemă monetară. Prețurile crescânde cauzează inflație în aceeași măsură în care străzile ude provoacă ploaie.

    Înainte de apariția banilor din hârtie, guvernele provocau inflație prin diminuarea cantității de metal prețios aflat în compoziția monedelor. Profetul antic Isaia i-a criticat pe israeliți folosind aceste cuvinte: ,, Argintul a devenit impur, vinul este amestecat cu apă”. Împărații romani au topit, în mod repetat, dinarul de argint, adăugându-i metale ieftine până când acesta a ajuns să aibă mai puțin de 1 % argint în compoziție. Saracenii din Spania tăiau marginile monedelor pentru a le putea topi și crea altele noi. În cele din urmă, acestea au devenit prea mici pentru a mai putea circula. Prețurile au crescut, reprezentând o reflexie perfectă a valorii monedei.

    Creșterea prețurilor nu este unica consecință a extinderii ofertei de bani și de credite. Inflația afectează economiile și încurajează îndatorarea. Subminează încrederea și afectează investițiile. Destabilizează economia prin sprijinirea boomurilor. Dacă este suficient de gravă, poate chiar elimina însăși guvernul care a cauzat-o, ajungându-se astfel la fenomene mai grave. Atât Hitler cât și Napoleon au ajuns la putere și datorită haosului provocat de inflația galopantă.

    Toate acestea ridică numeroase probleme pe care economiștii le dezbat de multă vreme. Cine sau ce ar trebui să hotărască mărimea masei monetare a unei țări? De ce guvernele fac atât de des erori în administrarea acesteia? Care este legătura între politica monetară și cea fiscală? Este suficient să spunem că guvernele provoacă inflație deoarece apetitul lor pentru venituri le depășește disponibilitatea de a taxa și abilitatea de a se împrumuta. Economistul britanic John Maynard Keynes a fost, în multe rânduri, un șarlatan influent, dar a pus punctul pe ,,i” în momentul în care a declarat: ,, Printr-un proces continuu de inflație guvernele pot confisca, în secret și neobservate, o parte importantă a averii cetățenilor”

    Așadar, se poate considera, că inflația este o treabă murdară, dar în același timp, un fenomen izolat ale cărui manifestări grave se consumă doar în colțuri obscure ale lumii precum Zimbabwe. Nu este deloc așa. Răposatul Frederick Leith-Ross, o autoritate în finanțele internaționale, remarca: ,,Inflația este precum păcatul; fiecare guvern o denunță și fiecare guvern o practică.” Chiar și americanii au fost martorii unor hiperinflații ce au distrus două monede – nefericitul dolar continental al Revoluției și blestemata monedă confederală din timpul Războiului Civil.

    Deprecierea lentă a dolarului din prezent, reflectată prin creșteri ale prețurilor bunurilor de consum, cu o rată constată de o singură cifră, reprezintă doar o versiune mai limitată al aceluiași proces. Guvernul cheltuie, susține deficitul bugetar și își plătește o parte din facturi prin taxa inflației. Nu putem decât să speculăm în legătură cu cât vor mai dura toate acestea, dar trilioanele datoriei publice și politicienii care cheltuiesc banii precum marinarii beți, fiind aleși promițând și mai multe cheltuieli, nu pot să ne încurajeze.

    Inflația este extrem de prezentă printre noi, dar într-o zi va trebui să se sfârșească. Valoarea unei monede nu este un sac fără fund. Erodarea acesteia va înceta în momentul în care guvernul va sista tipărirea irațională sau când va strica banii. Dar, în mod sigur, modul în care acest fenomen va dispărea depinde, în mare parte, de măsura în care victimele sale ajung să înțeleagă ce este inflația și de unde vine. Între timp, economia noastră oscilează, deoarece Congresele, președinții și agențiile împuternicite de aceștia nu își stopează politica monetară dăunătoare.

    V-ați săturat de politicieni care dau vina unul pe celălalt, care nu știu cum să-și acopere mai repede greșelile și care încearcă să crească în sondaje în plină criză, adunând datorii după datorii pe care ei le denumesc, cu tupeu, ,, măsuri de stimulare”? De ce atât de mulți americani își lasă pe mâna acestor politicieni sănătatea, educația, pensia și alte elemente importante ale vieții lor? Este nebunie cu majuscule. Antidotul îl reprezintă adevărul. Trebuie să învățăm din greșelile noastre și să încercăm să le rezolvăm acum și nu mai târziu.

  29. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    @28 A crede ca politica monetara a Fed a fost principala cauza a crizei actuale denota o mare naivitate. Atunci cand Fed a majorat dobanda de politica monetara cu un procent, aducand-o la 5,25 la suta, intre anii 2004 si 2005, dobanzile pe termen lung si cele la creditele ipotecare cu dobanda fixa abia daca s-au miscat. Este ceea ce Geenspan a numit: “enigma pietei obligatiunilor”. Expicatia este foarte simpla, intr-o economie mondiala integrata, dobanzile la care Statele unite se puteau imprumuta cu bani erau tot mai mult determinate de pietele globale. Iar pe pietele globale era un surplus de bani din economisiri, provenite din Japonia, Germania, China si o serie intreaga de tari emergente. Toate aceste economisiri trebuiau sa fie investite undeva, iar in final au fost folosite pentru cumpararea unor datorii generate de Statele Unite. Cu alte cuvinte, cu sau fara politica monetara laxa a Fed, piata S.U.A. tot ar fi fost inundata cu bani ieftini; de, ce sa-i faci, avantajele pietei libere.

    Baieti, ce pot sa spun, m-am cam lamurit cum stati la nivel de stiinta economica: multa ignoranta si lecturi de secol XVIII. Va recomand mai mult studiu si aprofundare. Numai bine.

  30. roadrunner
    9 iulie 2011

    @29

    Mai Nene Mura,

    Uite care-i treaba. Nu sint economist si mi se rupe de economisti. Daca atit un Krugman cit si un Hayek ajung sa primeasca amindoi premiul Nobel, ceva este clar putred cu stiinta asta, care nu-i nicidecum o stiinta ci un fel de voodoo. Greenspan o zice, nu eu. Asa ca, daca esti dragutz, slabeste-ma cu “stiinta economica”.

    Daca economistii tai sint asa de buni precum zici, de ce nu traim acum intr-un paradis in care sa curga laptele si mierea? Economistii tai sint ca la “Procesul Etapei”: se trezesc mahmuri luni dimineata, se-apuca de-i injura pe jucatori, antrenori, il iau cu huo pe arbitru, iar de-alde Thomas Morus ramin tzutz de cit de destepti sint.

    Cu economia chestia eu o vad asa: Activitatea umana se conduce dupa niste legi naturale, subliniez naturale!, asemanatoare cu legea gravitatiei. La fel ca in cazul gravitatiei, ce putem noi sa facem cu economia asta este sa ii intelegem legile si sa le prezicem rezultatele. Atit si nimic mai mult! In nici un caz sa ne inchipuim ca le putem schimba, legile.

    Niciunui Glass sau Steagal i-a trecut prin cap vreodata sa schimbe sau sa abroge legea gravitatiei. De ce atunci toti desteptii de dau de ceasul mortii, care mai de care, sa schimbe legile economice?

    Cei care vin cu ideea de a schimba legea gravitatiei sint, de regula, internati in institutii specializate (cind devin furiosi). De ce aceia care incearca sa schimbe legile economice sint considerati mari genii?

    Diferenta dintre unul care se ia de legea gravitatiei si aceia care se iau de legile economice este urmatoarea:

    Ala cu legea gravitatiei se da doar el singur cu curu’ de pamint.
    Desteptii care se razboiesc cu legile economice nenorocesc poprape, tari, continente?

    In orice caz, mai repede intelege baba Floarea ca banii astia de tipariti de bancile centrale sint doar hirtie stricata buna nici sa te stergi la fund cu ea, decit cititorii de economie moderna care te iau de sus cu dobinzi, integrate, emergente, obligatiuni, “enigme” si kaka-maka. In sufletul tau, incotro crezi tu ca ne indreptam si unde crezi cu ca vom ajunge in sistemul asta de fiat-money. Si nu veni cu economisti, if you please.

  31. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    @30 Sancta simplicitas

  32. Mih.
    9 iulie 2011

    @30
    “Krugman describes himself as liberal. He has explained that he views the term “liberal” in the American context to mean “more or less what social democratic means in Europe.” (Wikipedia)
    “A common term in much of the world for what Hayek espoused is “neoliberalism”. (Wikipedia)
    Probleme pt premiile Nobel pt economie? Sau probleme cu premiile Nobel, in general?
    -“The 2009 Nobel Peace Prize was awarded to U.S. President Barack Obama “for his extraordinary efforts to strengthen international diplomacy and cooperation between peoples.”
    -“The 2010 Nobel Peace Prize was awarded to imprisoned Chinese human rights activist Liu Xiaobo “for his long and non-violent struggle for fundamental human rights in China”

  33. Daniel Francesco
    9 iulie 2011

    Ultima cu Paul Krugman, acum gandeste ca injectarile keynes-iene de bani publici nu au un rol stimulator asa cum spunea teoria sa:

    So what happened to the stimulus? Much of it consisted of tax cuts, not spending. Most of the rest consisted either of aid to distressed families or aid to hard-pressed state and local governments. This aid may have mitigated the slump, but it wasn’t the kind of job-creation program we could and should have had. This isn’t 20-20 hindsight: some of us warned from the beginning that tax cuts would be ineffective and that the proposed spending was woefully inadequate. And so it proved.

    Calin Popescu tariceanu este un mare fan al lui Paul Krugman. Si nu este singurul…

  34. John Galt
    9 iulie 2011

    Thomas, poti sa-mi spui, te rog, cat ar trebui sa fie rata dobanzii (sa zicem de referinta) pentru ca economia “sa mearga bine”? 5% e ok? 9%? Peste 15% e furt?

    Camataria ar trebui sa fie legala?

    ????

  35. John Galt
    9 iulie 2011

    5% e ok? 9%? Peste 15% e furt?

    O intrebare extrem de grea, din cate vad..

  36. John Galt
    9 iulie 2011

    Haide Thomas, stiu ca poti!

    ????

  37. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    John, ma mira ca un capitalist ca tine poate sa puna o intrebarea ca asta, dobanda nu “trebuie” sa fie in nici un fel, ea este stabilita de piata, daca cererea e mare dobanda creste, daca oferta e mare dobanda scade, e foarte simplu. Intamplator inainte de criza la nivel mondial era un surplus de bani din economisiri provenite din Japonia, Germania, China si din tarile emergente. Toate aceste economisiri trebuiau investite undeva asa ca in cele din urma au inundat piata americana cu aflux de bani ieftini care le-a permis americanilor sa traiasca peste posibilitatile lor. Ce trebuia sa faca statul: sa puna o taxa pe capitalul strain care intra in tara? Nu stiu daca se impaca constiinta ta de capitalist cu o astfel de solutie. Stiu ca tu vroiai sa scoti musai statul vinovat pentru criza asta dar, ghinion, se pare ca tocmai piata libera si circulatia libera o capitalurilor au facut posibila criza.
    Sper ca te-am lamurit, daca mai ai si alte intrebari?

  38. John Galt
    9 iulie 2011

    A crede ca politica monetara a Fed a fost principala cauza a crizei actuale denota o mare naivitate. .. Expicatia este foarte simpla, intr-o economie mondiala integrata, dobanzile la care Statele unite se puteau imprumuta cu bani erau tot mai mult determinate de pietele globale. Iar pe pietele globale era un surplus de bani din economisiri, provenite din Japonia, Germania, China si o serie intreaga de tari emergente.

    Really? Surplusul respectiv nu are nici o legatura cu tiparnita FED-ului? Nici cu Bretton Woods? Nici cu faptul ca US s-a finantat prin deficit, lovind in propria industrie timp de 30 de ani si ajutand China si Rusia sa iasa din gaura in care erau?

    Ce chestie! Ce usor apare “surplusul” asta asa, din senin..

    Aceste miscari nu sunt rationale; ele sunt impulsurile irationale ale multimii anonime.

    Corect, insa nu stiu daca ai observat urmatorul fapt: indivizii Irationali tind sa ramana fara bani. Adica sa nu conteze deloc. Exact ce se intampla acum. Iti dau dreptate numai din perspectiva faptului ca a fi perfect rational e un .. IDEAL. Si atat.

    Asfel, conform acestor cerecetari, capitalismul este departe de a fi un sistem apt sa se regeleze singur (normal, daca tu stabilesti dobanda nu se mai cheama ca sistemul se poate regla singur sau in fine nu se mai autoregleaza atat de usor) ci mai degraba un sitem predispus la exuberanta irationala si pesimism nefondat, cu alte cuvinte este incredibil de instabil.

    Vrei sa spui VIU. Pentru ca altfel, daca vrei stabilitate, te referi de fapt la altceva, la un loc linistit, cu verdeata, unde in general, singurul lucru pe care poti sa-l faci este sa auzi cum creste iarba.

    Republica Moldova este una dintre cele mai stabile economii din lume

    “”Am fost plasati printre cele mai robuste cinci economii. Ca sa fiu sincer, a fost o surpriza (pfff). Criza sau nu, orice persoana trebuie sa manance de doua ori pe zi”, a spus Voronin la o conferinta de presa. (normal, socialist cum e nici macar nu a realizat penibilul situatiei. El si iliescu, salvarea tuturor.)

    Veaceslav Ionita, analist la IDIS Viitorul, priveste insa cu scepticism noul statut al tarii, de economie stabila. “Este acelasi tip de stabilitate ca intr-un cimitir. Intr-un cimitir, nimeni nu moare”.

    STABILITATE!

  39. John Galt
    9 iulie 2011

    Ce trebuia sa faca statul: sa puna o taxa pe capitalul strain care intra in tara?

    Stiu ca asta e solutia pe care urmeaza sa o propuna socialistii de pretutindeni insa tot nu mi-ai raspuns la intrebare. Insist pe acest subiect pentru ca ai evitat exact ce ma interesa: dobanda de referinta! Aia stabilita din pix.

    Pentru ca altfel, daca dobanda ar fi fost cu adevarat libera, nu cred ca se mai ajungea acum in situatia in care unii sa ceara o taxa pe tranzactii (ce poate fi privita ca un comision ce urca acest cost spre o asa zis valoare “normala” / din punctul vostru de vedere), adica hai sa-i pacalim pe bizoni cu o “dobanda zero” insa pe de alta parte sa ne triplam veniturile faultandu-i la fiecare pas.

    Incearca te rog sa nu eviti intrebarea. Daca ai avea 1 milion de euro, cu cat i-ai imprumuta cuiva azi?

  40. Scorpion
    9 iulie 2011

    Din cate imi aduc aminte, o foarte buna definitie capitalismului ar fi:

    “Lacomia indivizilor ponderata de un guvern eficient dar nu prea zelos .”

    Daca “stat minimal” = “stat neputincios”, ma tem ca statul minimal nu face parte din modelul capitalist .

  41. Thomas Morus
    9 iulie 2011

    S.U.A. au trebuit sa se finanteze pe deficit pentru ca reformele fiscale geniale ale lu’ tataia Reagan au adus din ce in ce mai putini bani la buget. De altfel in ultimi 30 de ani, 20 ani au fost administratii republicane, ce sa faci daca pana si pe cei mai capitalisti dintre capitalisti i-a lasat constiinta sa dea drumul la tiparnita? Or fi tot socialistii de vina pentru asta?

    Apoi declinul industriei americane a fost dat de tipul de menegment care a devenit dominant in anii ’80 bazat pe principiul maximizarii valorii companiei din perspectiva actionarilor. Astfel un meneger bun era cel care redistribuia cat mai mult din veniturile firmei in profitul actionarilor. Cum s-a realizat acest lucru: nu atat prin cresterea veniturilor cat prin reducerea cheltuielilor facuta prin reducerea salariilor, reduceri de personal, taierea investitiilor. Desi a crescut veniturile actionarilor pe termen lung acest tip de menegment a daunat firmelor facandu-le necompetitive, cel mai bun exemplu fiind GM. Nu e vina Fed ca altii au investit mai mult in resursa umana si in tehnologie iar altii in profiturile actionarilor.

    Daca am un 1 milion de euro pot sa-i imprumut si cu 50% si cu 1% dobanda in functie de cererea si oferta care exista pe piata.

  42. Scorpion
    9 iulie 2011

    @Thomas Morus

    Reagan a mers pe deficit mare pentru ca dorea sa puna in genunchi Uniunea Sovietica, provocand-o la cursa inarmarilor, deci trebuia bugetat generos Department of Defence . Pariu castigat stralucitor, cu Istoria, dar costurile lui, plus multe alte costuri considerate nefiresti pana in anii ’60 (welfare, afirmative action etc) .

    Una peste alta, nu poti acuza fermierul cinstit ca nu s-a ocupat suficient de vaci si porumb cat timp el isi cumparase pushca pt a rezolva cu banditzii din jurul fermei .

  43. Scorpion
    9 iulie 2011

    :))) scuze, completez primul paragraf cu “acele costuri s-au rostogolit pana in zilele noastre” .

  44. Vlad M.
    9 iulie 2011

    IBDeditorials Daily Podcast

    Detroit: While General Motors was losing billions, it was pumping billions into a union welfare system set up to pay workers not to work. In addition to axing Pontiac, it should kill the notorious “Jobs Bank.”

    After 101 years, why GM failed

    To help other companies avoid GM’s fate, it’s worth exploring the five reasons that GM failed:

    1. Bad financial policies. You might be surprised to learn that GM has been bankrupt since 2006 and has avoided a filing for years thanks to the graces of the banks and bondholders. But for years it has used cars as razors to sell consumers a monthly package of razor blades — in the form of highly profitable car loans.

    And the two Harvard MBAs who drove GM to bankruptcy — Rick Wagoner and Fritz Henderson — both rose up from GM’s finance division, rather than its vehicle design operation.

    2. Uncompetitive vehicles. Compared to its toughest competitors — like Toyota Motor Co. (TM) — GM’s cars were poorly designed and built, took too long to manufacture at costs that were too high, and as a result, fewer people bought them, leaving GM with excess production capacity.

    3. Ignoring competition. GM has been ignoring competition — with a brief interruption (Saturn in the 1980s) — for about 50 years. At its peak, in 1954, GM controlled 54 percent of the North American vehicle market. Last year, that figure had tumbled to 19 percent. Toyota and its peers took over that market share.

    4. Failure to innovate. Since GM was focused on profiting from finance, it did not really care that much about building better vehicles. GM’s management failed to adapt GM to changes in customer needs, upstart competitors, and new technologies.

    5. Managing in the bubble. GM managers got promoted by toeing the CEO’s line and ignoring external changes. What looked stupid from the perspective of customer and competitors was smart for those bucking for promotions.

  45. John Galt
    9 iulie 2011

    Daca am un 1 milion de euro pot sa-i imprumut si cu 50% si cu 1% dobanda in functie de cererea si oferta care exista pe piata.

    Dobanda de referinta.. ?

  46. dr pepper
    9 iulie 2011

    Reagan a mers pe deficit mare pentru ca dorea sa puna in genunchi Uniunea Sovietica, provocand-o la cursa inarmarilor, deci trebuia bugetat generos Department of Defence . Pariu castigat stralucitor, cu Istoria, dar costurile lui, plus multe alte costuri considerate nefiresti pana in anii ’60 (welfare, afirmative action etc) .

    Una peste alta, nu poti acuza fermierul cinstit ca nu s-a ocupat suficient de vaci si porumb cat timp el isi cumparase pushca pt a rezolva cu banditzii din jurul fermei .

    awesome :)!

  47. John Galt
    9 iulie 2011

    As adauga ca inarmarile au venit ca o consecinta a tiparirii de bani, nu ca o cauza, pentru ca primul lucru care trebuia protejat a fost terenul / teritoriul in sine, nu banii cu care se masoara valoarea lui. Altfel, in momentul renuntarii la protectionism, banditii ar fi cumparat cu banii de buzunar intreaga civilizatie (cum au si reusit oarecum), un baron local din est, la ordinele partidului, ar fi putut stapani intreaga Londra, rascumpara Alaska, cumpara industrii intregi.

    Nu resursele naturale sau numarul de focoase nucleare sunt cauza succesului economic ci inteligenta. Inteligenta care vine in primul rand din moralitate. Asta e arma principala cu care s-a inarmat “fermierul”. ????

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian