Egipt: comunitate creștină coptă atacată de 3000 de musulmani

Sura 9: 29

“Luptaţi-va împotriva celor care nu cred în Allah, nici în Ziua de Apoi şi nu opresc ceea ce Allah şi Mesagerul lui au oprit; luptaţi-vă împotriva oamenilor Scripturii (adică evreii şi creştinii), care nu recunosc Islamul ca religie a adevărului, până când vor plăti Jizyah (taxa de protecţie, în clasicul stil mafiot) şi se vor supune de bună-voie.”

crestini copti din egipt13.03.2010 – Atacul asupra comunităţii copte creştine, care a avut loc vineri (12 martie) în provincia nord-vest Mersa Matrouh, Egipt s-a soldat cu 25 de răniţi, inclusiv femei şi copii. Circa 3 mii de musulmani i-au atacat pe credincioşii adunați în rugăciune într-o clădire învecinată bisericii locale. Furia fundamentaliștilor încurajați de Imam a fost stârnită de zvonul că acești creștini au început construirea unui nou locaș de cult.

În jurul orei 17:00, musulmanii – un grup de beduini şi fanatici Salafi – au început să arunce cu pietre într-un şantier, unde ei cred că se va ridica o nouă biserică. Martorii au spus că forţele de securitate prezente nu au fost suficiente pentru a stăpâni atacul. Poliţia a tras gaze lacrimogene şi a arestat 12 persoane, musulmani şi creştini. Numai în dimineața următoare au sosit întăriri din Alexandria, cu ajutorul cărora credincioşii copți prinși în interiorul clădirii au putut să se reîntoarcă la casele lor.

În momentul atacului, la rugăciune se aflau patru preoţi, un diacon şi aproximativ 400 de enoriași. Creştinii spun că, de fapt, clădirea aflată în construcţie este un azil de bătrâni, iar aceștia sunt acum îngroziți de recentul atac. Discursul imamului local Shaikh Khamees în rugăciunea de vineri a contribuit la aprinderea mâniei musulmanilor. El a subliniat datoria de a lupta împotriva duşmanilor Islamului şi a accentuat că ”noi nu tolerăm prezenţa creştină în zona noastră.”

Reverendul Matta Zakarya confirmă faptul că dimineaţa a avut loc un summit între liderii bisericii locale, forţele de securitate ale statului şi chiar unii musulmani. ”Copții sunt speriaţi – a subliniat acesta – în special femeile şi copiii, care au fost prinși în interiorul clădirii şi au asistat la asalt.”


Imagini cu cladirea ce urma să îi adaposteasca pe batrani.
Imaginile sînt de a doua zi după atac (fără sonor) coptic-news.org

În Egipt, comunitatea coptă creştină este de aproximativ 10% din populaţia ţării. Majoritatea musulmană covârşitoare discriminează comunitatea creştină, care este victimă a violenţei provenită din creşterea puternică a fundamentalismului islamic. Uneori, cauzele atacurilor sunt dispute pe dreptul de proprietate asupra terenurilor şi dispute pentru femei, dar ele devin curând ciocniri religioase.”

sursa: AsiaNews
citiți și: Creștinii din Egipt: ”Vor să ne omoare!”, Creştini ai Bisericii copte ucişi în Egipt: de Crăciun

Actualizare (costin): Un pic de context – O conferinţă ţinută la Centru Pentru Libertate Religioasă aparţinînd de Hudson Institute, în care vorbeşte Episcopul Thomas despre bierica creştină din Egiptul islamic:

Eveniment Hudson Institute – Creştinii copţi egipteni – Experienţa celei mai mari comunităţi creştine din Orientul Mijlociu într-o perioadă de islamizare accentuată.

Excelenţa Sa, Episcopul în zonele El-Quassia şi Mair din Egyptul Superior, a devenit călugăr în 1983 şi preot în 1987. Episcopul Thomas lucrează neobosit pentru apărarea libertăţii religioase şi a drepturilor omului, înfruntînd riscuri personale. A fost primul cîştigător al premiului St. Stephen, un premiu pentru drepturile omului înmînat de Misiunea Norvegiană în Orient, pentru eforturile lui de a vorbi împotriva opresiunii comunităţilor religioase. Episcopul Thomas construieşte şcoli şi dezvoltă programe educaţionale în Biserica Egipteană Coptă.


sursa: Hudson Institute

Discursul Epicopului începe cu cîteva cuvinte despre originile creştine ale Egiptului, originea cuvîntului “copt” şi transformările suferite de Egipt de la invazia islamică din secolul VII.

Episcopul Thomas înceheie discursul cu aceste cuvinte:

Nu sîntem o biserică slabă. Nu sîntem un popor slab. Sîntem un popor puternic şi vom supravieţui. Dragostea din noi, dragostea e mult mai puternică decît ura lor. Cu această ură vom continua să ne confruntăm şi să ne integrăm în societate şi să lucrăm pentru binele societăţii, să încercăm să ne ajutăm fraţii şi surorile care trăiesc în această ţară. Dacă fundamentaliştilor nu le place, trebuie să ne stradui să gasim cîtiva moderaţi şi să lucrăm cu ei. Şi mai sînt cîtiva moderaţi. Foarte, foarte, foarte puţini, dar mai sînt 1 sau 2 care încă spun adevărul, dar majortiatea cred propaganda stereotipică a ceea ce vrea majoritate.

Asta vreau să spun: chiar dacă înfruntăm multe greutăţi nu sîntem slabi pentru că adevărul este puternic, dragostea e puternică, speranţa e puternică iar asta face ca crestinii din Egipt să continue.
Foarte multi creştini pleacă din Egipt iar acesta este un strigăt de ajutor pentru creştinii care vor sa rămînă în ţara lor.

Transcrierea integrală a discursului Episcopului Thomas


Print Friendly

90 comentarii la “Egipt: comunitate creștină coptă atacată de 3000 de musulmani”

Citeşte sau adaugă un comentariu...

  1. Un cuvant nu a rostit Hussein la Cairo despre copti. Unul singur. A plans pe umerii “palestinienilor” care aleg criminali numai pentru a ucide evrei si nu a putut sa zica vreo cateva vorbe despre soarta cruda rezervata uneia dintre cele mai vechi biserici crestine din lume.

    Barbaria islamica este depasita doar de lasitatea occidentala.

  2. 2vlad

    despre cei 10%? prea puţini pentru a se deranja. or fi un soi de zeciulă ca ofrandă lui Allah.

  3. Situatia coptilor (click pe link pentru a afla detalii)

  4. CAIRO — Egypt has canceled the inauguration of a restored synagogue citing the Israeli oppression of Muslims in the occupied territories as well as excesses by Jews during an earlier ceremony at the synagogue.

    Egypt’s Supreme Council of Antiquities restored the ruined Ben Maimon synagogue in Cairo’s ancient Jewish quarter and was set to unveil it to the press Sunday following its rededication a week earlier in a private ceremony.

    SCA chief Zahi Hawass said in a statement that the cancellation of ceremony comes following “provocative” activities by Jews at rededication, including drinking alcoholic beverages, as well as “aggression by Israeli authorities” against Muslim sanctuaries.

  5. Pe http://www.coptic-news.org se poate vedea amploarea distrugerii cladirii care trebuia sa ii adaposteasca pe batrani. Pe langa pereti, atacatorii au distrus si unii stalpi de sustinere. Videoul nu are sonor si a fost inregistrat a doua zi dupa atac:

    http://www.coptic-news.org/vid.....oo7_2.html

  6. am facut o adaugire la postare. check it out!

  7. Si daca vreti sa vedeti “live” cum se desfasoara un atac al musulmanilor din Egiptul Superior asupra cladirilor ce se afla in proprietatea crestinilor:


    Muslims Attack Christian Owned Properties in Upper EgyptThe best video clips are here

    imaginile au fost postate acum o luna, cel mai probabil fac parte din valul recent de atacuri impotriva coptilor din Egipt

  8. mersi de link Despina. sper ca vom gasi emisiunea pe internet in zilele urmatoare

  9. 11sintetic

    Eu insa va spun voua: Nu va impotriviti celui rau; iar cui te loveste peste obrazul drept, intoarce-i si pe celalalt. (Mat.5:39)

    Celui ce te loveste peste obraz, intoarce-i si pe celalalt; pe cel ce-ti ia haina, nu-l impiedica sa-ti ia si camasa; (Luc.6:29)

    Ferice de cei blanzi, caci ei vor mosteni pamantul! (Mat.5:5)

    Dar Eu va spun: iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc. (Mat.5:44)

  10. Mie gaseste-mi unde a spus Isus ca daca vezi pe cineval luat la pumni e crestineste sa te faci ca ploua.

  11. dimpotrivă, suntem datori să ne punem până și sufletul (viața) pentru celălalt

  12. 14sintetic

    Despre violenta folosita la apararea aproapelui:

    … Atunci oamenii aceia s-au apropiat, au pus mainile pe Isus si L-au prins.

    Si unul din cei ce erau cu Isus a intins mana, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot si i-a taiat urechea.

    Atunci Isus i-a zis: “Pune-ti sabia la locul ei; caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri.

    (Matei 26:50-52)

    El a raspuns: “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine insuti.”

    (Luca 10:27)

    Asadar cand cineva ia la pumni pe apropele tau trebuie sa te comporti ca si cum te-ar lua la pumni pe tine.

    Eu insa va spun voua: Nu va impotriviti celui rau; iar cui te loveste peste obrazul drept, intoarce-i si pe celalalt. (Mat.5:39)

    Celui ce te loveste peste obraz, intoarce-i si pe celalalt; pe cel ce-ti ia haina, nu-l impiedica sa-ti ia si camasa; (Luc.6:29)

    Conform Sfintei Scripturi si a invaturilor transmise direct de Fiul lui Dumnezeu, cum ar trebui comunitatea crestina atatacata si toti crestinii din lume sa raspunda violentei islamice? Prin iertare si rugaciune. Amin.

  13. 15euNuke

    Europenii şi-au întors de trei ori obrazul, s-au dat peste cap de treişpe ori, au făcut tumbe ca să facă pe placul nebunului, i-au dat hainele, cămeşa, basca şi chiloţii, l-au hrănit şi îngrijit, i-au construit lăcaş de închinăciune să aibă unde să-şi risipească ura zevzecul şi furiosul, i-au iertat de treij-de mii de ori fărădelegile nepricopsiţilor, minciunile şi rătăcirile şeicilor, imamilor, sultanilor, damblalele şi maniile cîrpiţilor cu stea în frunte. Au făcut toate acestea chiar şi fără să fie creştini. Ba chiar, in bunătatea lor tembelă pe vrăjmaşi nici măcar nu i-au privit ca pe duşmani, niciodată nu le-au spus astfel. În înţelepciunea lor, cetăţenii simpli ai Europei au ştiut să facă diferenţa între satrapii islamului şi supuşii săi, bieţii musulmani oropsiţi de către liotele de circari siniştri ce nu se mai pot dezvăţa de apucăturile lor hapsîne. Noi, locuitorii Europei am vrut să credem că putem convieţui cu aceşti noi veniţi chiar dacă le-am dibuit înfumurarea şi obiceiurile zgomotoase şi ura şi dispreţul faţă de cel slab, faţă de femeile lor şi faţă de femeile întîlnite pretitindeni. Dar gata. S-a terminat. Islamul a devenit şi duşmanul Europei acum că îşi plimbă oştirile din poartă în poartă cu iataganul învîrtoşat, să-şi trîmbiţeze ura lor dezlănţuită faţa de neamul evreiesc pe la fiecare dintre noi, crezînd că astfel ne vor intimida. Mare Greşeală au făcut soldăţeii scrîntiţi ai lui Mohamed, au uitat pesemne că in Europa creştină există şi mulţi, foarte mulţi creştini păcătoşi războinici, precum şi agnostici, atei şi animişti sătui de larma acestor triburi de cămilari, oameni care nu se simt obligaţi să întoarcă celălalt obraz in faţa agresorului. Sfîrşitul islamului european este aproape, ne-am săturat de hoardele de delincvenţi abrutizaţi in propriile ogrăzi tolerate de liderii noştri, iar de-acum urmează marele şut in curul pahidermic al putorilor clericale, al instigatorilor şi plătitorilor şi susţinătorilor morali şi materiali ai scandalului islamic globalizat.

  14. Atunci Isus i-a zis: “Pune-ti sabia la locul ei; caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri.

    Hristos era exemplu începător, de asta s-a întrupat, ca să ne fie pildă vie. Dacă tu ai înțeles de aici că datoria noastră este să stăm ca lașii, privind cum cel de lângă noi este abuzat, într-un fel sau altul, ai nevoie de o reevaluare a propriilor repere. Noi, precum Hristos, trebuie să ne punem pe cruce pentru cel de lângă noi, DAR să răbdăm (pentru cel de lângă noi, sau dacă în joc e doar orgoliul nostru). Ce altceva înțelegi tu din jertfa lui Hristos? Cum altfel s-ar putea urma exemplul Lui? Dacă pentru aproapele tău nu te sui pe cruce, pentru cine/ce? Repet: cum întrupezi tu exemplul hristic, ca să nu rămână decât teorie?
    Apărarea Adevărului e prima datorie sfântă a unui creștin. Adevărul ne face liberi, iar libertatea ne aduce la asemănarea cu Dumnezeu. Când îți protejezi aproapele din dragoste față de el sau față de Adevăr (nu din pornirea ucigașă a firii căzute), te afli sub cuvântul Evangheliei. Altfel, ești laș și nu ai ce căuta în vecinătatea Dumnezeului Adevărului, care s-a lăsat (ca Dumnezeu!) judecat și ucis de o mână de nemernici (la noi toți fac referire, nu doar la cei de atunci; zilnic judecăm noi ”mai bine” decât El pe cei de lângă noi și zilnic Îl vindem – pentru că nu împlinim până la ultimele consecințe cuvintele Sale – prin gesturi, cuvinte și atitudini de nevertebrate sau, pur și simplu, prin prea puțina noastră dragoste față de cel de lângă noi). Dar te las în compania unui text mult mai frumos, decât ce-aș putea eu să-ți spun:

    CURAJUL – din „Dăruind vei dobândi” (Nicolae Steinhardt)

    Este o prea rareori pomenită şi totuşi esenţială însuşire creştină. Poate că, îndată după virtuţile teologale (dragostea, credința, nădejdea n.m.), ocupă locul de frunte. Fără de curaj existenţa Bisericii nu ar fi de conceput. A fost nevoie, ca să ia fiinţă, de curajul întemeietorului ei; ca să dureze, de cel al discipolilor Săi.

    Ni se vorbeşte de blândeţea Domnului, care e asemuit unui miel blând şi lipsit de glas. Metafora e îndreptăţită şi înduioşătoare.

    Nu mai puţin este aceea ce adoptă drept cuvânt-imagine un leu viteaz.

    Cine oare s-ar fi urcat pe Cruce, primind de bună voie una din morţile cele mai cumplite din câte se pot închipui, de nu un viteaz cu inimă de leu?

    Care fire, de nu una de inflexibilă tărie ar fi îndurat vreme de trei ani şi jumătate, senină şi calmă, ura, vrajba, perfidia, ambuscadele vrăjmaşilor?

    Ar fi stat, neclintită şi neînfricată, în faţa dregătorului şi a sinedriului? (A nepăsării unuia şi înverşunării celorlalţi)?

    Şi cum altfel decât act de îndrăzneală ar putea fi socotită plecarea Apostolilor la provăduire printre oameni ostili fără a duce cu ei nici traistă, nici toiag, nici pâine, nici bani?

    Şi care inşi de nu dintre cei mai dârji şi mai neştiutori de teamă ar fi răbdat chinuri cu adevărat atroce mai degrabă decât să-şi lepede, fie şi în schimbul celor mai ademenitoare făgăduielii, credinţa?

    Nu-i deloc neexact din punct de vedere istoric ori exagerat din punct de vedere psihologic a spune că sângele martirilor constituie podoaba, purpura şi visonul Bisericii; e şi temeiul ei, în sensul cel mai strict şi mai tehnic al cuvântului.

    Că aşa stau lucrurile o dovedeşte nu numai procesul evolutiv al instituţiei eclesiastice, ci şi textul însuşi al Scripturii care, parcă prevestitor, a pus accentul pe această calitate intrinsecă şi sine qua non a creştinismului.

    Mântuitorul şi ucenicii Lui direcţi au ştiut prea bine şi ab initio unde sălăşluieşte marea taină a creşterii şi durabilităţii Legii noi. De aceea şi aflăm nenumărate referiri – în Evanghelii, în Faptele Apostolilor, în Epistole – la socotirea curajului drept trăsătură fundamentală a caracterului unui creştin.

    Martir înseamnă martor, dar sinonimul substantivului este erou.

    Desigur că mucenicii au depus mărturie de fidelitate, smerenie, statornicie, putere de pătimire. Şi-au mărturisit deopotrivă inimoşia, vrednică de a celor mai bravi dintre eroii vieţii profane (militare şi civile). Şi voi sunteţi nişte militari le rosteşte colonelul Chabert, personajul titular al unei frumoase nuvele de Balzac, călugăriţelor căminului de pensionari unde e găzduit. Şi nu încape îndoială că pentru militari curajul e particularitatea specifică.

    Mucenicii, anticipând cuvintele lui Saint Just, au confirmat cu mult înainte de revoluţia franceză spusa că împrejurările nu sunt grele decât pentru cei care se dau înapoi din faţa mormintelor lor. Ei, mucenicii, nu s-au dat înapoi; ba au şi mers, nu o singură dată, către ele, fără a fi constrânşi, plini de încredere, de voioşie şi de hotărâre.

    Pentru ei n-au existat împrejurări dificile, situaţii imposibile, greutăţi de neînvins. Lor, fraza lui Brice Perain, filologul francez din veacul nostru, pare să le fi fost cunoscută: e simplu, dacă vrei să fii liber, trebuie să nu-ţi fie frică de moarte.

    Iată de ce aurul, visonul, purpura şi podoaba Bisericii se confundă cu sângele de pe Cruce şi cu sângele martirilor.

    Paralel celor mai strălucite victorii militare ale istoriei profane. De la Duhul Sfânt şi din sângele acesta s-a întrupat şi a dăinuit şi de-a pururi va dăinui Biserica lui Hristos.

    In textele scripturistice, îndemnurile la curaj ale Domnului sunt numeroase.

    Nu te teme îi spune (Marcu 5, 36; Luca 8. 50) mai marelui sinagogii, lui Iair, când vin unii şi-i vestesc că fiica lui a murit.

    Nu te teme, crede numai şi se va izbăvi. (Credinţa este, prin urmare, recunoscută a fi o faptă de curaj, iar curajul e declarat, aidoma credinţei, o taină). Lui Simon, la fel i se grăieşte: Nu te teme, de acum înainte vei fi pescar de oameni (Luca 5, 10).

    Ucenicilor şi mulţimii tot aşa: Nu te teme turmă mică (Luca 12, 32). Nu te teme găsim şi în Apocalipsă (1, 17).

    Acelaşi îndemn apare şi în formă plurala: Deci nu vă temeţi (Matei 10, 26); aşadar nu vă temeţi (Matei 10, 31); îndrăzniţi, Eu sunt, nu vă temeţi (Matei 14, 27; Ioan 6, 20): toate către Apostoli, când s-au speriat văzându-L că umblă pe mare.

    La Schimbarea la Faţă, după trecerea norului luminos, Se apropie de Petru, Iacob şi Ioan şi atingându-i le zice aşijderea: sculaţi-vă şi nu vă temeţi (Matei 17, 7).

    Îngerul către femeile venite la mormânt: Nu vă temeţi (Matei 28, 5), iar Domnul repetă şi El aceloraşi: Nu vă temeţi (Matei 28, 10).

    Îngerul Domnului către păstori: „Nu vă temeţi” (Luca 2, 10), „căci iată vestesc vouă bucurie mare”! Când Iisus Se arată celor unsprezece şi ei se înfricoşează crezând că văd duh (Luca 24, 36-37) nu rosteşte aceleaşi cuvinte, dar sensul vorbelor: „Pace vouă” şi „de ce sunteţi tulburaţi?” – este identic cu „nu vă temeţi”. („Să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricoşeze”-stă scris şi la Ioan 14, 27).

    Când scena umblatului pe apă pe vreme rea este relatată de Ioan (6, 10-20), cuvintele folosite sunt aceleaşi ca la Matei:„Ei s-au înfricoşat; iar El le-a zis: Eu sunt, nu vă temeţi“.

    Alteori întâlnim: nu vă înspăimântaţi. Astfel, la Marcu 16, 6 (îngerul către femei, în dimineaţa Duminicii de după răstignire).

    Frica e vrednică de certare şi dojana: de ce vă este frică, puţin credincioşilor?, li se spune (Matei 8, 26) celor din corabie, spăimântaţi de valurile ce o acopereau.

    La fel la Marcu 4, 40: „Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Cum de nu aveţi credinţă? Fără frică îşi dorise să primească darurile cereşti şi Zaharia, tatăl înaintemergătorului, după ce a scris numele copilului pe tăbliţă.

    Formele negative: nu te teme, nu vă temeţi, nu vă înspăimântaţi, să nu se tulbure inima voastră sunt adesea înlocuite prin imbolduri la curaj: îndrăzneşte fiule (Matei 9, 2: către un slăbănog); îndrăzneşte fiică (Matei 9, 22; Luca 8, 48: către femeia cu scurgere de, sânge); îndrăzniţi (Matei 14, 27; Ioan 10, 33); „în lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea”; îndrăzniţi: (Marcu 6, 50); îndrăzneşte, scoală-te! (Marcu 10, 49: către orbul Bartimeu).

    Care este efectul principal al fricii?

    Îndepărtarea de Hristos.

    Relatarea de la Luca 8, 37 e pe deplin edificatoare: după ce scoate duhurile rele din omul demonizat, iar porcii se aruncă în lac, mulţimea din ţinutul Gadarenilor „e cuprinsă de frică mare”. Urmează consecinţa: „L-au rugat pe El toată mulţimea să plece de la ei”. (Matei 8, 34 şi Marcu 5, 17 zic: L-au rugat să treacă -sau să se ducă – din hotarele lor). Legătura de cauzalitate e limpede: Îi cer să plece pentru că le este frică.

    Frica, aşadar, aduce cu sine ruperea de Hristos.

    Dacă „nu vă tulburaţi” este echivalentul lui „nu vă înfricoşaţi”, căci îngrijorarea e tot o formă a fricii, probabil că Marta a fost certată şi din pricina aceasta, Domnul ştiind ca îngrijorarea zămisleşte simţăminte şi stări ale minţii străine învăţăturii Lui.

    La Faptele Apostolilor apar mereu aceleaşi poveţe: îndrăzneşte, îndrăzneşte Pavele, iar el (ei) îndrăznind …

    De asemenea în mai toate Epistolele Sfântului Pavel: „De aceea nu ne pierdem curajul (II Cor. 4,16); „îndrăznind deci totdeauna” (II Cor. 5, 6); „Fără să vă înfricoşaţi întru nimic” (Filip. 1, 28); „Căci Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii” (II Tim. 1, 7) frica, aşadar, e de la diavol, ca şi păcatul, ca şi moartea; textul acesta e capital, ne dă posibilitatea să desprindem adevărata sorginte a fricii).

    Apostolul creştinilor, mai înainte de orice, le cere să fie îndrăzneţi: „Drept, aceea, fraţilor, având îndrăzneală, să intrăm în Sfânta Sfintelor, prin sângele lui Iisus” (Evrei 10, 19). Tot el adoptă în repetate rânduri stilul şi tonul cel mai militar cu putinţă; „în lupta voastră cu păcatul nu v-aţi împotrivit încă pană la sânge” (Evr. 12, 4) (David, Hanibal, Cezar, Napoleon nu le-ar fi vorbit altminteri ostaşilor lor); „Luptă-te lupta cea bună a credinţei, cucereşte viaţa veşnică” (I Tim. 6, 12) „Sufera ca un bun ostaş al lui Hristos Iisus”.

    Textul de la Efeseni 6, 11 e plin de cuvinte cu iz ostăşesc: „întăriţi-vă întru puterea.., îmbrăcaţi-vă cu toate armele …, luaţi toate armele…, toate biruindu-le…. staţi deci tari…. având mijlocul vostru încins…, îmbrăcându-vă cu platoşa…. pavăza credinţei, luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului.

    S-ar zice că răsfoim un regulament militar, că citim un ordin de zi al unui căpitan de oşti.

    Există în Noul Testament un stil imperativ al curajului, obârşia căruia se afla în porunca dată lui Avraam: „Ieşi din pământul tău, din neamul tău şi din casa tatălui tău” (Fac. 12, 1) – şi Avraam ascultă, plin de curaj, neştiind încotro merge şi unde se va opri, ca un bun ostaş ce se află (V. şi Evr. 11, 8).

    Stilul evanghelic militar se manifestă şi prin verbe „active”, verbe îmbolditoare, imperioase, răsunătoare ca: stăruiţi, întrebaţi, vegheaţi, privegheaţi, treziţi-vă, cuceriţi, priviţi cu luare-aminte, fiţi gata, mergeţi, cercetaţi, căutaţi, bateţi, încingeţi-vă.

    Acestea toate din partea Mântuitorului şi Apostolilor Săi. Dar şi creştinul, având bună îndrăzneală, răspunde în acelaşi mod, în aceeaşi tonalitate a neînfricării: „Nu mă voi teme!” (Evr. 13, 6) De ce? Pentru că ştie două lucruri: mai întâi că „partea celor fricoşi… este iezerul care arde cu foc şi pucioasă” (Apoc.21, 8 ) (înşiruirea osândiţilor începe cu fricoşii, ei mai întâi; necredincioşii, spurcaţii, ucigaşii, desfrânaţii, fermecătorii, închinătorii la idoli şi mincinoşii sunt menţionaţi în urma lor) -iar apoi, şi mai ales, că „în iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica” (I Ioan 4, 18).

    In felul acesta curajul ajunge a fi, alături de dragoste, singura virtute în veci nepieritoare.

    Domnul ne scoate din robia păcatului şi totodată ne liberează din tirania fricii. Ne dăruieşte cele două nestemate: libertatea şi curajul.

    Aşa fiind, creştinului nici nu-i incumbă îndatoriri mai sfinte şi mai de seamă decât a iubi şi a-şi dovedi curajul. Ca unii care suntem urmaşi prin credinţă ai celor care L-au văzut pe Dumnezeu întrupat, ni se aplică textul de la Evrei 11, 27, reprodus pe statuia amiralului de Coligny, pe una din străzile Parisului: „A rămas neclintit ca unul care a văzut pe nevăzutul împărat”.

    Covârşitoarea însemnătate acordată curajului atât de Domnul Hristos cât şi de Biserică rezultă şi din aceea că precum scrie la Matei 11, 12: „împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea”.

    Cerurile, spune limbajul popular (tot în stil marţial), se cuceresc.

    In traducerea Radu Vasile şi Gala Galaction se folosesc termeni mai tari, o grăire mai directă: împărăţia se ia cu năvală şi cei ce dau năvală pun mâna pe ea.

    Francezii spun şi ei că împărăţia e silită şi că violenţii o înşfacă (s’en emparent).

    Tot de violenţă şi forţă pomenesc versiunea veche şi versiunea nouă a Bibliei englezeşti. Verbul to seize este concordant cu a înşfacă, a pune mâna pe în tălmăcirea lui Luther substantivul Gewalt nu e deosebit de forţă şi violenţă, iar verbul weg reisen e aprig şi expresiv, aproape de a răpi.

    Drept concluzie aş cere voie să afirm:

    Dacă vechea Lege a putut fi rezumată în două porunci: să iubeşti pe Dumnezeu şi să iubeşti pe aproapele tău (Matei 22, 37; Marcu 12, 30—31; Luca 10, 27), Legea nouă poate – sub aspectul ei operaţional – fi conspectată astfel: crede, iubeşte şi nu te înfricoşa. Frica – păcat urât în ochii Domnului; curajul – virtute mult plăcută Lui şi consubstanţială situaţiei de creştin.

  15. 17sintetic

    @euNuke: De cate ori sa ierti?

    Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: “Doamne, de cate ori sa iert pe fratele meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?”

    Isus i-a zis: “Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.

    (Mat 18:21-27)

    @vlad: Fara indoiala curajul e una din virtutile pe care orice crestin trebuie s-o aiba.

    Asa ca putem zice plini de incredere: “Domnul este ajutorul meu, nu ma voi teme: ce mi-ar putea face omul?” (Evrei 13:6)

    E nevoie de curaj pentru a intoarce celalat obraz si a suferi chinurile persecutiei fara gand de razbunare.

    Preaiubitilor, nu va razbunati singuri; ci lasati sa se razbune mania lui Dumnezeu; caci este scris: “Razbunarea este a Mea; Eu voi rasplati”, zice Domnul. (Rom.12:19)

  16. sinthy, cu dedicatie. :)
    eu de felul meu sint agnostic, dar incercarile astea de a face din crestinism o “religie de fraieri”, e cam penibila. si uite ce zice Steinhardt, care cu siguranta stie mai bine decit tine despre ce vorbeste. S-ar putea sa ai o surpizica.

  17. E nevoie de curaj pentru a intoarce celalat obraz si a suferi chinurile persecutiei fara gand de razbunare.

    Când aperi Adevărul, nu se numește răzbunare. Iar dacă trebuie să ripostăm, o facem tocmai pentru aproapele nostru. Defetismul tău nu are nimic de-a face cu fermitatea hristică în apărarea aproapelui. Ai de ales între a sări în ajutorul aproapelui, sau a sta deoparte, laș, sub pretextul întoarcerii obrazului.

    NOTA BENE! Ni se cere să întoarcem obrazul când e vorba de persoana noastră, individuală. Fiecare în parte trebuie să facă acest gest, să și-l asume ca pornire a inimii spre iertarea celuilalt (aici suntem chemați la a pătimi, în raport cu cei de lângă noi). Obrazul întors ține de asumarea personală, nu-l pot întoarce în numele altuia, care pătimește între timp. Când nu sufăr eu (sau nu numai eu), ci cel de lângă mine de pe urma nedreptății altora, sunt dator să mă fac luntre și punte pentru el, să-mi pun la bătaie propriul suflet. Acesta e modelul hristic, așa ne-a arătat însuși Dumnezeu. De aceea s-a întrupat. Tu ce întelegi, dincolo de teologie? Cum pui în practică exemplul lui Hristos? Mi-ai rămas dator cu răspunsul acesta. Dacă nu dorești dialog, zi-mi. Să nu vorbesc în van.

  18. 20euNuke

    trecînd peste faptul că musulmanii din articol nu sînt şi nici nu pot fi fraţii lui Petru şi ai niciunui alt creştin, nu văd de ce îmi pui mie in vedere aceste aspecte, măi dragă sinti, nu de alta, dar nu rezultă de nicăieri că aş fi creştin. şi nici nu sînt dispus să fac mărturisiri de credinţă unui necunoscut ce încearcă să molipsească creştinismul cu morbul paraliziei şi al orbirii, morb răspîndit cu febrilitate printr-o suită de citate biblice interpretate după placul unui emiţător ce dovedeşte îndeajuns de mult curaj încît să-şi dezbrace in public sufletul scufundat in prostraţie.

    prin iertare şi rugăciune continue ne condamnăm lumea la pieire, nu numai pieirea fiecăruia dintre noi, ci, prin inacţiunea noastră sistematică şi programatică*, şi a tuturor celorlalţi creştini ce ar fi putut fi salvaţi dacă noi nu rămîneam cu mîna-n sîn. un sinucigaş in masă NU poate fi un bun creştin. a privi cu seninătate şi cu dorinţă absolută de iertare uciderea sau maltratarea unui nevoiaş fără să schiţezi un gest de ajutor nu este o probă supremă a creştinismului, ci o complicitate izvorîtă dintr-o lectură ineptă a bibliei, ba chiar mai mult de atît: o încurajare perpetuă oferită viitorilor agresori, iar cînd victimele se numără cu milioanele, complicitatea se transformă in monstruozitate, aşa cum deja s-a mai întîmplat in istoria recentă a Europei.

    *[ideologie programatică, aşa se numesc justificările de acest gen pe care le răscolesc in memoria bolnavă a timpului şi în lipsă de izvoare le plăsmuiesc mulţi dintre crestini dar si socialistii occidentali, ba chiar si dreapta de mucava a liberalilor]

  19. In numarul trecut din revista 22, Catalin Avramescu a citat un fragment din Despre Minciuna a lui Liiceanu.

    Sofocle si Machiavelli descopera acest lucru: ca in mod eficace binele nu poate fi aparat de rau decat prin rau. Ca exista recursul la des choses sales si ca, nerecurgand, atunci cand e cazul, la ele, ajuti, cu candoarea ta si cu bunele tale intentii, instalarea la putere a raului. Devii, dezavuandu-l pe complicele rau al binelui, complicele bun al raului.

    Intentiile conteaza foarte putin, nu degeaba se spune ca drumul spre iad e pavat cu intentii bune.

  20. 22sintetic

    @costin:
    N-am interpretat nimic in nici un fel. Doar am citat vorbele directe ale Mantuitorului scrise in Cartea Sfanta. Sau poate un scriitor roman nascut dupa 2000 de ani in Pantelimon cunoaste mai bine Voia Domnului decat Fiul Lui Dumnezeu insusi.

    @euNuke & costin:
    Daca nu esti crestin si nu recunosti divinitatea Lui Isus aunci vorbele lui nu mai sunt Adevarul Absolut ci doar o culegere de maxime filosofice de utilitate discutabila. Putem dezbate oricand problema si in cheie umanista, dar nu despre asta era vorba. Dar daca te consideri crestin atunci in intreaga istorie nu exista o persoana mai importanta decat Hristos pentru ca de intelegerea cuvintelor Lui depinde mantuirea sufletului tau.

    @Imperialistu’: Poate Machiaveli nu chiar cel mai bun nume de adus intr-o discutie despre crestinism, Isus si iubire de aproape.

    MACHIAVÉLIC adj. v. duplicitar, fals, fariseic, fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean.

    @Vlad:

    “Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura. (Matei 7:1-3)

  21. Sintetic, il lasam la o parte pe moment pe ne-crestinul Machiavelli pentru ca nu despre el este discutia, dar nu prea intelegi, serios.

    Citatele tale din Biblie sunt scoase din context, sa-l luam numai pe ultimul. De ce te-ai oprit acolo? iti spun eu de ce: pentru ca banuiesti ca sensul intreg ar fi altul decat cel pe care vrei sa il dai tu. Greseala pe care o faci aici este una dintre cele mai comune greseli din crestinism: “nu judecati” interpretat ca “puneti mintea in paranteza si nu spune ca asta e bine sau ca asta e rau pentru ca nu esti in masura, esti prea mic”. Fals, prietene, Isus ii condamna pe ipocriti, pe cei ce mimeaza virtutea si isi judeca semenii pentru pacate pe care le fac si ei. Hristos nu spune nicaieri oamenilor sa nu marturiseasca adevarul. Il consideri in halul asta de tembel pe Fiul lui Dumnezeu incat sa spuna “nu conteaza adevarul” si “fa-te ca nu il stii, crestinule”? Pai, nu stiu cum sa iti spun, dar dupa teoria ta apostolii nu sunt crestini. Vezi tu, ei chiar spuneau lucrurilor pe nume, nu umblau cu menajamente.

    Este uluitor ce inteleg unii din crestinism… Stii ce are la baza greseala ta, sintetic? Mandrie mascata in umilinta, pacat greu: esti prea bun pentru a te cobora la nivelul celorlalti, fie si pentru a-ti ajuta aproapele. Tare sunt curios ce vei raspunde cand vei fi intrebat “unde ai fost cand s-a intamplat raul asta?” si “de ce nu ai facut nimic?”. Oare o sa ai indrazneala sa afirmi ca I-ai facut vointa?

  22. @sintetic,

    mersi, m-am lămurit: creștinism teoretic. Judec ce ține de Adevărul de credință, nu puterea fiecăruia de a-l aplica. Tu nu reușești să-mi răspunzi cum pui în practică, rămâi la teorie și interpretări ”după ureche” . Judec acest joc de pervertire a creștinismului, și-i spun pe nume: EREZIE (rezultatul scoaterii din context, cum ți-a spus deja și Imperialistu’). Pentru voi jertfa lui Hristos nu e model de urmat în raport cu aproapele, e doar o justificare în sprijinul lașității voastre. Tot voi transformați învățătura Lui într-o doctrină stângistă (stângage). Datorită vouă a ajuns azi creștinismul la decadența europenistă: the enemy within. Știu, îți sună aspru, fundamentalist. Ești prea pacifist pentru a înțelege, iar ”biserica” ta se îngrijește prea mult de politica justiției sociale pentru a mai avea timp să pună în aplicare Învățătura.

    recitește de mai multe ori ultimul paragraf din postarea Imperialistului (#23), înainte de a ne mai răspunde cu vreo enormitate

  23. Dragii mei, ceea ce-i reproșați lui sintetic este de fapt imoralitatea învățăturilor lui Cristos. Porniți de la prezumția că ceea ce a spus Cristos este corect bine și perfect și apoi raționalizați o cale prin care sa justificați orice acțiune care e în conflict cu ce a spus Cristos pentru că nu vreți să admiteți că e învățăturile lui sunt un amestec de sfaturi bune, sfaturi rele și sfaturi foarte rele.

    Aruncați degeaba cu pietre în sintetic, el este doar mesagerul care aduce mesajul, dar inamicul este tocmai doctrina creștină care a transformat Europa în sclava propriei mentalități de origine creștină. Aduceți-vă aminte că iluminismul și renașterea au lucrat în ciuda dogmei creștine și a puterii bisericilor.

    http://sclavii.blogspot.com/20.....au_11.html

  24. Aici nu vom cadea de acord, Zergu. :)

  25. Știu că nu vom cădea de acord, pe creștini îi motivează frica, pe mine mă motivează rațiunea. Crede-mă știu ce înseamnă frica, încă o experimentez și știu ce motivant puternic poate fi:

    http://zergu-si-credinta.blogs.....-mana.html

    Poți fi măcar de acord că pornești de la prezumția că ceea ce a spus Cristos e adevărat și corect din start?

  26. Ratiunea? Te rog, Zergu, si mie imi place Starcraft si joc cu Zergii, atunci cand nu ii prefer pe Protossi, dar hai sa nu fim copii. :) Ratiunea e un mijloc, nu un scop sau o cauza. Hai, las-o moarta, nu e acum momentul.

  27. 29donkey

    mersi, imperialistule.
    Mi se pare o discuţie interesantă.

  28. 30donkey

    Dumnezeu este Duh.
    Omul este supus greşelii. Sufletele pot fi, şi sunt, chinuite de cel viclean. Lui trebuie să-i răspunzi cu viclenie, nu celorlalţi oameni. Lupta creştinului este înăuntru, cu cel viclean.
    Restul, e politică lumească.

  29. 31donkey

    Care politică, cea mai aproape de adevăr, e cea autentic liberală, în opinia mea.

  30. 32donkey

    ..care se bazează pe faptul că proprietatea este anterioară legilor. Un creştin adevărat, in extremis(monahul), poate să renunţe benevol la acest drept natural, care, în lume, este apărat justificat, inclusiv cu arme.

  31. 33donkey

    şi mi se pare că nu l-aţi tratat omeneşte pe “sintetic”. Vă uitaţi prea mult în ochii răului, şi vă molipsiţi de ură.
    Părerea mea.

  32. @zergu

    fii bun și dezvoltă cele două afirmații, le-am tot auzit printre confrații tăi:

    imoralitatea învățăturilor lui Cristos

    învățăturile lui sunt un amestec de sfaturi bune, sfaturi rele și sfaturi foarte rele

    ca un cunoscător al învățăturilor Sale, dă-mi exemple clare

    pe creștini îi motivează frica

    frica? martirii primelor veacuri au fost fricoși?
    făcând abstracție de religie, ai sta la fel de ferm în crezurile tale (oricare ar fi acestea), chiar dacă asta ar implica torturi inimaginabile și moartea? dacă prima afirmație ține, după mine, fie de ignoranță, fie de o filosofie proprie asupra vieții kind of twisted (dar, hey, e dreptul tău la ea, îți aparține), cea de-a doua afirmație e pur și simplu răutate gratuită și provocare ieftină.

    aștept cu interes dezvoltările tale

    PS:

    iluminismul și renașterea au lucrat în ciuda dogmei creștine și a puterii bisericilor

    Marii renascentiști au fost creștini nu doar cu numele, ci credincioși adevărați. Da, erau porniți pe Biserică, dar cine nu ar fi fost cu un asemenea Vatican? Data viitoare când vrei să arunci fumigene, fă-o mai profi. Măcar atât merităm, de dragul discuției. Nu mai amesteca Biserica (mai ales cele de după 1054) cu creștinismul apostolic. Îți sporești singur confuzia și-ți anulezi șansele de dumirire.

  33. @donkey,

    mi se pare că nu l-aţi tratat omeneşte pe “sintetic”

    după ce ai citit pseudo-dialogul lui sintetic cu noi (a înșira citate și a nu răspunde la întrebări nu prea poate fi numit dialog), cam unde crezi că am fost ”neoameni” cu el? totuși, ne răpim fiecare din timpul propriu de dragul unui dialog.

  34. @zergu,

    abia după ce am postat comentariul către tine am aruncat un ochi pe blogul tău. am citit postul despre frică. deci nu mai e nevoie să-mi răspunzi pe acest topic, m-am lămurit singur.

    am văzut și gluma aceea cu justiția creștină. pe bune? chiar trăiești doar în și pentru ce se vede (lumea aceasta)? nici măcar un organ incipient pentru metafizic/mistic?

  35. @vlad: Cea mai imorală chestie e aia cu întorsul obrazului, am încercat-o și m-am ales cu nasul spart (piramida, nu doar sânge), ambele buzele sparte după ce am sărit să opresc un imbecil care chinuia o fată.

    Conform dogmei creștine și a ceea ce s-a spus mai sus am făcut cea ce trebuia, dar n-a ieșit bine. Ba chiar mi-am luat o țeapă imensă că m-am dus la poliție și la spital să-mi iau certificat medical.

    Legat de frică, am spus-o în articol și daca nu faci diferența dintre „îi motivează [frica] în credința lor în Dumnezeu pentru a face tot felulde lucruri în lumea asta” și „creștinii sunt fricoși în societate”, nu cred ca avem ce discuta.

    Mai mult, aici era vorba de moralitate și ce-i motivează pe credincioși în ceea ce privește moralitatea și ce mă motivează pe mine. Ce vroiam să spun e ca moralitatea creștină e o moralitate de nivel 1 pe scara Kholberg, în timp ce moralitatea în absența pedepsei divine este de nivel superior. Practic moralitatea creștină este moralitatea copilului căruia îi spune mama să nu facă X pentru că și-o ia pe coajă.

    Legat de creștinii iluminiști, evident că erau „creștini”, altfel îi ardeau pe rug, totul pe precepte biblice:

    2 Cronici 15:13

    Iar tot cel ce nu va căuta pe Domnul Dumnezeul lui Israel să moară, ori mic de va fi, ori mare, ori bărbat de va fi, ori femeie.

    La fel zice și Deuteronomul 13:6 și ce e mai interesant, e că probabil trebuie să mă interziceți de pe blog conform NT, doar pentru că nu cred în ce credeți voi. Apartheid cu acte în regulă:

    2 Corinteni 6;14
    14. Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?

    A se observa că imaginea e pictată alb-negru, nu există nuanțe de gri, nu există conceptul de neutralitate, doar ești cu mine sau împotriva mea.

    Revenind la iluminism și renaștere, autodeclararea ca non-creștin însemna suicid social, ci suicid pe bune, „de-adevăratelea”. Să îți aduc aminte de arsul pe rug Giordano Bruno care era călugăr. A fost ars pe rug pentru că a contrazis dogmele, deși, mai nou, se sugerează că arderea pe rug a fost motivată și de faptul că avea o optică panteistă asupra universului? În orice caz, e clar că a fi non-creștin era autodeclarare la moarte din pricina religiei iubirii.

  36. Nici eu nu cred ca lumina poate sa impreuna cu intunericul. Asta ma face un sustinator al apartheidului? :D

    Zergu, ma scuzi, hai sa punem problema altfel. Toata teoria moralitatii cu baze fundamental omenesti nu face decat sa dea apa la moara relativistilor. Daca Dumnezeu nu exista si toata morala isi are radacina in om, fiinta profund viciata si subiective, atunci inseamna ca totul este subiectiv. A omora pe cineva este la fel de mroal cu a salva pe cineva, caci Cine stabileste ce e moral si ce nu? Omul?! Pe baza a ce? A “ratiunii”? Hai sa fim seriosi. Ratiunea e un mijloc, nu un scop. Cel mult, te poate invata sa iti cum sa iti satisfaci pasiunile.

    Oricum, caricaturizezi religia punand la baza ei frica. Probabil ai inteles din randurile asternute de mine ca frica este elementul central al “ce vei raspunde atunci cand”. Nu, Zergu, nu frica face jocurile acolo, ci rusinea. Frica e mai palpabila, rusinea nu, dar situatia despre care vorbeam eu face referire la rusine.

  37. @Imperialistu’ & @Zergu

    Da, pun la baza purtărilor mele frica, dar numai una: frica de Dumnezeu. Altminteri nu-mi e frică de nimic altceva (de ce mi-ar fi?). Știu că sînt (sîntem) un (niște) păcătos (păcătoși), ca dovadă am citit unele-altele despre moralitatea

    cu baze fundamental omenesti

    căci am devorat și Descartes și Blaise Pascal și mulți alții. Dar, desigur:

    Ratiunea e un mijloc, nu un scop

    Restul sînt vorbe. Vorbe, dar nu Cuvîntul. Acela care a fost la început!

    Update: despre frică și rușine, un cîntec de acum aproape o jumătate de secol:

  38. Zergu. Ce ai citit din Pico della Mirandola? Se pare ca esti familiar cu renascentistii.

  39. @zergu,

    te-am rugat să-mi dai exemple de imoralitate în învățătura lui Hristos. Faptul că ai luat bătaie nu face învățătura lui Hristos imorală. Chiar mă uimește viziunea. Trebuia să întețegi că suntem datori să suferim pentru alții, dacă tot spui că ai cunoscut creștinismul. Foarte interesant cum cei mai mulți vor să fie creștini fără să-l urmeze pe Hristos. Adică vor să scoată din ecuație suferința asumată, iar ei să beneficieze doar de paradisul promis. Hristos a arătat limpede că nu se poate ajunge la mântuire, driblând suferința. E firesc să ne temem de ea și să încercăm s-o evităm, pe cât posibil, dar nu e nevoie de Hristos pentru a ne da seama că suferința e inerentă vieții. Hristos nu face decât să ne spună că trebuie să fim curajoși și să răbdăm, că zbaterea noastră de scăpa de suferință este inutilă. Avem de ales, ne zbatem și ne îndârjim împotriva imperfecțiunilor vieții (așa devenim urâți, ne sluțim sufeltul. poți vedea asta pe chipul celor ce au ca stare firească tulburarea din orice), sau răbdăm senini totul, conștienți că nimic de preț nu se poate obține fără să treci prin greutăți. Tu de fapt negi morala stoică aici.
    Mai aștept exemple de imoralitate. Ce mi-ai zis tu e doar un exemplu de cavalerism, iar faptul că ai mai și suferit de pe urma curajului tău, nu a făcut decât să-ți încununeze gestul inimos. E trist că ți-a scăpat unghiul acesta de vedere.

    Apropo de citatul din 2 Corinteni: dacă ești părinte, ar trebui să-l înțelegi corect. Dacă nu ești (încă), fă un exercițiu de imaginație: ți-ai lăsa copilul să intre în orice anturaj? El ți-ar zice: dar tati, e ok, sunt băieți buni. Ai ceda, sau ai fi tranșant, dacă ochiul tău matur, experimentat ar sesiza că ceva nu e în ordine cu acel anturaj? Ai sta să-i explici copilului despre nuanțe sau ar fi DA și NU? Despre asta este vorba, când li se spune: nu vă înjugați aiurea (adică la jug străin, căci orice nu este din Adevăr, trebuie să-l luăm ca pe ceva străin sufletului nostru)

    Iar mă duci la nebunia Vaticanului. Care dogme creștine? Ai citit vreodată o lucrare de dogmatică? Vorbește-mi de creștinismul apostolic (pentru că învățătura creștină o acuzai de imoralitate), nu de nebunia unor ”politicieni” siniștri ce-și închipuie o descendență divină.

    Legat de frică, am spus-o în articol și daca nu faci diferența dintre „îi motivează [frica] în credința lor în Dumnezeu pentru a face tot felulde lucruri în lumea asta” și „creștinii sunt fricoși în societate”, nu cred ca avem ce discuta.

    De ce să nu avem ce discuta? chiar nu înțeleg unde vezi frica. Pentru a face tot felul de lucruri… care tot felul de lucruri?
    Mucenicii sunt exemplu de creștini în societate. Trebuie măcar să admiri un om care e dispus să moară pentru principiile sale, chiar dacă nu ești de-acord cu ele, nu? Dacă te indispune subiectul, zi-mi și nu-l mai deschid, dar am și eu rugăminte să nu arunci cuvinte, pe care nu le poți acoperi

  40. 42sintetic

    @vlad: Asa-i ca e de-a dreptul frustrant discuti cu cineva care face apel la citate din Biblie din orice pozitie si in orice context?

  41. Astept in continuare raspuns la intrebarea mea, mestere sintetic.

  42. @Imperialistu’ :

    Nici eu nu cred ca lumina poate sa impreuna cu intunericul. Asta ma face un sustinator al apartheidului? :D

    Nu, te face obtuz. Te face instrument al religiei. Dacă nu poti să pricepi că față de o anumită chestie poți fi pro, contra, neutru și chiar atât pro cât și contra (adică vezi și părți bune și rele), înseamnă că nu vei avea șanse să îi înțelegi vreodată pe cei diferiți de tine și astfel vei fi mereu în izolarea “tribului de mentalități” din care faci parte acum, dezumanizând în mintea ta pe toți cei care sunt parte din trib.

    Vezi aici de ce izolarea în grup ajută virusul religios:

    http://zergu-si-credinta.blogs.....te_29.html

    și de ce este periculos acest lucru:
    http://zergu-si-credinta.blogs.....te_08.html

    Zergu, ma scuzi, hai sa punem problema altfel. Toata teoria moralitatii cu baze fundamental omenesti nu face decat sa dea apa la moara relativistilor. Daca Dumnezeu nu exista si toata morala isi are radacina in om, fiinta profund viciata si subiective, atunci inseamna ca totul este subiectiv.

    Moralitatea lui Dumnezeu e absolută pentru că e de la Dumnezeu?

    Probabil ai inteles din randurile asternute de mine ca frica este elementul central al “ce vei raspunde atunci cand”.

    Nu am luat în considerare nimic din ceea ce ai spus când am spus asta, ci experiența mea proprie și a multor altora. Bag seama că nu ai citit articolul indicat de mine, ca să nu mai vorbesc de comentariile de acolo ale celor care au fost și ei religioși și au devenit atei.

    @Pataphyl: Nu vreau să intru în polemica zeului perfect care le spune sa nu facă rău unor ființe care sunt incapabile de a discerne ce e bine și ce e rău. E ridicol. George Carlin a spus-o mult mai bine decât aș putea spune-o eu:

    http://www.youtube.com/watch?v=HhXOU5aoanU

    @emil: nu

    @vlad:

    Faptul că ai luat bătaie nu face învățătura lui Hristos imorală.

    Nu, nu bătaia face imorală învățatura, ci consecințele aplicării ei.

    Dacă aplici ceea ce spune Cristos, vei fi mereu sclavul celor dornici să te subjuge și să te abuzeze. Ce poate fi mai imoral decât să NU TE APERI? Ce poate fi mai imoral decât să spui că dacă vine un tâlhar, să îi dai și mai mult decât cere? Asta e exact definiția sclavului fricos și submisiv. Creștinismul face sclavi, iar cătușele sclaviei sunt în mintea credinciosului.

    Chiar voi sunteți de acord cu ce spun, că altfel n-ați mai lupta împotriva islamizării (lucru pentru care vă respect). Chestia e că există și alți creștini care sunt sclavi care se bucură de statutul de sclavi, chiar și în lumea asta:

    http://1.bp.blogspot.com/_rWGO.....eticum.jpg

    Nu prea, dar am citit lucrarea teologică a lui Leo Alattius „De Praeputio Domini Nostri Jesu Christi Diatriba”…

    http://www.mlahanas.de/Greece/.....atius.html

  43. Erată: „dezumanizând în mintea ta pe toți cei care sunt parte din trib” trebuia să fie „dezumanizând în mintea ta pe toți cei care nu sunt parte din trib”

  44. Zergu, am câteva obiecţii de scos în evidenţă, dacă mi se permite una ca asta:

    “Cea mai imorală chestie e aia cu întorsul obrazului, am încercat-o și m-am ales cu nasul spart (piramida, nu doar sânge), ambele buzele sparte după ce am sărit să opresc un imbecil care chinuia o fată.

    Conform dogmei creștine și a ceea ce s-a spus mai sus am făcut cea ce trebuia, dar n-a ieșit bine. Ba chiar mi-am luat o țeapă imensă că m-am dus la poliție și la spital să-mi iau certificat medical.”

    Înţelegi mult prea unidimensional parabola cu întorsul obrazului. Mai mult decât atât, nu văd de ce crezi tu că împlinirea unui bine ar trebui mereu să aibă un parcurs nevătămat? Regret rănile culese de tine în urma altercaţiei însă faptul că pentru tine păţania nu a ieşit bine nu înseamnă că finalitatea generală a evenimentului a fost una negativă. Nu cunosc în particular cazul, ce-i drept, însă simetria dintre particular şi general nu este o regulă cosmică. Am să exemplific cu un alt model: moartea atâtor soldaţi Aliaţi în Al Doilea Război Mondial în mod cert nu a fost un lucru bun pentru ei însă prin victoria lor au produs un bine care a trecut dincolo de realitatea lor individuală.

    “Mai mult, aici era vorba de moralitate și ce-i motivează pe credincioși în ceea ce privește moralitatea și ce mă motivează pe mine. Ce vroiam să spun e ca moralitatea creștină e o moralitate de nivel 1 pe scara Kholberg, în timp ce moralitatea în absența pedepsei divine este de nivel superior. Practic moralitatea creștină este moralitatea copilului căruia îi spune mama să nu facă X pentru că și-o ia pe coajă.”

    Zergu, din necunoştinţă de cauză tu generalizezi percepţia comună a omului needucat teologic asupra creştinismului la nivelul esenţei acestei religii.

    Am să îl citez pe Augustin fără să mai adaug mare lucru în rest: “Dilige, et quod vis fac”.
    Adicătelea iubeşte, şi de aici încolo fă ce vrei pentru că iubind nu vei vrea să faci nimic rău.

    Diferenţa dintre ipostaza prezentată de mine şi cea prezentată de tine e că în a ta este vorba de renunţarea la voinţă, o arestare a ei de teama pedepsei divine dacă vrei, pe când prin iubire se impune un act de supravoinţă. Cel care nu face aproape nimic de teama posibilităţilor negative ale acţiunilor sale este posedat de un instinct al supravieţuirii care nu prea are nimic de-a face cu trăirea sacrificială creştină şi este cu atât mai puţin gratificat de învăţătura Cristică.

    “Revenind la iluminism și renaștere, autodeclararea ca non-creștin însemna suicid social, ci suicid pe bune, „de-adevăratelea”. Să îți aduc aminte de arsul pe rug Giordano Bruno care era călugăr. A fost ars pe rug pentru că a contrazis dogmele, deși, mai nou, se sugerează că arderea pe rug a fost motivată și de faptul că avea o optică panteistă asupra universului? În orice caz, e clar că a fi non-creștin era autodeclarare la moarte din pricina religiei iubirii.”

    În perioada iluminismului categoric nu era suicid social să te declari non-creştin. Vrei să îţi dau exemple de personalităţi istorice care au trăit în acea perioadă şi care s-au declarat astfel sau nu e nevoie? :) Aş spune chiar că cea mai mare operă a Iluminsimului aplicat în filosofie şi politică a fost Prima Republică Franceză [seculară, de altfel], cu profunde mărci anti-creştine if I may say so.
    În ce priveşte Renaşterea, se poate spune că aparent ai avea dreptate spunând una ca asta, but then again, ce înţelegi prin creştinism dacă te încumeţi să declari aşa ceva? El nu a fost niciodată un grup monolitic. Au existat mereu curente care au convieţuit concomitent în cadrul creştinismului. Cea mai de seamă separaţie există între dimensiunea exoterică, abordat de marea masă a oamenilor şi cea esoterică, accesat doar de câţiva iniţiaţi. Predispoziţia gânditorilor renascentişti de a înţelege Universul prin prisma existenţei lui Dumnezeu nu poate fi pusă la îndoială, cel puţin în cazul majorităţii dintre ei. Diferenţa apare însă la capitolul opticii. Oamenii simplii vedeau în 256 de culori at best în timp ce personaje tip Bruno, Pico della Mirandola [pe care Emil a avut buna inspiraţie să îl amintească], Savonarola, Benedict de Clairvaux etc. etc. vedeau totul în 32 de biţi, ca să folosesc o terminologie apropiată nouă tuturor, cea computeristică.

  45. Nu, te face obtuz. Te face instrument al religiei. Dacă nu poti să pricepi că față de o anumită chestie poți fi pro, contra, neutru și chiar atât pro cât și contra (adică vezi și părți bune și rele), înseamnă că nu vei avea șanse să îi înțelegi vreodată pe cei diferiți de tine și astfel vei fi mereu în izolarea “tribului de mentalități” din care faci parte acum, dezumanizând în mintea ta pe toți cei care sunt parte din trib.

    Poti fi astfel numai daca suferi de personalitate multipla, un om sanatos nu poate fi pro, contra si neutru in acelasi timp. Cat despre intelegerea celorlalti diferiti de mine, te anunt ca intelegerea e una, iar acceptarea e alta; pot foarte bine sa inteleg, dar sa nu accept.

    Pe musulmani ii inteleg, dar nu ii accept. Ii pricep si pe stangisti, dar nu acord teoriilor stangii o valoare pe care nu o au. Ii inteleg si pe relativisti, dar nu dau prea multe parale pe ei.

    Obtuz? Couldn’t care less de cum pare, nu am de gand sa imi “corectez” gandirea pentru a ma integra in masa de nebuni.

  46. Dacă aplici ceea ce spune Cristos, vei fi mereu sclavul celor dornici să te subjuge și să te abuzeze.

    Dacă aplici ceea ce spune Hristos, vei fi ca El. Dacă Hristos a fost sclavul (sau cum mai vrei să-i spui) celor care l-au umilit și ucis, atunci da, la asta suntem chemați. Numai de-aș avea puterea unei asemenea smerenii totale în fața setei de înstăpânire a celorlalți asupra mea. În rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, se cere printre altele și acest lucru:

    „Doamne şi Stăpânul vieţii mele,
    duhul trândăviei, al grijii de multe (adică al irosirii minții cu nimicuri), al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.

    Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.

    Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.

    Da, zergu, tocmai asta nu vrei să înțelegi din ce ne arată Hristos prin gestul lui, prin abnegația Sa: anume că nu merge cu jumătăți de măsură, nu putem fi căldicei, pentru că nici Dragostea supremă nu este așa. Suntem chemați la chip și asemănare. Poți face o paralelă cu dragostea pentru soția ta: totală, până la jertfa de sine. Și da, așa ar trebui să-l iubim pe cel de lângă noi, total, fără rest, până la jertfa supremă. Asta ne arată Hristos pe cruce. Dacă nu ai înțeles asta din creștinism, iartă-mă, dar ai ratat tocmai esența.
    Cât despre îndemnul de a-i ceda tâlharului chiar mai mult decât cere, este exact aceeași ”psihologie” a saturării setei de a face rău a celuilalt. Îi dai mai mult, și-l

    Creștinismul face sclavi, iar cătușele sclaviei sunt în mintea credinciosului.

    Ține minte lucrul acesta: oficializarea creștinismului ameliorează condiția sclavilor și apoi a desființat treptat sclavia în Imperiu!
    Referitor la sclavia psihologică, ar trebui să înțelegi că și tu ești ”sclavul” soției și a celor pe care-i iubești necondiționat, adică chiar și atunci când te tratează mizerabil, cum fac unii dintre semenii noștri cu noi. Ar trebui să le răspundem tot cu dragoste necondiționată. E al naibii de greu, pare imposibil. Dar faptul că nu ne iese, nu însemnă că Hristos a propovăduit ceva imoral, când ne-a transmis să ne iubim între noi necondiționat, cum o fac doi îndrăgostiți, iertându-și totul, fără rest.

    De fapt, tocmai aceasta e una dintre dovezile că Hristos este Dumnezeu: toate religiile au ierarhia valorilor în logica umanului, numai Hristos răstoarnă piramida valorică și vorbește de învingerea Răului prin smerenie și dragoste, nu prin replici și răzbunare. Nu doar că vorbește (de teoretizat despre dragoste au făcut-o toți întemeietorii de religii și curente filosofice), dar ne arată prin exemplu personal cât anume să iubești, până unde: infinit, ca natura Dragostei întrupate.

    Eu pun punct aici, despre Creștinism ți-a vorbit deja altcineva, dar la un moment dat ai decis că mândria este totuna cu demnitatea.

  47. @sintetic,

    nu frustrant, descumpănitor. Să vezi cum Evanghelia lui Hristos este ciuntată după bunul-plac și mărunta înțelegere a fiecăruia. Avem o Tradiție incredibil de bogată, dar în loc s-o consultăm, ne încăpățânăm să interpretăm în cheie post-post-modernă după capul nostru fiecare pericopă, tragând cu buretele peste accepțiunile celor ce i-au fost apropiați lui Hristos (fizic sau cronologic).
    Tu știi, te privește

  48. @Imperialistu’: Observ câteva lucruri:

    1. Ai ales să insinuezi că aș avea dereglări mentale, în loc să înțelegi ce am vrut să scriu: o persoană poate lua ORICARE dintre pozițiile enumerate (în ciuda acelui „și” care era clar inserat greșit și era evident că ar fi trebuit să fie „sau”), nu să le ia pe toate concomitent. Optica alb-negru sau dorința de a avea dreptate ți-a jucat feste. Citește ce am scris, înțelege și apoi comentează, nu te pripi.

    2. Observ că nu ai răspuns la întrebarea mea „Moralitatea lui Dumnezeu e absolută pentru că e de la Dumnezeu?”. Poți să răspunzi, te rog?

    3. Poți să confirmi că ai înțeles ce am spus despre frică în poziția de motor central al moralității creștine?

    4. Numai nebunul și ignorantul are certitudinea veridicității propriilor idei. Înțeleptul este întotdeauna gata să-și evalueze onest dacă propriile idei au fundament în realitate.

    @Vlad: Ia de-aci niște dragoste supremă divină:

    - în medie, un copil moare de foame la fiecare 5 secunde, adică 16,000 de copii zilnic, 6 milioane anual, reprezentând 60% din decesurile la copii
    - în medie, zilnic mor de foame 100,000 de oameni, adică câte unul la secundă, 36 de milioane anual, reprezentând 58% dintre decesuri
    - Zeul suprem a decis să facă virusul care dădea variola, virus care avea o rată de mortalitate de 30% dintre infectați, ținta cea mai probabilă a virusului fiind copiii; Oamenii răi au exterminat variola cu vaccinurile lor malefice
    - în medie, 3 milioane de oameni mor de malarie anual

    Vrei să continui?

    Hahahaha, ce tupeu aveți voi creștinii să spuneți că sunteți cei care sunteți responsabili de eradicarea sclaviei (care nu e eradicată, apropo) când cartea voastră de căpătâi susține sclavia și, ca exemplu, războiul de secesiune a fost motivat în principal pe faptul că sudiștii, pe baze biblice susțineau sclavia.

    Pe principiul ăsta, ar trebui ca un criminal în serie să fie lăsat liber și o să se sature el până la urmă.

    E ridicol ce spuneți dragii mei, și o știți și voi.

  49. 51Pataphyl

    Zergu, bag samă contabilizezi satisfăcut decesurile ca pe succesuri personale.

    Numai nebunul și ignorantul are (corect au – au, mă doare!) certitudinea veridicității propriilor idei.

    Pentru veridicitatea certitudinii veridicității, dumneata care dintre cei numiți te consideri?

  50. Zergu are certitudini și veridicități gîrlă în creionu chimic cu care adună milioane peste milioane de copilași omorîți de Dumnezeu cu diverse arme de distrugere în masă: foame, variolă, malarie. Renașterea, iluminismu? – ierea cam oprimați da’ le-a facut în ciudă și tot au băgat progrese babane. Pico dă la cine? Unde dom’le, că pe Bruno l-a ars pă rug si era toți terorizați, mai să facă suicid cu ei creștinii ăștia care bagă frica în oameni.

    Dumnezeu omoară tot ce prinde: muște, gușteri, copilași, oameni mari, pînă și pe Zergu. Ăsta ne omoară pe toți, face genocid complet!

    Da’ ie o problemă. De ce-l freacă grija de Dumnezeu pe Zergu ateistu? (Zic din respect, că dacă zice că ie creștin înseamnă ca ie de-a dreptu sado-masochist, ceea sper să nu fie cazu… păi de ce Doamne, îl omori pe Zergu cu sado-masochismu… d’aia zic că nu se poate să se lase Zergu fraierit de Dumnezeu, atîta lucru e clar, pe ateist nu-l omoară Dumnezeu de mic cu tifosu, bubonica, variola, rujeola, malaria și alte molime, pentru că nu are cum: nu iegzistă, carevasăzică nu poate să te omoare). Deci, Dumnezeu nu iegzistă. Păi atunci cine mai omoară dom’le atîția copilași de foame și alte alea? Care e fiara aia? Că sărmanii tot moare…

  51. 53sintetic

    @Imperialistu’:
    Ultimul citat poate nu este cel mai potrivit dar la fel de nepotrivit este sa intrebi pe cineva de lucruri ce sunt doar intre el si duhovnicul lui. Acestea doar la judecata de apoi vor fi reamintite.

    Eu am adunat doar cateva citate din noul testament, majoritatea apartinand Mantuitorului, referitoare la violenta. Sunt ele scose din context si astfel capata alt sensul? Nu. Au acelasi sens atat in context cat si in afara lui (contraargumente?). Sunt ele invechite si nu se mai aplica in ziua de azi? Daca consideri ca evanghelia Matuitorului este unul invechit atunci da. Daca nu nu. Mesajul e clar si limpede: non-violenta fara exceptii.

    Este uluitor ce inteleg unii din crestinism… Stii ce are la baza greseala ta, sintetic? Mandrie mascata in umilinta, pacat greu: esti prea bun pentru a te cobora la nivelul celorlalti, fie si pentru a-ti ajuta aproapele. Tare sunt curios ce vei raspunde cand vei fi intrebat “unde ai fost cand s-a intamplat raul asta?” si “de ce nu ai facut nimic?”. Oare o sa ai indrazneala sa afirmi ca I-ai facut vointa?

    Poti sa-ti ajuti aproapele atata timp cat respecti poruncile Domnului. Una importanta ar fi “sa nu ucizi”. Niciodata. In nici o situatie. Nu scrie “sa nu ucizi decat daca o faci pentru un scop nobil”.

    @vlad:

    Tot voi transformați învățătura Lui într-o doctrină stângistă

    Pai daca e sa cautam un echivalent politic mesajului christic in nici un caz nu ar fi dreapta. (impartirea averii la saraci, perspectiva asupra bunurilor lumesti, cei saraci si napastuiti etc etc, dar asta e alta discutie.)

    Traditia este creatia unor oameni. Citatele date de mine sunt direct din gura Lui Dumnezeu. Poate de aceea tind sa le acord mai multa importanta. Oricum, trebuie doar sa privim la BOR ca sa vedem efectul traditiilor (inchinarea la cadavre, xenofobie si nationalism, biserici incarcate cu aur). Poate era nevoie de un Luther si in est.

  52. 54bugsy

    “Dati Cezarului ce e al Cezarului si Tatului ce e al Tatului!”

    “Imparatia mea va’ sa vina!”

    …noi, oamenii, asa cum gandim, simtim, traim acum nu suntem inca pregatiti sa primim mesajul lui Iisus!

  53. 55bugsy

    “Dati Cezarului ce e al Cezarului si Tatului ce e al Tatului!”

    “Imparatia mea va’ sa vina!”

    …noi, oamenii, asa cum gandim, simtim, traim acum nu suntem inca pregatiti sa primim mesajul lui Iisus!

  54. @Pataphyl: În primul rând observ că nu ai adresat ceea ce am spus legat de păcatul „original”. Chiar dacă am spus că nu vreau să intru în polemică, sper că ai priceput mesajul.

    Poftim? „Succesurile” cui? (Văd că forma eba-istă capătă aderenți. Asta că tot am scris inițial „Nebunul are…” și apoi am adăugat „și ignorantul” pentru că mi-am dat seama că se aplică și la ignoranți.)

    @emil:

    De ce-l freacă grija de Dumnezeu pe Zergu ateistu?

    Uite de-asta:

    http://zergu-si-credinta.blogs.....ce-pe.html

    Deci, Dumnezeu nu iegzistă. Păi atunci cine mai omoară dom’le atîția copilași de foame și alte alea? Care e fiara aia? Că sărmanii tot moare…

    Asta e treaba, că dacă crezi că există Dumnezeu ești obligat să-i atribui în mod corect acele victime. Eu nu cred că există, deci nu am problema asta pentru că nu consider că există un tăticuț spațial care are grijă să nu faci tu pană, să-ți iei tu examenele, să fii tu promovat, dar uită de milioanele de victime, ba chiar a creat (conform cu ce credeți voi) minunate instrumente de distrgere a „cununei creației divine”. Eu m-am pus în poziția voastră și am analizat ce înseamnă acele victime din perspectiva voastră. Capisci?

    Și vezi că forma corectă în română e „ateu”. Nu că m-ar deranja că spui ateist, da’ să știi și tu. (Știu că mulți credincioși au impresia că „ateist” e termen derogatoriu sau murdar, dar pe mine nu mă afectează decât că mă zgârie pe urechi, la fel cum te-a zgâriat pe tine dezacordul ăla al meu.)

    @vlad (36) (acum am văzut comentariul): Nu știu ce ai înțeles din ce am scris eu în articolul despre frică, dar trebuie să conștientizezi că moraliatea mea a venit mereu de la mine și mi se pare total deplasat să fiu acuzat de imoralitate de creștini. Frica pe care am descris-o e doar rezultatul puținei îndoctrinări de care „am beneficiat” și nu a reprezentat niciodată motorul moralității mele.

    Legat de metafizic/mistic, nu cred că există așa ceva cât timp nu există dovezi. Nu sunt încăpățânat ca să nu fiu deschis la dovezi în acest sens. Totuși, reține, chiar dacă, de exemplu, s-ar dovedi că există fantome, tot nu ar însemna că aș crede că există vreun (dumne)zeu. Pentru asta este nevoie de alte dovezi care să-i/să le dovedească existența, nu a altor chestii.

  55. Apropo, dacă considerați că trebuie să încetăm discuția, nu trebuie decât să spuneți asta și am să vă respect opțiunea. Nu aș vrea să „încheiem” discuția cu interzicerea mea pe acest blog.

  56. 58sintetic

    @zergu: Dihor ateu ce esti, te afli vinovat de blasfemie impotriva Domnului, de tradare de neam si de tl:dr iar pentru asta o sa arzi in focul gheenei.

  57. @sintetic

    inchinarea la cadavre

    eu când ți-am spus că ești eretic, nu m-ai crezut. am simțit asta după cum îți place să citezi din Biblie: fără context. Mersi pentru confirmarea de mai sus. Voi n-aveți nicio treabă cu creștinismul apostolic. Ia să le fi zis Sfinților Părinți că se închină la cadavre… aa, scuze, voi n-aveți nici Sfinți. Lasă că veți fi față către față și atunci o să le poți aduce citate de ce nu e corect să-i cinstim pe cei ce au devenit prietenii lui Hristos.
    Chiar n-are sens să continuăm, sintetic. Eu sunt fundamentalist ortodox, tu ești creștin progresist. Doar îmi spuneai că învățătura lui Hristos nu e compatibilă cu dreapta. Domnul nu este nici de dreapta, nici de stânga, el este Drept, respectă demnitatea persoanei și sfințește munca. În șabloanele noastre, doar dreapta e operațională.

  58. 60donkey

    I-ha!
    O s-o iau pe după vişin. Cine vrea, să mă prindă.
    Pentru o bună înţelegere a realităţii, un om care cască ochii, ajunge la ideile de dreapta. Pur şi simplu, pentru ca viaţa să-şi urmeze cursul cât mai natural, legea firii trebuie să fie respectată şi căutată, precum o apă-şi găseşte singură cursul cel mai firesc. Proprietatea, munca, apărarea proprietăţii, dezvoltarea capitalistă, sunt în firescul lucrurilor.
    Legea firii, deci.
    Trăitul aici, în lumea aceasta, se face, în modul corect(nu politic corect), după ideile de dreapta.
    Dar Mântuitorul vorbeşte despre Împărăţia Sa, care nu este din lumea aceasta, şi nici nu va ajunge în lumea aceasta până după Judecată! Până atunci, altul este Stăpânul Lumii acesteia.
    Creştinismul deci, îndrăznesc să spun, este, prin definiţie, nefiresc, sau mai bine zis supra-firesc, sau, mă rog, uber-firesc, ca să fiu “contemporan”. Creştinismul nu are ce să caute în politică, pentru că politica tratează materialul, traiul firesc în lumea aceasta. Creştinismul nu are ca scop transformarea lumii într-una mai bună, ci mântuirea. Stânga vrea o lume mai bună, fără Dumnezeu, însă.
    Deci, ca indivizi, suntem puşi în faţa unei alegeri: Ori participăm la lumea aceasta, ori ne ocupăm de nemurirea sufletului. Părerea mea e că acestea două se exclud reciproc.

  59. @sintetic (58): Bravo maestre! Felicitări! Amenințarea e cel mai bun instrument al creștinilor.

  60. @zergu

    chiar dacă, de exemplu, s-ar dovedi că există fantome, tot nu ar însemna că aș crede că există vreun (dumne)zeu.

    despre ce vorbim aici? ma uluiești

    Legat de metafizic/mistic, nu cred că există așa ceva cât timp nu există dovezi.

    voi mai degrabă ați crede dacă s-ar ridica de la sol masa la care scrieți câțiva centimetri (asta da minune!), dar refuzați să credeți în dragoste, suflet, spiritualitate… pentru astea cereți dovezi. Procese verbale nu vreți?
    Chiar dacă nu aș fi creștin, tot aș prefera unul ca prieten, decât un om care tot timpul se plânge, cere necontenit dovezi și caută vinovăția în alți. Fiți bărbăți! Terminați cu lamentările. Nu e vinovat Dumnezeu că noi ne ucidem între noi, că ne irosim în tot felul de nimicuri și ajungem la maturitate cu sufletele schilodite și că lumea arată atât de hidos în unele aspecte. Parcă sunteți procurori voluntari, mereu cu pata pusă și cu o probă incriminatorie la dosarul fiecărui om (creștin), care refuză să aplice metodele voastre vindicative. Presupun că voi sunteți drepți, imparțiali și v-ați câștigat statutul acesta impresionant o dată pentru totdeauna. Dacă ar fi așa, tot există o disonanță: de ce vă lamentați atât, doar ați ajuns la Cunoaștere. Ar trebui să fiți de o armonie interioară imperturbabilă. Ceva nu merge. Grow up! Fiți bărbați! Nu vă mai erijați voi în judecătorii celorlalți. Vă luăm aerul, noi creștinii? Noi chiar suntem gata să vă lăsăm toate locurile din față. Care e problema, ce vă irită? De ce țineți cu orice preț să vă răspândiți gnoza raționalității, agnosticilor?

    referitor la sclavie: dragule, pune mâna pe istoria imperiului roman, și vei vedea evoluția sclaviei și condiția sclavilor după ce creștinismul a devenit religie oficială.

    războiul de secesiune a fost motivat în principal pe faptul că sudiștii, pe baze biblice susțineau sclavia.

    se pare că faci abstracție cu încăpățânare de rugămintea mea: învățătura creștină apostolică. deja încep să cred că ești doar un gargaraciu, care nu cunoaște Dogmatică (Teologie nici atât) și care preia clișee de-a gata despre creștini. Uite, dă-ți tu cuvântul de onoare, ca propriu creator de morală (cum te definești), că ai citit (nu spun Biblia întreagă) Noul Testament cap-coadă, iar eu sunt gata să te cred. Noi, creștinii, avem și defectul acesta: pornim de la premisa că oamenii rostesc adevărul, până la proba contrarie. Altfel spus, nu suntem procurorii nimănui, pentru că știm cine este Judecătorul.

    ca să închei: nu-mi mai veni cu exemple de fapte ale unor creștini care au înțeles din Creștinism, cât ai înțeles tu sau @sintetic
    Problema majoră a creștinilor este de a pune în practică Învățătura. Îți spuneam de ierarhia atipică a valorilor lui Hristos. Firea umană nu se învoiește ușor la ele. Smerenia e cel mai greu de dobândit, iar omul caută apreciere, recunoștință, faimă etc etc. E nespus de greu să devii creștin, să urmezi așa ceva. De fapt, e imposibil de spus, trebui pus în practic, pas cu pas, ani la rând. Este motivul pentru care voiam să punem punct. Creștinismul teoretizat fără practică este egal cu zero, sau poate chiar mai rău, pentru că te conduce la mândrie, la iluzia că ai asimilat doctrina, dar n-ai înțeles nimic.

    A spus-o un convertit chinez(parcă), în periplul său prin Europa:
    ”Nu încetez să mă minunez de vrednicia Creștinismului și de nevrednicia creștinilor”

    Oameni suntem, Hristos știa asta, voi ca oameni nu știți, încă.

  61. Zergu, nu te dă nimeni afară, chiar dacă tot bați șeaua să priceapă iapa. Nu înjuri, nu te manifești violent și nu ești un troll, deci vii și pleci cînd dorești. În ce-l privește pe sintetic, se face singur de rîs.

    Dar tot nu ai răspuns la întrebare. Cine-i omoară pe copilași? Dumnezeu nu poate, că nu este. Ar trebui să realizezi că e stupid și ipocrit să pui masacrul umanității în cîrca unei entități inexistente. Sau logica îți dă dureri de cap?

    PS
    Scuza că te “pui în pielea creștinilor” e chiar puerilă. Nu faci decît flotări logice, avansînd raționamente de preșcolar. La același nivel se află și ghiozdănelul tău de cunoștințe despre civilizația occidentală… panseurile despre Renaștere și Iluminism sînt numai bune de împachetat sandvișul de pauza mare.

  62. sintetic, despre noi, cind nu il vede nimeni:

    …Versete biblice pacifiste postate pe bloguri sau forumuri cu simpatii crestin-legionare.

    (acestea fiind spuse, pentru mine este complet irelevant ce a spus si ce va mai spune sinti)

    pe acelasi forum, Zergu:

    Sintetic, nu le mai da link direct că le crește relevanța în motoarele de căutare.


    mda…

    Zergu,

    @sintetic (58): Bravo maestre! Felicitări! Amenințarea e cel mai bun instrument al creștinilor.

    serios? Stii cum e pina la urma. In discutiile de genul asta stau mai mult pe margine, observ de la distanta. ateismul mi se pare o chestie ce tine de optiunile personale, iar la nivel profund “teismul” (cel crestin, ca de ala vb acum) tine mai mult de constructia sufleteasca a fiecaruia. crezi pentru ca simti ce crezi, cred ca este mult mai greu sa crezi pentru ca alegi sa crezi cind vine vorba de domeniul asta. este acea nevoie de mistic a omului in jurul careia si-a construit opera Jung, o nevoie foarte reala, si indiferent de ce ar zice progresistii sau ateii militanti, nu o nevoie primitiva. este o componenta a sufletului uman, a alcatuirii omul, daca “suflet” nu iti place. la fel cum avem doua picioare, un buric si un cap, avem si acest simt.

    BUT! de pe margine, iti spun ce vad eu: argumentatia venita din partea hipsterilor dawkins, hitchens (chiar daca sint de acord cu destule chestii care le zice despre alte sb) despre religiozitate si crestinism sint firave, stravezii chiar. ingora tot ce nu se potriveste cu teoria lor. inca o chestie pe care o fac ateistii astia militanti si pentru care eu nu pot sa ii iau in serios, e sa puna cuvinte in gura crestinilor.

    de ce merge discutia asta pe doua fire diferite?

  63. Interesant, deci Sinteticu e un troll autodeclarat. Păi, să-i fac safteaua.

  64. Zergu, pe forum.atei.ro>

    Sintetic, nu le mai da link direct că le crește relevanța în motoarele de căutare.

    Zergule, esti magar. Emil, te rog scoate The Banhammer si aranjeaza-i pe amandoi nesimtitii. Si-au batut joc de noi, facandu-ne sa ne pierdem timpul. Inca o dovada ca astia-s ateisti, nu atei, incearca sa isi propavaduiasca propria religie.

  65. 68donkey

    Ca să vezi cât de uşor te poţi înşela.
    Niciodată nu voi mai răspunde înainte de a folosi Gugălu.
    Sintetic, pe mine m-ai dus de nas. Shame on me.

  66. sărmanii copii. pesemne asta e joaca noilor generații, bășcălia pe net, dacă în minge nu mai știu da. tot mai bine pe net, decât să caftească pe careva în fața blocului. caractere de genul acesta sunt, clar. oameni care se plictisesc și se decid să-și bată joc de timpul altora, dacă tot nu sunt în stare să facă ceva bun cu timpul lor.

    woow, ce preocupări, incredibil cum își bat joc de timpul lor, în fond

    iar zergu are un întreg blog unde face pe omniscientul… :lol: :lol: :lol:
    or fi reali oamenii ăștia? I mean, au o viață?

    triști

  67. Zergu & Sinteticu. Doi trolli care lucreaza in echipa.

    Sinteticu:

    @zergu: Dihor ateu ce esti, te afli vinovat de blasfemie impotriva Domnului, de tradare de neam si de tl:dr iar pentru asta o sa arzi in focul gheenei.

    comentariul nr. 58

    Zergul:

    @sintetic (58): Bravo maestre! Felicitări! Amenințarea e cel mai bun instrument al creștinilor.

    la nr. 61

    Zergu si Sinteticu sint amindoi atei si se cunosc de pe un forum ateist, dar aici, un bou se da crestin si il injura pe magar, care se declara ofensat nevoie mare de crestini.

    Si uite asa, boul si magarul au pascut impreuna pina la adinci batrineti.

  68. eu l’am “simtit” pe sintetic, am impresia ca mai postase si inainte pe aici, apoi se vedea ca e rau voitor prin citatele pe care le dadea.
    am fost tentat sa intervin, insa pe subiecte de religie – sunt complet afon.
    si apoi, ma gandeam, daca il apuca pandaliile pe sintetic precum pe to’arasu’ secu escu’?

  69. 73Despina

    Am urmarit si eu nitel strategia si tactica celor doi

    Pana unde au ajuns ! Sa faca echipe ,aliantze, etc.

    Si tot degeaba !!
    Tot ii inghesuiti voi

    Clipul cu hammerul -este de milioane !!!!!

    Bravo baieti !

    Eu sunt pe sunt pe post de galerie !

  70. 75donkey

    Dă-i încolo de teribilişti. Mi-au plăcut, fir-ar ei să fie ai binelui!
    Se joacă, pun pastă de dinţi pe clanţă. Ăsta e nivelul superficial, al luptei orgolioase, iar satisfacţia e “Ce le-am făcut-o!”. Duhul gâlcevii.

    Altfel, am găsit ceva despre vişinul după care am dat o tură, scris de Mircea Vulcănescu:
    “Confundarea a ceea ce vine din „Lumină” cu aceea ce vine din făptură şi din fire e, însă, cea mai mare orbire ce pândeşte pe creştin, ca o ispită lăuntrică a Satanei, şi-l face să piardă legătura cu Dumnezeu, să se înşele şi să cadă.”(…)
    „Neliniştită este inima mea, până ce nu se va odihni întru Tine”, zicea fericitul Augustin. Creştinul se simte în lume străin şi trecător şi nicăieri nu-şi află, cât e viu, locaş de veci. ”

    Am găsit şi la von Mises ceva:
    “Un creştinism viu nu poate, se pare, să existe alături de capitalism.”
    http://mises.ro/207/

    Nu cred că se poate justifica o acţiune violentă prin creştinism.

  71. 76donkey

    prin diverse politici ale bisericilor, însă, da.

  72. 77ptc

    Sunteti penibili. Vorbiti pe la spate pe cei ce nu se pot apara.

  73. 80ptc

    zergu si sintetic, cat au fost de fata n-ati avut nimic de comentat la cum s-au comportat, si v-ati agatat de cel mai pueril lucru ca sa-i dati afara

  74. ptc, am vazut ca esti Zergu. Despre ce vorbesti?

  75. zergu, esti baiat destept, dar esti fatarnic. iar asta e naspa

  76. 83ptc

    Unde ai vazut tu asta? În IP? Uita-te si vezi ca prin IP-ul ala iese o firma intreaga. Zergu e coleg cu mine.

  77. ce oameni fără coloană vertebrală. ăștia se vor lideri de opinie și reformatori raționaliști :lol: :lol: :lol:

    orice credincios, indiferent de religie, are mai multă coloană, decât voi. are principii pentru care se luptă. voi aveți doar taqyia. ateii și escamotarea, mistificarea.

    n-am cuvinte

  78. Zergu, nu dupa IP, am vazut. cind ai postat primul comentariu ca ptc, intrasei logat ca Zergu.
    “coleg cu mine” :lol:
    zergule, stii cum e? in modul asta te descalifici definitiv. eu aveam de gind sa astept sa se mai calmeze apele si dupa aia sa iti faci lobby, poate se punea de o colaborare. dar dupa faza asta, sincer..

    nu stiu de ce, dar mi-am amintit de asta :lol: :lol:

  79. Imperialistu făcea următoarea observație chiar în primul comentariu la acest articol:

    Un cuvant nu a rostit Hussein la Cairo despre copti. Unul singur. A plans pe umerii “palestinienilor” care aleg criminali numai pentru a ucide evrei si nu a putut sa zica vreo cateva vorbe despre soarta cruda rezervata uneia dintre cele mai vechi biserici crestine din lume.

    Barbaria islamica este depasita doar de lasitatea occidentala.

    ce să vezi?!
    Imamul Rauf se laudă că el i-a scris speech-ul lui Obama din iune 2009 de la Cairo

    Speech-ul cu pricina defalcat și analizat de Robert Spencer

  80. 88Pataphyl

    E clar ca lui Zero nu numai prompterul i-e indispensabil. Si be), Spencer mi se pare excesiv de blind – corectitudinea politica, deh… :(

Trackbacks

  1. [...] Crestinii din Egipt: ”Vor să ne omoare!” Egipt: comunitate creștină coptă atacată de 3000 de musulmani Discursul lui Obama de la Cairo UK eliberează zeci de terorişti periculoşi din închisoare… [...]

  2. [...] Crestinii din Egipt: ”Vor să ne omoare!” Egipt: comunitate creștină coptă atacată de 3000 de musulmani Discursul lui Obama de la Cairo UK eliberează zeci de terorişti periculoşi din închisoare… [...]



Comentează

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.