Mamă a unui băiețel, Shaparak Shajarizadeh, 32 ani, a fost arestată la Teheran în 21 februarie 2018 pentru că a protestat contra obligativității hijabului.

Imediat după arestare, au apărut informații că Shaparak a fost bătută în închisoare de două femei gardian.

Familia a spus că tinerei i s-au făcut mai multe injecții, împotriva voinței, cu o substanță necunoscută.

Chiar în ziua arestării lui Shaparak Shajarizadeh, Teheranul a fost vizitat de ministrul de Externe al Olandei, Sighrid Kaag.

Doamna Kaag (măritată cu un fost ministru adjunct din cadrul Autorității Palestnine de pe vremea lui Yasser Arafat) a fost primită de președintele republicii ayatollahilor, Hassan Rouhani, și de ministrul de Externe, Javad Zarif.

La întoarcere, Sighrid Kaag a menționat pe Twitter că principalul subiect de discuții la Teheran a fost despre angajamentul Olandei pentru acordul nuclear cu Iranul (pus sub semnul întrebării de Administrația Trump). A adăugat și că a discutat și despre „provocări privind drepturile omului și tensiuni regionale”. Informarea doamnei Kaag se încheia cât se poate de promițător:

„Iranul are un mare potențial economic.”

În ziua vizitei delegației olandeze, pe lângă arestarea tinerei Shaparak Shajarizadeh, alte 29 de femei iraniene erau în pușcărie. Fuseseră reținute la sfârșitul lui ianuarie și începutul lui februarie pentru că își dezveliseră capul în public, protestând astfel contra obligației purtării basmalei. Le numeri pe degete pe acelea cărora le este cunoscută public identitatea. Sunt cele care au apucat să pună pe rețelele sociale protestele lor.

Din fotografiile postate de IRNA reiese că toate membrele delegației olandeze erau femei. S-au prezentat „cum se cuvine” olandezele, cu basmale pe cap.

Sighrid Kaag, șefa diplomației olandeze s-a înfățișat regulamentar, cu basmaua pe cap, în fața bărbaților de stat iranieni.

După 21 februarie, în semn de protest față de condițiile și tratamentul din pușcăria în care era reținută (a fost ținută la izolare o vreme), Shaparak Shajarizadeha a intrat în greva foamei. A putut să apară în fața unui judecător numai înveșmântată în chador. A fost eliberată în 28 februarie pe cauțiune. Va fi judecată pentru „incitare la prostituție”, la fel ca Narges Hosseini, despre care am scris recent.

La ieșirea din închisoare, Shaparak Shajarizadeh și-a revăzut băiețelul. Selfieul făcut în mașină a apărut imediat pe rețelele sociale.

Shaparak Shajarizadeh s-a alăturat astfel campaniei #WhiteWednesdays, lansată în mai 2017 de jurnalista iraniană Masih Alinejad care trăiește în exil în SUA.

Campania #WhiteWednesdays își propusese ca în fiecare miercuri femeile iraniene să poarte un voal alb, în locul tradiționalelor văluri colorate, pentru a protesta contra obligativității hijabului.

Însă într-o miercuri, 27 decembrie, chiar în ajunul marilor demonstrații contra dictaturii islamice soldate cu uciderea a zeci de protestatari, tânăra Vida Movahed s-a urcat pe o cutie metalică, și-a scos basmaua, și-a dezvelit capul și a protestat vizibil chiar în centrul Teheranului.

De atfel, primul text pe acest an al ILD, din 1 ianuarie 2018, a fost despre protestul Videi: Femei în Iran. Sfidare și supunere la Teheran: tânăra iraniană și Mogherini. Mamă a unei fetițe de 20 luni, Vida a fost arestată pe loc. Timp de o lună, nu s-a mai știut de ea, nu se știa nici măcar numele ei. A fost eliberată după o lună de detenție.

Exemplul i-a fost urmat în 29 ianuarie 2018 de Narges Hosseini, arestată și ea: Femei în Iran. Cazul Narges Hosseini: arestată și acuzată de „incitare la prostituție” pentru protestul anti-hijab. Eliberată pe cauțiune în 17 februarie 2018, Narges Hosseini este inculpată pentru „incitare la prostituție” și riscă 10 ani de închisoare.

În aceeași situație este și Shaparak Shajarizadeh.

Print Friendly, PDF & Email

4 COMENTARII

  1. Ar fi foarte instructiv dacă contestatarele islamice s-ar alătura protestului #Too împotriva discriminării de gen (cum zic asa-zișii progresiști din occident). Le-ar mai aduce cu picioarele pe pământ pe activistele cu pricina. De-abia atunci ar putea vedea răsfățatele lor surate din vest cam cum arată adevărata discriminare, hărțuire sexuala si persecuție împotriva femeilor, plus riscurile reale ale clamării libertăților, nu mofturile in urma cărora se adună in grup toate frustratele ca sa se perie reciproc in poza de grup si sa se admire narcisic in adevărate ritualuri publice de misandrie activistă.
    Nu ma refer la cazurile de adevărată hărțuire sexuala la locul de munca (vorba lui Frank Zappa din piesa cu același titlu ” Sexual Harassment in the Workplace”), ori aiurea, cu care, evident, nu pot fi de acord, ci la pletora de confesiuni de genul ” – si m-a chemat scenaristul X sau regizorul Y – si, si? -ei bine, era in halat când mi-a înmânat scenariul – si, si? – ei bine, nimic, dar m-am simțit asaa, nu știu cum sa zic, ei bine, da, vizata, hărțuită, agresată bla, bla..)
    ————
    Când vad suferința reala a femeilor in Islam in oglinda cu obtuzitatea conformismului ignorant si atât de onctuos al socialistoidelor vestice cu hijab imi vine sa dau cu barda-n lună..
    Vorba lui mama: trăim o lume de rahat, măi copile! …

  2. Daca ajungi prin alte culturi si/sau civilizatii, nu este cumva normal sa te supui regulilor acelor culturi? Bineinteles aici nu vorbim de tribalism si/sau lucruri atasate acestor obiceiuri insa: nu este de bun simt sa ne lasam occidentalismul la intrare mai ales cand pasim pe teren musulman? Sau, cunoscand bine faptul ca suntem instigatori, ne impunem „modernitatea” si „liberalitaea” strigand bun-simt cand noi insine nu vrem sa acceptam?!

  3. Nu, nu este normal. Prin „normal” se intelege norma, ceea ce este acceptat ca firesc. De aceea nu este normal: pentru ca regimul mulahilor nu este firesc si pentru ca regimul mulahilor nu reprezinta cultura persana. Si nu este de bun simt sa uitam de normele civilizatiei occidentale cand intram pe teren musulman. Clar acum?

  4. Mai bine îl trimitem pe obiectiv să-i întrebe pe muslimii instalați în Occident ca la ei acasă, dacă e normal să umble îmbrăcați/te în acest fel și să se comporte așa cum se comportă. Și, dacă supraviețuiește experimentului, poate să mai vină pe la noi să ne spună cum a fost.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here