Glenn Beck – The Revolutionary Holocaust

Print Friendly, PDF & Email

Pe 22 ianuarie, Glenn Beck a difuzat în cadrul emisiunii sale o primă parte dintr-o serie de documentare despre trecutul mişcărilor revoluţionare şi progresiste. Acest prim documentar se preocupă de istoria nazismului şi a comunismului, aripile radicale ale stângii care au reuşit să însângereze întreaga lume în încercarea de a-şi atinge obiectivele ideologice de a crea o nouă lume şi un om nou.

The following two tabs change content below.
„By accepting punishment, not for any sins, but for our virtues, we betrayed our code and made theirs possible. [...] Theirs is the morality of kidnappers. They use your love of virtue as a hostage. [...] Your enemies are destroying you by means of your own power. Your generosity and your endurance are their only tools. Your unrequited rectitude is the only hold they have upon you. They know it. You don't. The day when you'll discover it is the only thing they dread. You must learn to understand them. You won't be free of them, until you do.” - Francisco D'Anconia (Atlas Shrugged - Ayn Rand, p. 619)

14 gânduri despre “Glenn Beck – The Revolutionary Holocaust

  1. Glenn munceste din greu ca sa in detroneze pe Rush de pe pozitia fruntasa in topul celor mai mari dusmani al politicienilor liberali si a maselor de oi fara creier pe care acestia le conduc.
    Tine-o tot asa Glen! 🙂

  2. Deci personal nu il suport pe Glenn Beck, caci nu imi inspira incredere. E doar feeling personal. Dar totushi nu pot sa contest faptul ca documentarul prezentat de el este corect in proportie de 100%. Cred ca trebuie sa ai cojones sa prezinti asha ceva in US in aceste timpuri, mai ales daca e in in prime-time (!?).
    Mai mult, mi-o placut foarte mult fosta lui emisiunea in care enunta principiul motor al socialistilor: atingerea scopului prin orice mijloc. Din pacate, nu numai ei au abuzat de acest principiu, dar cel putin in ultimul timp, socialistii au cam sarit calul. Shi in ciuda discursului sforaitor shi teoretic briliant, marea drama a socialistilor este ca nu pot lua decizii cu adevarat. Orice decizie ar lua, ar fi proasta pentru un anumit grup al societatii, iar ei nu ishi pot asuma raspunderea pentru asha ceva. Ironia sortii.
    Oare emisiunea nu o starnit reactii in US?

    PS. E hilara manipularea emotionala din documentar. Adika e trista, caci realizatorul trebuie sa accentueze rasismul in opozitie cu crima. Shi asta doar pentru audienta americana.

  3. Well, cred ca oricum intram in conflict cu lumea. Deci vroiam sa zik ca totushi „dupa umila mea parere” ™, cred ca Obama ar trebui sprijinit in incercarea lui de a reforma sistemul de sanatate american. E adevarat ca nu locuiesc in US, deci nu stiu toate detaliile despre acest lucru, dar cred ca un sistem de sanatate public poate ca coexiste cu cel privat. Macar ca un safety net pentru cei foarte saraci, pentru ca nu toti sunt vinovati de conditia lor.
    Pe de alta parte, taxele de spitalizare sunt grotesti atata in Romania cat shi in US. Deci in Timisoara, in media o zi de spitalizare costa 331 RON, what the fuck? Shi ironia cea mai mare este ca la privat poate sa fie mai ieftin decat la stat.
    Deci impulsul natural este sa sprijin verbal actiunea lui Obama, dar m-ash mira ca un sistem public de sanatate in US sa nu devina un adevarat fiasco ca in Romania. Chiar nu stiu detalii, dar poate cineva sa zica cat de solid este proiectul? Macar de curiozitate.

  4. Toro, putin despre sistemul de sanatate american gasesti aici. Nu e clar la ce te referi cind spui ca Obama „ar trebui sprijinit”. Politic, are majoritate Democratica confortabila in ambele camere ale Congresului. Republicanii nu ii sprijina planul, dar asta nu conteaza: pina la alegerea in Senat a lui Scott Brown (in urma cu citeva zile), nu era deloc in puterea lor sa impiedice adoptarea reformei lui Obama. Daca te referi la populatie, este interesanta evolutia opiniei publice: in martie-aprilie 2009 peste 60% din americani erau pentru reforma lui Obama, dar in prezent in jur de 55% sint impotriva. Oare de ce? Eu unul tind sa cred ca oamenii isi cunosc mai bine interesele decit ceea ce crede Obama ca ar trebui sa fie interesele oamenilor. Deci, planul lui Obama este un faliment. Daca nu era un faliment din start, nu ar fi avut parte de opozitie chiar din sinul Democratilor. Daca era un plan bun ar fi trebuit sa devina lege pina acum, iar publicul ar fi trebuit sa-l sprijine majoritar.

    Citeva detalii. Daca ai citit articolul la care te-am trimis la inceput, cred ca iti dai seama, macar pe ansamblu, de faptul ca SUA nu e chiar un Vest Salbatic in ce priveste ingrijirea si asigurarile medicale. Marea majoritate are asigurare, iar ingrijirea este cea mai buna din lume: atit sub aspect calitativ cit si viteza de livrare. Problema mare sint costurile. Medicare, programul de stat pentru pensionari, are datorii de 60 de trilioane de dolari. Toata economia americana valoreaza 14 trilioane. Costuri enorme sint cauzate si de „medical litigation”, adica de un numar mare de procese intentate doctorilor. S-a instituit un sistem in care multi pacienti dau doctori in judecata din motive triviale, in speranta ca o curte de jurati le va acorda daune in valoare de milioane. Practic, a devenit o cale de imbogatire rapida; chiar daca majoritatea acestor actiuni in instanta nu dau rezultat, multi incearca „loteria tribunalelor”. Efectul este pervers. Medicii, la rindul lor, isi cumpara asigurari impotriva acestui gen de abuz litigios, insa costurile acestor asigurari a crescut enorm. In consecinta, medicii sint fortati sa creasca tarifele. Avocatii specializati pe litigiile medicale intretin la rindul lor aceasta aberatie, deoarece un numar sporit de astfel de procese le umfla lor buzunarele.
    Addressing the New Health Care Crisis:
    Reforming the Medical Litigation System to Improve the Quality of Health Care

    Reforma lui Obama insa nu modifica nimic din aceste practici destructive si extrem de costisitoare. Avocatii sint o profesie care au donat masiv pentru candidatura la presedintie a lui Obama si voteaza cu Democratii. Deci, Obama nu are niciun interes sa-si irite aliatii. O alta modalitate de reducere a costurilor consta in a permite cetatenilor sa cumpere asigurare medicala din orice stat american: in prezent, cetatenii sint obligati sa cumpere doar ce se ofera pe piata statului lor de rezidenta. Obama refuza sa permita acest lucru, cu toate ca in acest fel s-ar crea o competitie care ar forta companiile de asigurari sa devina mai eficiente, iar consumatorul ar beneficia de o oferta mai mare. Majoritatea celor intre 18-26 de ani nu isi cumpara asigurare medicala deoarece nu vor: sint sanatosi si prefera sa nu cheltuiasca pe asa ceva. Planul lui Obama ar face obligatorie asigurarea medicala si pentru acest segment de virsta. Cine refuza sa se asigure este amendat. Dar planul prevede amenzi de 750 de dolari, in timp ce o polita de asigurare variaza intre 500 si 2000 de dolari anual. Evident, multi tineri isi vor face calculul si vor prefera sa plateasca amenda. Aici apare alt efect pervers: vor intra mai putini bani in sistem, ceea ce va forta guvernul si sistemul privat sa gaseasca alte modalitati de a compensa pierderile: simplu, vor creste taxele si politele de sanatate ale celor care sint asigurati si platesc. La inceput, Obama a propus ca asigurarile „de lux” – cele care acopera tot si sint foarte scumpe, cam peste 18 mii de dolari pe an – sa fie impozitate special. Aici s-a lovit de rezistenta sindicatelor: membrii lor beneficiaza de astfel de asigurari. Acuma, sindicatele sint un alt aliat fata de care Obama are obligatii. Asadar, sindicatele vor fi scutite in primii 5 ani (de la intrarea legii in vigoare) de taxele speciale. Restul americanilor sint buni de plata si vor compensa si pentru banii la buget de care sindicatele au fost scutite. De asemenea, sindicatele au negociat si marirea pragului impozitabil de la 18 mii la 25 de mii de dolari. Si ma opresc aici, deocamdata, cu „particularitatile” reformei lui Obama.
    Cred ca incepi sa intelegi de ce majoritatea populatiei se opune acestei „reforme” de pe urma careia cistiga doar cine a stiut sa negocieze strins cu Obama.

  5. reactii,
    politico:

    History according to Glenn Beck

    Not everyone who watched his history lesson was convinced — especially some professional historians

    Alan Wolfe, director of the Boisi Center for Religion and American Life at Boston College, said that the film not only isn’t accurate, but that Beck „lives in a complete alternative universe.”

    As an example, he said, Beck mentions how the Nazis supported programs like universal health care as evidence that their ideology may have more to do with the left than the totalitarian right.

    Nazi Germany was „not evil because of their economic program,” said Wolfe, which he noted included a few programs designed to promote public health.

    „It was evil,” he said, “ because it aimed at the extermination of European Jewry.”

    Alan Wolfe, director of the Boisi Center for Religion and American Life al colegiului din Boston ( Massachussets) spune ca filmul nu duce numai lipsa de acuratete insa Beck traieste intr’un univers total paralel
    [!!!] hai sa vedem de ce:

    Sa luam ca exemplu mentiunea lui Besck despre cum regimul nazist a sprijinit ( implementat) programe sociale (iste) de sanatate ca o dovada ca ideologia lor [ a nazistilor] are mai mult de’a face cu stanga decat cu dreapta totalitara.
    „Germania nazista nu a fost rea/draconica din cauza programelor economice ci din cauza exterminarii evreilor din europa.

  6. Alan Wolfe are dreptate… partial. Da, nazistii au fost o incarnare a Raului datorita exterminarii evreilor. In acelasi timp, nazistii au fost socialisti, au fost o emanatie a Stingii. Cele doua caracteristici au co-existat bine mersi. Iar argumentele lui Beck in favoarea identificarii nazistilor drept creatii ale Stingii sint de fapt argumentele lui Jonah Goldberg, din cartea Liberal Fascism. O carte ce descrie pe larg istoria ideilor fasciste si incarnarea lor in programele lui Mussolini si Hitler. Atit in teorie cit si in practica, fascismul este odrasla Stingii.
    Alan Wolfe ar face bine sa citeasca, pentru inceput, programul platforma al Partidului National Socialist, adoptat in februarie 1920.

    7. We demand that the state be charged first with providing the opportunity for a livelihood and way of life for the citizens.

    10. The first obligation of every citizen must be to work both spiritually and physically. The activity of individuals is not to counteract the interests of the universality, but must have its result within the framework of the whole for the benefit of all…

    13. We demand the nationalization of all (previous) associated industries (trusts).

    14. We demand a division of profits of all heavy industries.

    15. We demand an expansion on a large scale of old age welfare.

    16. We demand the creation of a healthy middle class and its conservation, immediate communalization of the great warehouses and their being leased at low cost to small firms, the utmost consideration of all small firms in contracts with the State, county or municipality.

    17. We demand a land reform suitable to our needs, provision of a law for the free expropriation of land for the purposes of public utility, abolition of taxes on land and prevention of all speculation in land.

    20. The state is to be responsible for a fundamental reconstruction of our whole national education program, to enable every capable and industrious German to obtain higher education and subsequently introduction into leading positions…

    21. The State is to care for the elevating national health…

    25. For the execution of all of this we demand the formation of a strong central power in the Reich…

    The 25 Points 1920: An Early Nazi Program

  7. Efectele secundare neasteptate ale liberalismului de tip Berkeley (poate ca merita un post separat)

    Un articol intitulat „Liceul Berkeley elimina clasele de laborator ca sa plateasca programe pentru elevii cu probleme la invatatura” descrie dilema in care se afla comunitatea cea mai liberala din America atunci cind visele lor egalitariste se confrunta cu cruda realitate.

    Pe scurt, din cauza taierii fondurilor pentru educatie, mai-marii districtului scolar au propus ca programele de laborator din liceu care sint in frecventate in majoritate de studenti albi sau asiatici care au rezultate excelente la invatatura si care sint creditate ca si cursuri de facultate sa fie reduse iar fondurile economisite sa fie destinate finantarii unor programe de educatie pentru elevi cu rezultate slabe la invatatura care sint in majoritate negrii sau mexicani.

    In the last school year, 82% of Berkeley’s AP chemistry students passed the rigorous exam, which gives college credit for high school work. The national passing rate is 55.2%. The school’s AP biology and physics students are even more successful.

    Most districts would not argue with such a record, but Berkeley High’s science labs are embroiled in a debate over scarce resources with overtones of race, class and politics.

    Campus leadership has proposed cutting before- and after-school labs — decreasing science instruction by 20% to 40% — and using that money to fund „equity” programs for struggling students in an effort to close one of the widest racial and ethnic achievement gaps in the state.

    White students predominate in the science classes that require supplemental lab time, according to an analysis by a lead teacher in the Berkeley High math department. Her study also showed that three-fourths of the students who take less-rigorous science classes — those that do not require extra lab time — are African American or Latino.

    Problema este ca in Utopia iubirii, vegetarianismului si egalitatii socialiste intre oameni (adica Berkeley) discrepantele sociale si inegalitatile rasiale sint mai adinci decit elita liberala este dispusa sa recunoasca:

    In Berkeley’s 10 square miles, multimillion-dollar hillside homes with sweeping views rise above working-class bungalows and apartments in the flatlands. The percentage of adults with at least a bachelor’s degree is more than twice as high as in the state as a whole, according to the U.S. Census Bureau, while the percentage of residents living in poverty is nearly 1 1/2 times the statewide level.

    Or as Ingrid Seyer-Ochi, an assistant professor in the UC Berkeley Graduate School of Education, puts it: „Because of class differences, you can claim all of the benefits of being progressive without living the complex reality” of Berkeley. „You can live in the hills.”

    Such inequality translates into a stark achievement gap. Only 30.8% of African American students at Berkeley High are proficient in English and 31.3% in math, according to the state Department of Education. Just over 90% of white students are proficient in English, 87.1% in math.

    Deci care este reactia liberalilor albi bogati care au odralsele la Berkeley High si care traiesc in case de millioane de dolari dar in acelasi timp propavaduiesc egalitatea rasiala si ajutorarea celor nevoiasi? Daca ar fi sa ne luam dupa ce acestia sustin in mod obisnuit, ar trebui sa credem ca un mic sacrificiu este necesar ca si copii cetatenilor saraci sa poata fi ajutati sa invete mai bine, nu-i asa?
    Nu-i asa. In realitate, acesti elitisti de stinga se opun cu vehementa programului:

    Parents, teachers and students on both sides of the issue — some waving hand-lettered signs proclaiming „Save Science Labs!” and „We ♥ Science Labs” — took over the public comment period at the Jan. 13 Board of Education meeting, even though the matter wasn’t on the agenda.
    Amy Hansen, who teaches biotechnology and AP chemistry, said that the supplemental science labs meet only once or twice each week and that students of all abilities and backgrounds could make such a commitment. To say otherwise shows an „underlying attitude . . . that while white students can be expected to make this commitment, black and brown students cannot.
    „How is the lowering of expectations of African American and Latino students equitable?” she asked the school board.

    Culmea ipocriziei, nu-i asa? Cum spunea poetul in fabula Cainele si Catelul??

    – „Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie,
    Noi, fraţii tăi, potaie!
    O să-ţi dăm o bătaie
    Care s-o pomeneşti.
    Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,
    Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşti?”
    – „Dar ziceaţi…” – „Şi ce-ţi pasă? Te-ntreb eu ce ziceam?
    Adevărat vorbeam,
    Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei,
    Că voi egalitate, dar nu pentru căţei.”
    Aceasta între noi adesea o vedem,
    Şi numai cu cei mari egalitate vrem.

  8. Interesant, Panseluta. Tactici securistice get-beget. Mai tii minte scrisorile de adeziune la politica de stat si de partid publicate de ziarul Scinteia? (intrebare retorica)

  9. apropos de foamete din ukraine:

    oameni buni, deci statul trebuie sa ia masuri pentru ca cetatenii sai nu stiu ce trebuie sa manance, in Opinia cercetatorilor!

    social contagious!
    e vorba de alta crizaThe health Crises!
    and!
    it should be handled w/ the care and intelect that swine flu was handled!

    parintii nu stiu cum sa isi creasca copii si au nevoie de experti socialisti pentru asta!

    va aduceti aminte de circurile foamei?
    sau de rationalizarea stiintifica din vremea comunista?

  10. Scuze de intarziere, dar vroiam sa ii multumesc lui Emil pentru postul informat. Nu am verificat pe surse sau ceva, voi merge pe incredere, dar din cate zici reforma lui Obama seamana cu o marlanie. Merci pentru info.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.