FUNDATIA IOAN BARBUS

Ion Iliescu trăiește

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Vincentiu C.

Vincentiu C.

10 comentarii

  1. Adi
    14 februarie 2014

    Sa ne spuna gospodarul Romaniei cum e cu razboaiele mintii sau de a mintii.

  2. Bogdan Calehari
    14 februarie 2014

    Kaganovici a murit in 1991, la 98 de ani. Probabil ca ar fi depasit suta daca nu l-ar fi macinat atat schimbarile din URSS.
    Iliescu, acest Kaganovici al Romaniei, acest highlander bolsevic, va atinge suta de ani si o va depasi fara nici o problema. Si cum sa n-o faca daca isi ia regulat doza de elixir – tinerii decerebrati care afiseaza mandri pancarte pe care scrie „Jos capitalismul”.

  3. Anca Cernea
    14 februarie 2014

    Văd că trăiește și cuvântă pe lângă Ion Iliescu și Dinu Zamfirescu. Iar seniorului liberal nu i se pare nimic nepotrivit sau dezgustător.

  4. Bogdan Calehari
    14 februarie 2014

    Nicolae Carandino ar fi putut sta si el, alaturi de George Calinescu, Mihail Sadoveanu, C.I Parhon, Constantin Daicoviciu, Maria Rosetti, Gala Galaction s.a, pe bancile Marii Adunari Nationale, in 1948. A ales alta cale, cea care l-a dus in spatele gratiilor. Deaspre moralitatea unor intelectuali romani, din nefericre nu putini, Nicolae Carandino spunea: „N-au dat, sub dictaturi, stralucitii nostri intelectuali un corespunzator examen de rezistenta. In cel mai bun caz s-au multumit sa se incovoaie, dupa sfatul legii vechi, daca nu s-au grabit sa urle cu lupii contra onoruri inzorzonate si contra sunatori arginti”.
    Nu este, bineinteles, cazul seniorului liberal. Mi se pare chiar normal sa se bata tovaraseste pe spate cu seniorul comunist iliescu. Doar au fost amandoi dizidenti. Si sub Ceausescu, si sub Basescu.

  5. adib
    14 februarie 2014

    @5 Maria Rosetti in MAN ? Eu stiam ca ea a trait in secolul XIX.

  6. Pataphyl
    14 februarie 2014

    Maria (Rallet) Rosetti, soția acad. colaboraționist Al. Rosetti, a fost mare sculă pe la consiliul femeilor, cred că încă din anii ’50. Habar n-am dac-a fost și deputat, foarte probabil că da, căci trebuiau reprezentate toate „păturili”… ????

  7. Bogdan Calehari
    14 februarie 2014

    @7 Pata

    M-am luat cu povestea despre porci si am uitat sa-ti multumesc pentru informatia legata de Maria (Rallet) Rosetti. ????

  8. Bogdan Calehari
    14 februarie 2014

    Domnul Alexandru Rosetti, pe vremea cand era directorul Fundatiei Regale Carol II-lea, s-a transformat in tovarasul Alexandru Rosetti imediat ce Ghita Dej si-a adus porcul si l-a instalat in cotetul din curtea vilei ce si-a tras-o in Cartierul Primaverii. A trebuit sa vina Maurer la el si sa-i explice ca odata ajuns intr-o functie atat de mare nu se face sa scarpine porcul sub rat pe gazon. Ghita Dej a renuntat la porcul din curte. A ramas, asadar, doar porcul din vila.
    Exact in perioada cand Dej si Maurer hotarau soarta porcului, Alexandru Rosetti a fost obligat sa-si hotareasca singur soarta, si asta pentru ca pe usa casei sale din Dionisie Lupu au intrat academicianul Iorgu Iordan, prietenul sau, si un colonel de securitate. Acesta din urma i-a spus: „La poarta sunt 2 masini:una pleaca la Canal, iar cealalta la Academia Romana. In care doresti sa te urci?”

    Domnul Al. Rosetti s-a urcat in masina Academiei si s-a dus direct la Raionul de Partid I.V. Stalin din Piata Amzei unde a semnat adeziunea de intrare In Partidul Muncitorilor si a primit carnetul rosu. A devenit astfel tovaras pentru ca, spunea el, „nu puteam merge toti intelectualii la Canal, era mare inghesuiala”.
    Se plangea, peste ani, ca varul sau, generalul Rosetti, nu l-a mai salutat de cand a intrat in Partid si la Academie. Personal cred ca generalului i se parea anormal sa salute un porc chiar daca acesta a ajuns membru al Academiei.
    Mai multe despre porcul academician in cartea lui Ghe. Florescu „ Confesiunile unui cafegiu”.

  9. adib
    14 februarie 2014

    @7 Multumesc, nu stiam de aceasta Maria Rosetti comunista. Mai exista o Maria Rosetti. De pe wikipedia :

    „Maria Rosetti (n. Mary Grant, 1819, Guernsey – d. 1893) a fost o ziaristă și publicistă româncă de origine scoțiană, prima femeie ziarist din România. Începând cu anul 1857, ea va colabora, ca redactor, la diferite ziare și almanahuri, în special la Românul, ziar editat de soțul său, C.A. Rosetti. A fost editoarea publicației Mama și copilul, revistă literară săptămânală apărută în perioada iulie 1865-aprilie 1866, în care se publicau articole și traduceri despre educarea copiilor.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian