Arhivele Naționale Române: Despre sfășietoare dileme și arta goblenului în Gulag și la Auschwitz

    Print Friendly, PDF & Email

    Să-l invităm, din nou, pe Vasile Ernu să ne țină prelegeri și sa ne amuze ( „În stalinism era mult mai usor, maxim te băga în Gulag. Prrrrrț” + povești despre tovărășia strașnică cu ideologi apropiați Kremlinului și alte năzbâtii ha-ha-ha-ha) la evenimente finanțate din bugetul de stat! De această dată întră în scenă Serviciul Municipiului București al Arhivelor Nationale, ce ține de Arhivele Naționale ale României, unde agramatul „gânditor” e invitat (luni 25 ianuarie luni 1 feb.) să batjocorească, prin relativizare, memoria celor 100 de milioane de morți ai comunismului.

    Dragos Paul Aligică a scris azi pe Facebook despre acest gen de probleme:

    „Cand institutiile publice promoveaza si sponsorizeaza repetat un negationist al atrocitatilor totalitarismului, un apologet al criminalitatii ca forma de guvernare si al terorii si torturii ca instrumente de politica publica, cand bugetul de stat si infrastructura statului se pun la dispozitia unui iresponsabil care -fie din malitie, fie din prostie pura, fie din dezaxare morala- isi construieste o fatada publica din relativizarea unui regim atroce cu milioane de victime si bagatelizarea memoriei victimelor acestuia, avem o mare problema.

    Cand cei responsabili pentru aceste gesturi de iresponsabilitate publica si nesimtire intelectuala si morala mai au si tupeul sa se faca nu inteleg care e chestia cand sunt confruntati cu revolta morala si intelectuala justificata de politica incalificabila a promovarii acestui tip de impostori si dezaxati, suntem deja dincolo de limitele absurdului.

    Dar nu sunt vinovati ei – impostorul dezaxat moral si iresponsabil social sau politrucul birocrat semidoct si autist moral, cocotat intr-o functie publica. NU. Vinovati sunt toti cei care lasa aceste aberatii sa se intample fara sa reactioneze: Din indiferenta asumata, dintr-o proasta intelegere a principiului libertatii de expresie sau pur si simplu din comoditate.

    Asta e. Sa asteptam acum urmatorul eveniment organizat de institutiile statului roman, urmatorul grant intru promovarea urmatorului exhibitionsit juvenil exaltat de notorietate pe banii publici si care foloseste ca trambulina publica farsa intelegerii nuantate a hitlerimului si a nostalgiei poetice himmleriene a Gestapoului si lagarelor de concentrare. Ca vedeti bine: organizatori angajati la stat se gasesc sa ii promoveze iar de public pueril cu pretentii de educatie pe internet si aspitatii spirituale existentialist-ornitologie se pare ca nu ducem lipsa.”

    Invitația a fost făcută de Alina Pavelescu, Director adjunct la Arhivele Naționale, iar contestarea deciziei pe Facebook a prilejuit tinerei Dir. adj. o mulțime de nervi și sfâșietoare dileme morale și intelectuale (pentru senzații tari, puteți urmări discuția pe Facebook):

    alina pavelescu nervoasa toata

    „Tocmai am scos de pe pagina institutiei promovarea evenimentului cu Vasile Ernu deoarece o doamna/domnisoara numita Oana Verde m-a acuzat ca promovez in numele „unei institutii publice” un personaj controversat, citez „contestat de intelectualii publici ai acestei tari”
    Marturisesc ca m-am enervat rau! Da’ rau de tot!
    Nu o cunosc pe aceasta doamna/domnisoara, dar presupun ca e tanara, iar intoleranta la tineri ma doare muuult mai rau decat la astia ca noi, invechiti in rele.

    Asa ca lansez o dezbatere printre „intelectualii publici” de pe FB: pe cine credeti ca ar mai trebui sa interzicem in institutiile publice din Romania???

    Haideti, nu va jenati, loviti fara mila! Ca doar Stalin si Ceausescu nu mai sunt, ca sa ne duca in Gulag sau la canal, acum Gulagul a mai ramas doar in noi

    O anunt pe domnisoara Verde ca, daca doreste, ii tin la dispozitie toate activitatile mele la Arhive, ca sa ma poata reclama in cunostinta de cauza. Nu stiu daca a auzit dansa de unul, Pavlik Morozov…”
    _________________________________________________________________________
    [!] Bogdan Duca, Armand Gosu, Mihail Bumbeș, Emanuel Copilaș, Michael Shafir, and 57 others like this.

    Dilemă s-a tranșat câteva ore mai târziu:

    „Dragi prieteni și prietene […] m-am pripit, ati avut dreptate. Mea culpa! Am repostat evenimentul pe pagina Serviciului Municipiului Bucuresti al Arhivelor Nationale.”

    Florin Cîntic

    Florin Cîntic, Director la Arhivele Naționale Iași

    În ajutorul calmării nervilor și clarificării sfâșietoarei dileme a Dir. adj., a intervitm Florin Cîntic, Director la Arhivele Naționale Iași. Acesta, într-un gest de admirabil curaj, a supralicitat cu activitatea domniei sale (alimentată tot din taxele victimelor și urmașilor victimelor comunismului, dar și ale nazismului) – anume, invitarea lui Claude Karnoouh, un individ care neagă Holocaustul:

    „Ca să se facă și mai verde domnișoara în cauză aș putea menționa că eu l-am invitat la Iași, pe lângă Vasile Ernu, și pe Claude Karnoouh, ba chiar a participat, din sală, spre eterna scandalizare a „intelectualilor publici ai acestei țări”, și liderul mișcării civice de la Pungești, Vaslui, un oarecare Harry Tavitian.
    Iaca și proba, să nu se mai ostenească tinerii activiști cu veleități neosecuriste”

    Florin CÎNTIC a moderat discuția cu Claude KARNOOUH, Vasile ERNU și Lucian DÎRDALĂ la Conferința „Activismul civic în…

    Posted by Iași 2021 – Capitală Europeană a Culturii on Wednesday, May 27, 2015

    Cum evenimentele organizate de Alina Pavelescu „sunt menite sa reflecte toate orientarile culturale dintr-o societate si sa le ofere, corespunzator, tuturor ocazia de a se exprima”, nu văd absolut nici un motiv ca Tudor Ionescu de la Noua Dreaptă să nu fie invitat ca să țină frumoase prelegeri despre arta goblenului în nazism, asta într-un eveniment comun Alina Pavelescu – Florin Cîntic. Tudor Ionescu l-ar putea chema și pe camaradul lui întru salvarea României, Dan Puric.

    Apropiatul ideologilor Kremlinului mai beneficiază de bugetul de stat prin:

    Cât despre victimele în viață ale celor două demențe ideologice – și urmașii acestora – să tacă din gura! Să tacă și să scoată banii, să își plătească taxele la timp pentru ca prodigioasa activitate a directorilor și directorașilor din instituțiile de stat să poată continua. Chiar dacă asta înseamnă să plimbe moaștele comunismului și antisemitismului prin conferințe, în numele „toleranței” și a „libertății de exprimare”.

     


    P.S.

    „Uneori sunt nevoit să îl apăr pe Stalin”

    „Uneori sunt nevoit să îl apăr pe Stalin.”„Uneori sunt nevoit să îl apăr pe Stalin”>>> http://inliniedreapta.net/jurnal/arhivele-nationale-romane-despre-dileme-si-arta-goblenului-in-gulag-si-la-auschwitz/

    Posted by Atac Critic la CriticAtac on 23 Ianuarie 2016

     

    Și pentru ca dna dir. adj. la Arhivele Naționale se arăta îngrijorată în timpul clarificării dilemei că ar putea fi cenzurată în viitor, țin să o liniștesc cu următoarea secvență:

    „Teza mea e că în comunism a fost ultimul spațiu în care critica a funcționat, astăzi e foarte greu ca critica să mai funcționeze”

    In comunism critica a functionat, acum nu mai functioneaza„Teza mea e că în comunism a fost ultimul spațiu în care critica a funcționat, astăzi e foarte greu ca critica să mai funcționeze”

    Posted by Atac Critic la CriticAtac on 23 Ianuarie 2016

    Update

    Înainte să scriu rândurile de mai sus, problema deja escaladase.

    Câteva observații:

    • „textul” stalinofil al lui Vasile nu a fost „scos din context”;
    • „textul” nu e un „text”, e transcrierea unui pasaj de la Digi24 Iași;
    • despre „Romania mare+ILD” nu pot să spun decât că Vadim (pacea-fie-cu-el) este/era mai degrabă apropiat de Vasile, prin stil și simpatii (Rusia);
    • este a 5-a oară, în ultimii 3 ani, după numărătoarea mea, când Vasile amenință ILD cu proces („CU ILD numai cu avocatul se poate discuta”); încă aștept;
    • nimic despre Alina Pavelescu;
    • nimic despre Teodor Tița;
    • totul despre Arhivele Naționale.

    alina pavelescu vasile ernu teodor tita

    Update 1 feb.

    Un succes răsunător. Vârsta medie a publicului, 60 de ani.

    O conferinta care s-a bucurat de aprecierea tuturor. Multumim, Vasile Ernu!Foto: Petre Mitrea

    Posted by Povesti din Bucuresti on Monday, February 1, 2016

    21 de gânduri despre “Arhivele Naționale Române: Despre sfășietoare dileme și arta goblenului în Gulag și la Auschwitz

    1. Costin….uite, vezi bine ca Patapievici, fiind mult mai harsait in „dialoguri”(vorba vine) cu imbecili de-astia stalinoizi gen Ernu, pune bine punctul pe i, in filmuletul de la #1:
      „un domn caruia NU-I DAU NUMELE, PENTRU CA NU VREAU SA-I FAC RECLAMA„. Atentie mare, mare-mare de tot. Patapievici observa aici un lucru evident: Ernu e obsedat, avid pana la a-i curge balele, de (auto)reclama. Pe bune, nu-i mai faceti si voi reclama, nu merita. Macar incercati, ca Patapievici, sa nu-l mai numiti 🙂

    2. Mai tineti minte ca primul lucru pe care l-a facut Ponta cand a venit la putere a fost sa schimbe conducerile ICR, IICCMER si Arhivelor Statului? Asta a fost prima lui grija. Dupa aia a trecut la chestiile „economice”. Pai il invatase bine Iliescu. Uite ce oameni de nadejde au acum arhivele in mana.

    3. Mihaela, poate esti curioasa de actitivitatea publicistica a dnei dr. dir. adj. la Arhivele Nationale, un articol despre cum niste bieti elevi de 14 ani sunt nevoiti sa faca sex in wc-ul scolii pentru ca parintii (si profesorii) sunt niste talibani care au ca ideal sa traiasca „într-o societate stupidă, intolerantă, fanatică și, dacă se poate, ultraortodoxă”.

      un text in care reapar nervii greu de stapanit.

      Acum vreo trei săptămâni mă enervam teribil

      nervii dnei dr ir adj la Arhivele Nationale nu sunt gratuiti, sunt complet justificati de o intreaga conspiratie :

      totul pare să conspire în direcția forjării – și consolidării întru veșnicie – a unui mental național având drept “specific” habotnicia, intoleranța și, în ultimă instanță, tâmpenia.

      si un sfat pentru tara:

      stimați imbecili zgomotoși, cred că ar fi timpul să înțelegeți că, sub cerul albastru al patriei noastre comune, trăiesc și ființe care, cel mai adesea spre lauda lor, nu seamănă deloc cu voi.

      astea sunt doar cateva pasaje, textul e foarte dens in nervi, draci, puneri la punct, puneri la zid si conspiratii deconspirate.

      http://www.lapunkt.ro/2013/02/.....d-de-tara/

      Ce cauta femeia asta, cu nervii ei franjuri, la Arhivele National, eu nu imi pot da seama.

    4. @#2: Bine, dar daca nimeni nu arata ce mizerii de oameni sint Ernu, Rogo & co, atunci au sa fie luati drept „repere”. Invitatii la TVR, mese rotunde etc – prin toate astea tovarasii fac de fapt propaganda comunistoida, pro-rusa. Cineva TREBUIE sa ii expuna ca niste impostori ce sint.
      Si ne mai miram de ce lumea voteaza aceleasi lepre de fiecare data…

    5. Costin @6
      Din pacate, da, a)ai dreptate, si, tocmai de aceea, b)ma asteptam sa-mi raspunzi asta. Si totusi, uite, ma intreb cum ar fi aratat articolul de mai sus fara sa contina deloc numele lui Ernu (vorbind insa, totusi, despre el, cum face si Patapievici). Ar fi fost interesant 🙂 . E de retinut, oricum, faptul ca individul este o masina vie de auto-reclama.

    6. Hmmmm. Ma tot chinuiam sa inteleg „de unde vine” mme Pavelescu, si nu reuseam. Drept pentru care, am dat si eu, precum Costin, un search, si m-am apucat sa diger (e greu!) productia editoriala a dumneaei. Ei bine, si uite ce-am gasit aici: „Poveştile nostalgice din armată ale ghinioniştilor de neşansă care au avut ocazia de a fi militari în termen mi-au părut întotdeauna nişte băieţisme patetice, dacă nu de-a dreptul simptome ale sindromului Stockholm.”. Concluzie: dansa e o feminista, genul atroce. Genul acela de fiinta, precum aceasta (multumiri, Bogdan Calehari) care e in stare sa declare ca „nu vrea sa se solidarizeze cu femeile violate de la Koln, etc, pentru ca, daca ar face asta, le-ar da apa la moara mach-istilor albi supremacisti, etc, bla-bla-bla”. Genul de fiinta, practic, irecuperabila.

    7. Alina Pavelescu, printre altele, mai scrie, cand si cand (in mod anonim! 🙂 vorba cantecului, „o dam anonima? atunci o semnez!”) pe criticatac (cf. unui comentariu chiar de pe acest articol „Alina Pavelescu, cunoscuta uneori ca Savonarola, alteori ca Sisif, alteori ca ?, a ajuns director adjunct la Arhivele Nationale ale Romaniei. Desigur, fara nici un fel de implicatii politice. Desigur, doar cu gandul la binele public. Desigur, doar cu gandul la binele angajatilor (pentru prima data in istoria arhivelor, ce spun eu, in istoria umanitatii, se va infirma fraza de mai sus: „Pentru ca in fruntea lor (a angajatilor) intotdeauna au stat niste oameni care si-au urmarit propriile interese in loc sa le incurajeze libera dezvoltare profesionala”). Multumim de asa un conducator, care n-are nici un fel de legatura cu politica. Dar chiar asa, cum o fi ajuns in fruntea terfeloagelor statului?”). Articolul: http://www.criticatac.ro/17325.....-politice/

    8. …”Nu-i dau numele ,pentru ca nu vreau sa-i fac reclama ”. Nu împărtășesc aceasta idee absolut defel. Imi pare foarte rau, dar nu o impartasec, idiferent de la cine ar emana. Cine o ”aplica” piere sub greutatea propriei poveri.Daca nu esti capabil sa-ti porti povara, nici nu mai incerca s-o ridici. Mai ales in public. PIERZI.

    9. @Polilogu, exagerezi, cei interesati au stiut foarte clar despre cine e vorba. Doar pe facebook clipul a avut peste 11.000 de vizualizari.

      a mai existat o reactie cat se poate de halucinanta la articol, de la unul din angajatii Arhivelor Nationale, istoricul Mircea Stanescu. Imi e greu sa comentez ce scrie acesta, un amalgam de minciuni, calomnii si scenarita, culminand cu concluzia: pentru ca asa vor americanii si israelienii. Ma doare capul, nu ma asteptam ca ridicand bolovanului de pe Arhivele Nationale sa dau de asa aglomerare, ma gandeam ca Alina Pavelescu e un caz extrem si izolat.

      „ANTICOMUNIȘTII ANTIFASCIȘTI” LOVESC DIN NOU
      Ne-am lămurit de unde vine atacul împotriva Alinei Pavelescu și a Arhivelor Naționale, produs cu prilejul invitării lui Ernu la „Povești din București” (o serie de conferințe ținute lunar la „Caru’ cu Bere”).
      Cu același prilej este acroșat și Florin Cîntic, directorul Arhivelor județene Iași (pe motiv de „antisemitism” & Claude Karnooh).
      Ce doresc ei, pe scurt ? Aplicarea „concluziilor condamnării comunismului” (a lui Băsescu) – sau a „legii memoriei” ? –, prin cenzurarea manifestărilor care nu cadrează cu „linia politică a anticomunismului”.
      Și încheie apoteotic : „CÂT DESPRE VICTIMELE ÎN VIAȚĂ ALE CELOR DOUĂ DEMENȚE IDEOLOGICE – ȘI URMAȘII ACESTORA – SĂ TACĂ DIN GURA! [subl.în text.] Să tacă și să scoată banii, să își plătească taxele la timp pentru ca prodigioasa activitate a directorilor și directorașilor din instituțiile de stat să poată continua. Chiar dacă asta înseamnă să plimbe moaștele comunismului și antisemitismului prin conferințe, în numele «toleranței» și a «libertății de exprimare».” (Cf. : http://inliniedreapta.net/…/.....e-desp…/.)
      Ce mai, pe cât de mișcător, pe atât de înălțător, iar dacă vorbim despre bugetul Arhivelor, începem să avem frisoane !
      Dincolo de tonul – și conținutul – „demascator”, „de înfierare” paraproletară, puțină exactitate nu strică, dacă tot vorbim de istorie-și-memorie :
      Când vorbesc despre victimele comunismului, acești emițători scot din rândurile deținuților politici — așa, printr-un hocus-pocus — pe toți cei care au fost arestați de Securitate, au făcut detenție și au murit în lagăre și închisori pe motiv că erau, se presupunea sau se închipuia că sunt „legionari” și „fasciști”, și pe toți cei arestați, deținuți și morți – tot în închisori și lagăre — pentru așa-numitul „ajutor legionar” (care, în cea mai mare măsură, nu avea nimic ideologic).
      De ce ? Păi dacă sunt „proamericani” și „proisraelieni” declarați, presupun că așa vor autoritățile americane și israeliene : să nu existe picior de „fascist” (real, presupus sau închipuit) printre „victimele celor două demențe ideologice”.
      Închei cu un mesaj peren : „Luptăm pentru pace !”

    10. Interesant lucru în CV-ul tovărășelei de la Arhive: nu știe cum se completează tabelul care arată ”cunoașterea” limbilor străine. Doctorandă în Franța, dar nu a auzit de nivelurile C1, C2 etc. – sau, măcar, de faptul că limba respectivă se trece ÎN STÂNGA liniei ce desparte CV-ul. Europass – PAS!

    11. O intrebare va rog, pentru ca mi se arunca mereu in fata treaba asta!

      Care este legatura intre Plesu si Liiceanu si Fundatia Open Society si George Soros? PSD istii , anti neo marxisti, il acuza pe Soros ba de una ba de alta, zic eu pe drept cuvant, fara sa fac apologia PSD istilor cu atat mai putin a neo marxistilor.

      Multumesc!

    12. RonaldDTrump

      Nu știu ce interese o fi având Andrei Pleșu cu Soros.
      Eu pot doar să spun ce găsesc pe internet la vedere.
      De exemplu, acest articol al lui, poate cel mai jenant text de Pleșu pe care l-am citit vreodată:
      http://dilemaveche.ro/sectiune.....ri-zile-64
      Textul e o rușine, din foarte multe motive, dar aici ne interesează ce spune de Soros.
      E rușine să-ți angajezi statura morală și intelectuală în apărarea unui ins cel puțin controversat, fără să te documentezi înainte.
      E rușine ca un om de cultură ca Pleșu să nu pună mâna să se intereseze ce face Soros cu banii ăia și ce porcării comuniste, vetero și neo-marxiste finanțează în toată lumea asta. Se găsește o mulțime de informație pe net, open sources, open society. Doar să dai căutare și să știi ceva engleză. Eu nu cred că Pleșu nu s-ar descurca în privința asta.

      Iată și aici, Forumul Societății Civile din Europa Centrală și de Est 2014:
      http://www.diacaf.com/stiri/cu.....90573.html
      Să-i fi scăpat lui Pleșu că pe listă sunt comuniști nefrecventabili, precum Podemos?
      Nu cred.
      Nu știu de ce face chestiile astea, dar sunt compromițătoare, și asta e, trebuie să constatăm, deși am fi preferat să fie altfel.
      Faptul că ăia de la PSD sau ăia din șanțul rusofil al blogosferei îl atacă pe Pleșu nu schimbă această stare de fapt.

    13. @Anca Cernea

      Multumesc, mi ati exprimat sentimentele in cuvinte pe care eu nu le gaseam. Un singur lucru mai spun: Plesu si probabil si Liiceanu, ofera pe tava arme rusofililor, PSD, etc…pacat! Conservatorii nostri, pe langa faptul ca sunt putini la numar si cu putin suport in opinia publica, mai comit si harakiri singuri! Nu cred ca Romania mai are vreo sansa, sincer! Si ma uit la avansul uimitor pe care conservatori de carton precum Berenghi sau Marincus il iau pe fiecare zi in care actioneaza in stilul razboinic caracteristic, asta in timp ce citesc sute de comentarii pro Rusia…pai cu oameni ca Plesu, nici nu ma mir ca prostimea gandeste asa…

    14. RonaldD Trump

      Da, România are mare nevoie de conservatori adevărați. Elitele sale care se cred (chiar se cred sincer, nu mă îndoiesc de asta) de „dreapta”, de fapt nu sunt de dreapta. Criteriul, cred reprezentanții acestor elite, este orientarea pe axa est-vest. Ei sunt prooccidentali fără ezitare, deci sunt convinși că sunt de dreapta.
      Și GDS, și 22, și Dilema, și Dacian Cioloș, și Dan Tapalagă, și Monica Macovei, toți se cred de dreapta.
      Și ca prooccidentali ce sunt, Andrei Pleșu îi susține pe Soros și pe Michnik, Gabriel Liiceanu pe Boia, Monica Macovei tot ce ține de gender LGBTQRSTUVWXYZ, 22, hotnews, contributors au niște autori (de unde i-or fi scos, frate, elite, nu altceva) specializați în atacuri la adresa conservatorilor polonezi și în campanii pro-Clinton, pro-Obama, și mai ales pro-UE, altfel spus, pro-”Deutschland über alles”. Politic vorbind, încă mai auzi lume care îl consideră de dreapta pe Cioloș sau chiar USR (care are un personaj rusofil într-o poziție cheie, fapt ce aruncă dubii până și asupra orientării prooccidentale a partidului).

      Am avea dreptul să așteptăm de la intelectuali, formatori de opinie, politicieni de frunte, capacitatea de a deosebi ceea ce ține cu adevărat de esența Civilizației Occidentale de virusul marxismului cultural, inventat de inamicii acesteia cu scopul explicit de a o roade.
      Adevăratul spirit occidental nu e reprezentat de Soros, Boia, LGBTQR…, Michnik, Tusk, Merkel, Macron, Clinton, Mogherini,etc. Ăștia sunt virusul, ei reprezintă marxismul cultural.

      Dar „dreapta” de la noi nu pare să facă această deosebire elementară.
      Dacă e să căutăm lideri de dreapta în lume, găsim astăzi câțiva, cu destulă vizibilitate și forță, în SUA, Polonia și Israel.
      Dar „dreapta” de la noi de obicei se alătură stângii internaționale ca să dea în conservatorii suspomeniți, nici prin cap nu i-ar trece să învețe de la ei, cu atât mai puțin să caute alianțe cu ei.

      Lucrurile stau rău în privința liderilor de „dreapta”de la noi.

      Dar nu sunt de acord că România nu are șanse.
      Din toate sondajele rezultă că poporul e mult mai de dreapta decât elitele sale, incluzând aici, la elite, și clasa politică. Poporul român manifestă și o sănătoasă rusofobie, reflectată atât de sondaje cât și de faptul că la noi nu poate face politică pe scară mare niciun om/grup care se declară rusofil (numărul mare de comentarii rusofile s-ar putea să fie trolăială putinească).

      Nu, victoria PSD în alegeri nu e un argument, alegerile au fost pierdute de dreapta prin neprezentare, nu prin KO. Alegătorii de dreapta nu s-au prezentat. Toată lumea îi bombăne pentru asta, dar ar fi bine să bombănim mai întâi „dreapta! pentru neprezentarea vreunei alternative, pe care acești alegători ar fi putut-o sprijini, și apoi să-i bombănim pe cetățeni, că n-au votat (n-au votat pentru că nu prea aveau ce).

      Așadar, problema nu e că nu are cine să voteze un program de dreapta, problema e că nu are cine să-l formuleze și cine să-l reprezinte pe liste.

      Lucrurile stau rău, dar asta înseamnă doar că ar trebui să ne punem pe treabă.
      Rolul unui intelectual conservator nu este acela de a schimba lumea, ci de a da expresie bunului-simț, acelor repere verificate și confirmate de secole, ale Civilizației Iudeo-Creștine.

      Avem nevoie de lideri cu adevărat de dreapta, oameni citiți, cu răspunderea realității și cu curajul de a spune adevărul. Dacă ei ridică steagul, are cine să vină după ei.

      Actualele „elite de dreapta” se văicăresc în permanență că poporul e prost, nu-i merită și nu-i urmează/votează. Eu vă spun că i-ar urma și poporul, dacă ar fi coerenți.

      Așa cum stau lucrurile, ei forțează cetățeanul român de rând să intre într-o alegere – absurd formulată, lipsită de sens și dezastruoasă – între Occident (lăsând a înțelege că acesta se confundă cu marxismul cultural, aflat acum la butoane în UE) și Creștinism (lăsând a înțelege că acesta se confundă cu regimul criminal postsovietokaghebist al lui Putin).
      Dintr-o astfel de alegere nu poate rezulta decât o nouă diviziune a societății – care, până acum, sondajele o spun, nu eu, declara un sprijin de peste 90% pentru orientarea prooccidentală a țării, și totodată se declara în procente asemănător de zdrobitoare, creștină.
      Altfel spus, românii se declarau în bloc, atât creștini (sigur, mai e mult de la declarație până la fapte, dar măcar ștacheta era pusă unde trebuie) cât și prooccidentali.
      Acum, inclusiv prin contribuția „dreptei”, acest bloc se va sparge în două.
      Din această diviziune câștigă Putin. O mare halcă din electoratul nostru, chiar dacă nu va deveni imediat putinofilă, măcar va deveni ostilă Occidentului (ceea ce deja înseamnă atingerea unui important target rusesc pentru România).

    15. Bun si dupa ce aceasta halca putinista se va rupe, si este posibil sa castige si ceva pozitii politice in societate, vezi cazul Berenghi de exemplu, sau Marincus ….ce se va intampla? Cum mai iesim din rahatul asta, ma scuzati de cuvant!

      Multumesc!

    16. ar fi bine să nu lăsăm să se întâmple asta
      de fapt, nu cred că va fi un proces rapid, încă nu s-a produs
      dar așa o să fie dacă noi nu facem nimic (sau nu facem mai mult decât până acum)

    17. ok si concret ce putem face? D voastra lucrati in domeniu, publicati, eu ma invart in cercuri mult mai restranse si mult mai….prost pregatite. Pana la urmatoarele alegeri nu mai e mult…

    18. Din păcate, nu am o soluție satisfăcătoare pe termen scurt.
      Deși, chiar și în vederea alegerilor următoare am putea formula ceva propuneri (revin la asta).

      Soluția solidă și de termen lung nu țintește numai o victorie în alegeri.
      Așa cum s-a văzut în 1996-2000, o victorie electorală, obținerea puterii nominale în Stat, nu e suficientă. Degeaba avea CDR Președinția, Guvernul și majoritatea în Parlament, dacă toată administrația era pe mâna postcomuniștilor, la fel și lumea afacerilor (adică banii) la fel și o mare parte din presă (în primul rând televiziunea, adică acea parte a mass media care chiar conta). Puterea reală în țară era exercitată de o rețea mafioto-securisto-postcomunistă, nu de oamenii care fuseseră mandatați de electorat.
      De fapt, vă spun dinăuntrul taberei CDR de atunci, lucrurile stăteau chiar și mai rău. La nivelul culturii și mentalităților, mulți dintre fruntașii CDR erau ei înșiși profund marcați de (post)comunism – unii fără să-și dea seama, alții foarte conștienți, pt că erau infiltrați sau oportuniști veniți direct din tagma jefuitorilor.
      Această istorie tristă, precum și altele asemenea, nu doar din România, arată că schimbarea trebuie să fie mai profundă.
      E nevoie de o mutație la nivelul culturii.
      Lucrurile pe care le vrem în politică trebuie să fie mai întâi formulate și discutate la nivel de cărți, media, între oameni de cultură, intelectuali, profesori. Inclusiv în artă – da, filme, romane, etc (exemplu, o tematică extrem de bogată, recent descoperită și de creatori de la noi, o reprezintă lupta anticomunistă din munți; la fel s-ar putea explora istoria închisorilor, fapte eroice reale săvârșite acolo, impactul acelei represiuni asupra victimelor dinăuntrul și din afara zidurilor pușcăriei; asta ar crea modele de urmat, ar contribui la setarea unei scale sănătoase a binelui și răului, ar contribui la educarea tinerilor în adevăr – există o experiență cât se poate de reușită în acest sens în Polonia).

      Pe la sfârșitul anilor 90 a locuit o vreme în România Olavo de Carvalho. Am avut șansa să vorbim cu el și i-am cerut sfatul – ceva cam în spiritul întrebării Dvs. L-am întrebat ce să facem, să ne întoarcem la PNȚ, să încercăm să-l recuperăm, să intrăm în alt partid, în speranța să-l influențăm spre bine, să facem noi ceva nou, cu toate riscurile, etc? A zis așa: dacă voi vreți să aveți ce alege, dacă vreți să existe un partid așa cum trebuie, cum vă doriți voi pt țara voastră, mai întâi trebuie să lucrați la formarea unui mediu cultural din care acest partid să se nască în mod firesc. Ideile respective trebuie mai întâi să fie exprimate de cineva, să circule în societate.
      Noi cam asta am făcut de atunci. Am pus mâna și am citit. Fiecare dintre noi. Foarte mult. Apoi am discutat între noi. Apoi ne-am apucat să scriem. Am găsit prieteni de idei și aliați. Am încercat să ne unim forțele. ILD este unul dintre rezultatele acestui proces.

      Cititorii noștri contează foarte mult pentru succesul acestor eforturi. Pentru că profilul general al cititorului ILD este de om cu anumite principii, cu școală, cu preocupări puțin mai sus decât viața zilnică. Aceasta face ca astfel de oameni să fie remarcați în cercurile lor, să fie noduri de rețea, care pot răspândi informații, argumente, între alte persoane receptive. Persoane receptive nu lipsesc în România. Așa cum spuneam, sondajele arată că aspirațiile românilor sunt de dreapta – creștine, patriotice, pro-occidentale, sprijinind familia, Biserica, Armata, Legea. Aspirațiile nu sunt însă suficiente.
      E nevoie doar ca un număr suficient de intelectuali, de lideri de opinie, să știe și să vrea să le dea expresie, să le apere de asaltul ideologic al stângii. Oamenii obișnuiți nu pot să facă asta singuri, dar ar fi bucuroși să o facă cineva și ei să urmeze steagul. De exemplu, e greu să cerem unui om simplu, dar cumsecade și cu frica lui Dumnezeu, să explice de ce nu e bine ca într-o societate să se legalizeze „căsătoria” gay. Dar noi putem să o facem. Știm unde și în ce fel manipulează stânga aceste argumente. Nu ni se cere să inventăm nimic. Nici să convingem poporul să adopte inovații nemaiauzite. Ni se cere să facem ce depinde de noi pentru ca adevărul să fie bine slujit. Acolo unde suntem. Sau, dacă vrem să facem mai mult, atunci să ne pregătim noi, să citim, să ne documentăm și să ne aruncăm în luptă public. Scriind sau implicându-ne în alte moduri în dezbaterea publică.

      Ca prim pas, ar fi important măcar să ne convingem prietenii intelectuali să nu mai înjure poporul și să nu se mai văicărească precum Cărtărescu de prostia nației. Să pună mâna să o slujească, dacă sunt în stare. Dacă nu, măcar să nu amplifice răul.

      Mai profund de atât, ar trebui să pricepem că, la rândul ei, cultura depinde de lucruri și mai importante. De credință vorbesc. Aici e mai greu de formulat programe. Pot spune doar că ar fi bine ca fiecare dintre noi să-și facă ordine în viață și în relația cu Dumnezeu, să funcționeze așa cum ar trebui să funcționeze un creștin, acolo unde este, în familie, între prieteni, la serviciu, între colegi, vecini, etc. N-ar strica să ne rugăm. Inclusiv pentru ierarhii bisericești, pentru România, pentru ai noștri, pentru dușmani.
      ”Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.”
      Dacă în societate, inclusiv printre liderii ei religioși, culturali și politici, există un număr suficient de oameni care își iau credința în serios și încearcă să fie coerenți cu ea în viață, să o conștientizeze la nivelul lor de exigență intelectuală, astfel încât să fie în stare să o apere de atacuri, ei pot duce în spate și pe acei concetățeni care nu o fac. Dar dacă societatea nu dispune de o masă critică de oameni care au aceleași referințe morale, care pot avea încredere unii în ceilalți pe această bază, atunci nu prea are cum supraviețui. Nici societatea, nici Civilizația. Asta e vestea proastă.
      Vestea bună e că ne putem schimba în bine, ne putem converti, atât ca persoane cât și ca societate. Numai să vrem.

      Mă întorc la soluțiile politice pe termen scurt. Aici ar fi de identificat, ca întotdeauna, răul cel mai mic, sau, pe cât posibil, binele mai mare. În prezent, de exemplu, văd schimbări în bine în PNL, de când l-a preluat Ludovic Orban. Poate ar fi de insistat pentru adâncirea acestora. Ar fi bine ca PNL să evolueze spre o atitudine mai conservatoare curajoasă (cum ar fi, să apere familia normală la referendum de revoluționarii extremei stângi care susțin „căsătoria” gay), să nu se sfiască să manifeste patriotism (ar putea face mai mult pentru unirea cu Basarabia, ar putea ridica glasul mai răspicat împotriva importului de islamiști forțat de la UE), să vedem că apără legea de tentativele penalilor PSD de a demonta mecanismele anticorupție, să vedem că exprimă cu claritate prioritatea direcției București-Washington asupra celei București-Bxl (adică Berlin).
      Măcar și câțiva pași mai aproape de aceste obiective, exemplificate mai sus, ar aduce mai multă credibilitate PNL. Și voturi.
      Și nu doar de PNL e vorba. Și PMP, și oricine mai dorește să servească Patria la nivel politic, este poftit să se apropie și să ia cuvântul.

      Iar noi, potențialii lor susținători, să le spunem clar că asta așteptăm de la ei.

    19. Foarte frumos spus, multe lucruri la care nu m am gandit!

      Le voi lua in considerare, si voi incerca sa citesc si eu mai mult! Momentan citesc Rober Spencer, despre creatia ISIS.

      Va rog frumos sa le transmiteti celor din PNL ca desi stiu si eu de promisiunile conservatoare ale PNL facute prin gura lui Orban, pana acum nu vad nimic in sensul acela! Multumesc!

      P.S. Calin Marincus care stiu a fost in PMP, mi a zis ca PMP nu mai exista, si ca actualmente el e membru PNL. E adevarat? Cum comentati actiunile Berenghi-Marincus?

      Multumesc!

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.