Cărticica propagandistului rus în Polonia și România. De ce citește Dughin ILD.

Progresism și democrație norvegiană

Aud de la prieteni că încă unul din apărătorii „dialogului” și „dezbaterii”, un anume Andrei Pantu/Panțu, mă acuză că aș fi „autor pe site-ul antieuropean de extremă dreaptă „În Linie Dreaptă””, apoi mă plasează fără nici un temei serios în apropierea unor autori absolut siniștri din punctul meu de vedere, dar care pare să-i servească pentru a sublinia un punct de vedere în esență ridicol: a pune la îndoaială procedurile statului norvegian sub aspectul Libertății te face suspect de extremism, de vreme ce toate clasamentele mondiale plasează Norvegia în top. Răspunsul meu este că I don’t give a shit pe astfel de clasamente. Aceleași sau aproape aceleași instituții care produc aceste clasamente plasează în mod constant statele scandinave în topul libertății presei. Ca om de presă, nu de mic autor de platformă, pot să depun mărturie că acest lucru este pur și simplu fals. Presa este liberă atunci când se confruntă cu abuzurile statului, nu când este în cârdășie cu statul social-democrat pentru a ascunde realitățile incomode.

Nu-mi pasă ce cred oameni cum este dl Pantu/Panțu și prietenii săi despre mine pentru că pur și simplu jucăm în altă ligă. Iar dânșii joacă la pitici.

În vara lui 2010 – și aceasta este o informație în premieră – mă aflam la Bonn, unde am încercat să-i iau un interviu domnului Thorbjorn Jagland, fost premier al Norvegiei, care la vremea respectivă era secretar general al Consiliului Europei și președinte al Comitetului Nobel, autoritatea care decernează premiul Nobel pentru Pace. L-am întrebat mai întâi cum acceptă Consiliul Europei încălcările repetate ale drepturilor omului de către Rusia lui Putin. Mi-a răspuns ceva banal despre nevoia de nu antagoniza Rusia și a o avea într-o structură de dialog cum este Consiliul Europei. L-am întrebat apoi cum au putut să-i acorde premiul Nobel pentru pace lui Obama în februarie 2009 când de-abia fusese ales și nu făcuse altceva decât să rostească vreo câteva discursuri.. Vizibil iritat, dl Thorbjorn Jagland mi-a răspuns că Obama semnase la Praga cu rușii un noul tratat START de reducere a armelor nucleare și că și doar pentru asta merită premiul Nobel pentru Pace. I-am replicat că poate este așa, dar tratatul a fost semnat în primăvara lui 2010, iar Nobelul i-a fost acordat în iarna lui 2009, deci Comitetul Nobel n-avea de unde să știe nimic la vremea respectivă. Inultil de adăugat că interviul a eșuat și am fost dat afară pe ușă în modul cel mai politicos.

Între timp, domnul Thorbjorn Jagland, care i-a cerut la un moment dat lui Obama să returneze premiul, a fost îndepărtat din fruntea comitetului Nobel, dar nu asta este problema mea. Problema mea este că trebuie să scriu din ce în ce mai des asemenea texte ca să-mi apăr reputația de liberal clasic în fața unor lupi tineri de stânga dornici de sânge și glorie, dar ignoranți fără speranță

The following two tabs change content below.

Cristian Câmpeanu

Latest posts by Cristian Câmpeanu (see all)

4 gânduri despre “Progresism și democrație norvegiană

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.