CE SUNT CREȘTINII – Scrisoare din secolul 2 către păgânii și ateii tuturor timpurilor

Print Friendly, PDF & Email

În Postul Mare ce precede Învierea Domnului, Horia Roman Patapievici ne amintește de una dintre cele mai emoționante, dar și exacte, descrieri ale creștinilor. Îi mulțumim încă o dată pe această cale.

”O scrisoare scrisă probabil puțin după 150 d.Hr., pe vremea lui Antonius Pius. Scrisoarea este adresată lui Diocnetus, un demnitar roman, căruia un prieten creștin îi explică ce este Creștinismul, răspunzându-i la întrebarea: „Ce sunt creștinii?”. Fiecare cuvânt este senzațional, și cred că exprimă perfect experiența continuă de graniţă în care se află întotdeauna un creștin autentic. Pentru că un creștin autentic nu este niciodată dintr-un singur loc. Este întotdeauna din mai multe locuri. Exact cum natura lui Hristos este dublă – fără schizofrenie.”

Căci creștinii nu se disting de ceilalţi oameni nici prin ţară, nici prin limbă, și nici prin îmbrăcăminte.
Ei locuiesc în cetăţile grecești sau barbare, după cum i-a hărăzit soarta fiecăruia, conformându-se obiceiurilor locului de îmbrăcăminte, hrană și mod de viaţă. Oferind, în același timp, exemplul minunatei lor forme de viaţă socială considerată de toţi a fi incredibilă (neverosimilă).
Ei trăiesc fiecare în propria patrie, dar ca și cum ar fi străini. Se achită cu toţii de toate îndatoririle lor de cetăţeni și suportă toate sarcinile ca și când ar fi străini. Orice pământ străin le este patrie și orice patrie un pământ străin.
Ei se căsătoresc ca toată lumea, au copii, dar nu-și abandonează nou-născuţii [”aluzie la obiceiul păgân de a practica infanticidul” – azi îi zice PRO-CHOICE, n.n.].
Ei își împart masa, dar nu și patul.
Ei sunt alcătuiţi din carne, dar nu trăiesc potrivit cărnii. Ei își duc viaţa pe pământ, dar sunt cetăţeni ai cerului.
Ei respectă legile stabilite, dar cu felul lor de viaţă se ridică deasupra legilor.
Ei îi iubesc pe toţi și sunt persecutaţi de către toţi. Într-un cuvânt, creștinii sunt în lume ceea ce sufletul este în corp. Sufletul iubește carnea, carnea îl detestă. Și-și iubește membrele, așa cum creștinii îi iubesc pe cei care îi urăsc. Sufletul este închis în corp, dar sufletul este cel care susţine corpul. Tot așa, și creștinii sunt ţinuţi în lume ca într-o închisoare, dar ei susţin lumea.
DUMNEZEU LE-A ATRIBUIT O POZIŢIE ATÂT DE ÎNALTĂ, ÎNCÂT NU LE ESTE ÎNGĂDUIT SĂ O ABANDONEZE
.

”O viață autentică pentru orice om, în forma ei, nu poate fi dusă decât în acest fel. Trebuie să trăiești într-o țară, ca și când ai fi străin de ea. Pentru că datoria primă față de tine este față de sufletul tău nemuritor și față de aproapele tău, nu în calitate de concetățean etnic, ci ca aproape în Hristos. A vedea esența și a o trăi nu ca pe o fundătură, ca pe o poruncă ce este ca o pușcărie, ci într-un fel dezinvolt, ca un fel de dans, ca un fel de voioasă, senină jonglerie cu ceea ce este mai profund, păstrând integral profunzimea, ASTA este ceva ce creștinii au dezvoltat în persecuție, și cei mai buni dintre ei au păstrat chiar și când au fost la putere – pentru că puterea te pierde. Dar pe cei care iau lucrurile în serios, nici măcar puterea nu îi pierde.” (Horia Roman Patapievici)

Fragmentul video se regăsește între minutele 1:37:50 – 1:42:43.

The following two tabs change content below.
Redacţia

Latest posts by Redacţia (see all)

10 gânduri despre “CE SUNT CREȘTINII – Scrisoare din secolul 2 către păgânii și ateii tuturor timpurilor

  1. Am fost in sala… M-a impresionat si pe mine (care sunt agnostic) scrisoarea aceea. Ce nivel aveau totusi in secolul II! Si ceea ce m-a mirat destul de mult e ca acest text este putin cunoscut, nu prea-l citeaza nimeni…

    Legat de practica infanticidului la paganii din antichitate, ei il practicau de multe ori din cauza ca nu aveau metode de avort bine puse la punct. Uneori riscau si avortul… Alteori, infanticidul avea loc in cadrul cultelor canaanite mai raspandite in Liban, Palestina sau Africa de Nord.
    Voi, cei de la ILD considerati uciderea embironului inca de la monentul conceptiei ca fiind crima? De asemenea, considerati si contraceptia ca fiind o potentiala crima din moment ce opreste conceptia care ar rezulta in mod natural? Credeti ca fix in momentul conceptiei apare un nou suflet in lume? Sau legati in vreun fel apartitia unui sistem nervos si a constiintei de existenta sufletului uman? E sufletul uman ceva ce ori este, ori nu este, care nu poate sa creasca si sa se formeze in timp (poate chiar ani) precum creste embrionul iar apoi belele de la practic nimic?
    Va multumesc, si priviti cu intelegere si politete intrebarile cam scolaresti :P.

  2. @Bill
    Desi nu sunt parte a grupului de autori de pe acest portal, incerc si eu cateva observatii.
    Diferenta intre un nou-nascut, de o saptamana sau doua si un copil nenascut fundamental nu exista. Nici nou-nascutul nu se poate descurca fara mama, atata doar ca ”atarna” de ea fara a mai fi protejat de pantecele binefacator.
    Constiinta se dezvolta intradevar, dar este o dezvoltare continua, neliniara si raportata la scara absoluta a cunostintei binelui si raului este infima oricate eforturi de imbunatatire spirituala ar face omul de unul singur.
    Sufletul nu este legat in mod direct proportional cu trupul in sensul variatiei liniare, dar o crestere sau descrestere a lui se poate pune intr-o oarecare relatie de dependenta cu evolutia trupului: anume cu un trup ingreunat de patimi si dependente evolutia spirituala este impiedicata sau ingreunata. De aceea unii teologi crestini sunt de parere ca nu trupul contine sufletul ci invers in mod firesc: sufletul tine trupul, iar atunci cand ajungem sa ne ocupam doar de trup si exageram cu rasfatul acestuia ajungem sa ”ingropam” sufletul in trup.
    Toata pedagogia divina pe care o putem citi printre randurile Sfintei Scripturi are acest ”fir rosu”: sufletul usor, blandetea si inocenta sunt calea mantuirii (chipul lui Hristos preinchipuit in Abel cel ucis de fratele lui care nu suferea curatenia lui, in Iosif cel vandut de fratii lui, s.a.m.d.)
    Ce fel de cale e aceea in care suntem de acord sa omorim pe cei fara aparare, care se duc muti si neputinciosi dintre noi, facandu-ne loc noua sa ne lacomim mai tare, sa ne rasfatam mai bine, sa traim ca niste talhari fara constiinta? Sau sa alegem sa luam tranchilizante emotionale constand in tertipuri si atitudini negociate cu propria constiinta din categoria ”lasa, ca nu e un om pana nu are creier, sau pana nu are sistem nervos dezvoltat”?
    Adevarul este ca inlaturand sistemul de referinta absolut care este in Dumnezeu Cel Viu, in Duhul Sfant ce ne vine prin Hristos de la Tatal, surpam practic toata constructia morala si patrundem pe taramul eticii laice, unde totul este o negociere filozofica, unde functii de idei devin ideologii care ajung sau nu in pozitie dominanta, amenintand omenirea cu totalitarisme sau antagonizand parti ale societatii… Acestea sunt Antihristul intr-o forma sau alta, pentru ca ele sunt un ersatz, inlocuiesc pe Hristosul Adevarat cu ideologii.
    Cateva drepturi fundamentale se cer aparate – ele se cunosc prin interventia divina, intai prin legile lui Moise si apoi prin sinteza si implinirea acestei legi in intruparea Hristosului promis: dreptul la viata pentru toti (sa nu ucizi), dreptul la proprietate (sa nu furi, sa nu ravnesti la ce e al aproapelui), dreptul la demnitate (sa nu marturisesti stramb, sa cinstesti parintii).
    Ei, in masura in care Moise nu este valabil, sa se determine in ce fel aceste valori mai sunt valide pentru ideologiile laice… Pai sunt valide atata timp cat ideologii binevoiesc a le incadra in sistemul ideologic… In momentul in care se argumenteaza in mod persistent si in sine coerent impotriva uneia sau mai multora dintre aceste valori avem sisteme ideologice care in sine nu sunt incoerente, nu sunt ne-etice conform cu propria lor etica, au sustinere masiva dar sunt in final inumane, anti-viata, anti-proprietate, anti-demnitate, revolutionare, care aduc distrugerea unor intregi parti ale societatii care nu se adapteaza la noul sistem de credinte.
    In final, ”bottom line” sunt pline de adevar logic, pur rational, cuvintele Mantuitorului: ”fara Mine nu puteti face nimic”… nimic bun.

  3. Bill

    de pe pozitii agnostice – esti de acord ca nu se poate stabili un moment al inceperii vietii altul decit conceptia? orice alt moment, inainte sau dupa nastere, ar fi o simpla conventie si sufera de toate neajunsurile unei conventii; pe de alta parte, nu ti se pare ca modul in care se stabileste aceasta conventie astazi pare sa tina cont de orice altceva in afara de interesul sau, daca vrei, de dreptul la viata al celui implicat?

    de pe pozitii crestine, avortul si contraceptia sint tratate diferit; daca avortul este considerat luarea unei vieti, contraceptia este condamnata de biserica nu pentru ca ar fi crima, ci pentru ca sexul trebuie sa urmareasca si procreerea, nu doar placerea („Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul”);

    metode contraceptive (mai mult sau mai putin fanteziste) au folosit oamenii dintotdeauna, acestea nu au aparut in anii 60; crestinii s-au facut remarcati in imperiul roman si prin faptul ca nu foloseau astfel de metode, ca urmau porunca de a cauta si procreerea in actul sexual; spre exemplu, onan, vestitul personaj care a dat si numele unei practici, a fost pedepsit nu pentru ce se crede de obicei, ci pentru ca in cursul actului sexual evita conceptia:

    Geneza 38:8-9
    Atunci a zis Iuda către Onan: „Intră la femeia fratelui tău, însoară-te cu ea, în puterea leviratului, şi ridică urmaşi fratelui tău!”

    Ştiind însă Onan că nu vor fi urmaşii ai lui, de aceea, când intra la femeia fratelui său, el vărsa sămânţa jos, ca să nu ridice urmaşi fratelui său.

  4. Viața umană începe de la concepție, embrionul e o ființă nouă, diferită de mamă și de tată, cu un cod genetic propriu, aparținând speciei umane.
    Caracterul uman al „produsului de concepție” este dat de apartenența lui la specia umană, nu de criterii arbitrare formulate de tot felul de experți și legiuitori – vârsta, dimensiunea, dezvoltarea, apariția sistemului nervos, starea de sănătate, performanța fizică și intelectuală, etc.

    DAR,
    Să zicem că cele de mai sus nu sunt evidente. Să zicem că nu conving pe toată lumea și deci mai există îndoieli.
    Atunci,
    FIE ȘI NUMAI POSIBILITATEA CA ACEA FIINȚĂ SĂ FIE UN OM AR TREBUI SĂ FIE SUFICIENTĂ pentru ca viața să-i fie respectată și protejată.
    Deoarece adepții avortului nu pot dovedi, dincolo de orice dubiu, că viața embrionului/fătului nu este o viață umană, această variantă nu poate fi exclusă.
    Rămâne așadar cel puțin o îndoială legitimă, care ar trebui să fie deajuns pentru a ne opri de la comiterea unui act, ce are potențialul de a fi omucidere.

    despre argumentul îndoielii legitime, iată aici e un articol de Olavo de Carvalho
    http://inliniedreapta.net/dere.....rtismului/
    și o trimitere la un articol al Rabinului Avi Shafran
    http://inliniedreapta.net/inse.....ment-46696

    aici, alte art. de Olavo de Carvalho despre momentul când începe viața umană – la concepție sau la un moment ulterior
    http://inliniedreapta.net/dere.....ca-un-fat/
    http://inliniedreapta.net/dere.....pre-avort/

  5. Interzicerea avortului anulează mama.Mama este redusă la un simplu dispozitiv de gazdă a fătului.Cum se poate accepta că femeile ar naște cu forța? Cum ar putea fi femeile obligate să nască?Și obligate de cine?De fapt,cei care se împotrivesc avortului sunt mai degrabă îngroziți de puterea și autoritatea uriașe cu care Dumnezeu sau natura,au investit-o pe femeie.Nu mama este a fătului,ci fătul al mamei.Această realitate înspăimântă,dar este o realitate!Asta nu pot înghiții unii,iar când ești în conflict cu realitatea mai ai doi pași până la aberație și dogmă.Între mamă și făt,nu se poate interpune nimeni.Și asta deranjează,căci un „moralist” e peste tot,crede el.Mama și fătul,este un bun exemplu că un moralist n-are loc chiar peste tot.

  6. Din pacate, azi crestinii isi sacrifica copiii pe altarul pagînilor, nu fizic, dar intelectual. Iar intelectualul este mai important decit fizicul.

  7. Darie, te-am publicat pentru ca rareori am putut citi ceva atat de aberant. Cum ar veni, interzicerea avortului (despre care oricum nu vorbeste nimeni aici) anuleaa mama… In schimb, avortul (adica uciderea fiintei din mama) o intareste. Wow. Trebuie sa recunosc ca esti tare de tot. Cred ca trebuie sa vezi un specialist.

  8. Excellent.
    Domnule Horia Roman Patapievici.
    De la Dumnezeu, Mahomed a primit Coranul dictat de catre Ingerul Gabriel si deci Islamul se considera o religie a cartii. Moise a primit Legile de la Dumnezeu din tufisul aprins deci putem considera si religia iudeica ca fiind o religie a „cartii” dar în acelas timp în simbioza cu religia crestina fiindca Isus predica respectarea Legilor transmise de Moise, însa venirea Lui a reactualizat si complectat legamântul, voire Noul Testament.
    In ce priveste acel nivel superior , unde antagonismele fac pace, îmi amintesc ca am citit ceva despre Heraclit cu teza „armonia contrariilor”.
    Va multumesc mult Domnule Patapievici.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.