Gospel

Înseamnă „veste bună” şi este, la origine, muzica religioasă a comunităţilor creştine afroamericane. Popularitatea acestui gen muzical este atribuită lui Thomas A. Dorsey, fiu de pastor baptist, care în tinereţe a compus şi orchestrat cântece de blues şi a acompaniat instrumental cântăreţe de blues celebre, cum ar fi Bessie Smith şi Ma Rainey. Înaintea lui Dorsey, precursoarea acestei muzici era cunoscută drept negro spiritual sau jubileu şi îşi are originile în adaptarea imnurilor protestante albe din sudul SUA la specificul tribal al sclavilor aduşi din Africa. Armoniile europene au fost împerecheate cu tipare ritmice africane şi alternanţa vocală de tip „chemare şi răspuns”, în care solistul recită un vers iar corul răspunde cu versul următor. Un factor distinct este ritmul, caracterizat de sincope – pe când albii puneau accentul pe melodie în muzica religioasă, afro-americanii îşi exprimau sentimentele prin combinaţii de ritmuri nuanţate, create într-o stare de exuberanţă extatică colectivă. În ce priveşte versurile, sclavii negri au preluat motive religioase din Biblie, găsind în ele speranţa de mântuire. Adeseori semnificaţia noilor compoziţii era dublă, în sensul că mesajul de eliberare transcendentă era puternic încărcat şi de dorinţa salvării acum şi aici. „Tărâmul făgăduit” din „Sweet Canaan, the Promised Land” era comun înţeles drept nordul american liber de sclavie, iar celebrarea trecerii Iordanului de către poporul ales era subînţeleasă drept trecerea peste râul Ohio, la nordul căruia începea libertatea. Din această tradiţie muzicală s-au desprins în secolul 19 genurile blues şi ragtime. La începutul secolului 20 se naşte muzica jazz din blues şi ragtime, iar sursa primară a tuturor acestora, negro spiritual, continuă să rămână relativ nealterată şi circumscrisă congregaţiilor baptiste şi metodiste negre.

Însă în anii 1930 s-a produs transformarea genului negro spiritual în gospel, printr-un proces de alimentare a primului cu inovaţii stilistice introduse de blues şi jazz. Matca originară a muzicii moderne americane s-a transformat astfel prin contactul cu propriile ei roade. Thomas Dorsey era cunoscut drept un muzician secular, dar îşi păstrase obiceiul de a participa la conferinţele anuale ale Convenţiei Naţionale Baptiste, iar la una din aceste conferinţe a ascultat pentru prima oară compoziţiile lui Charles A. Tindley. Tindley s-a născut în 1851 din tată sclav şi mamă liberă, în tinereţe a lucrat ca măturător pentru o biserică din Philadelphia şi a învăţat pe cont propriu ebraica şi greaca veche, apoi şi-a luat doctoratul în studii religioase, iar la 25 de ani a devenit pastor în biserica unde muncise ani în şir. Sub conducerea sa congregaţia a crescut de la puţin peste o sută de persoane la aproape zece mii. Un factor însemnat au fost imnurile compuse de Tindley, care au exercitat o atracţie deosebită. Aceste cântece l-au impresionat profund pe Thomas Dorsey, care în 1932 s-a decis să compună muzică religioasă. Dorsey s-a lăsat inspirat de Tindley, însă a introdus elemente de blues şi jazz evidente, amplificând şi transformând inflexiunile mai discrete ale mentorului sau. Rezultatul a fost gospel, un hibrid care iniţial a fost respins de establishmentul bisericesc. Dar Thomas Dorsey a înfiinţat propria editură muzicală, şi-a înregistrat compoziţiile sub copyright şi s-a încăpăţînat să distribuie prin poştă sute de partituri scrise ale muzicii sale. A călătorit extensiv în sudul SUA, a câştigat simpatia cântăreţelor Sallie Martin şi Mother Willie Mae Ford Smith, care i-au adoptat repertoriul, iar în cîţiva ani muzica gospel a devenit din ce în ce mai populară. În anii următori succesul noului gen muzical a fost întărit de două voci excepţionale: Mahalia Jackson şi Marion Williams. Odată cu anii 50 popularitatea gospel se extinde şi în rândul audienţei şi interpreţilor albi. Johnny Cash a fost unul dintre cei mai originali interpreţi, iar din catalogul său face parte şi Were you there (when they crucified my Lord), un cântec menţionat de J. W. Johnson în antologia „American Negro Spirituals” din 1926.

Keith Green a murit în 1982, în urma unui accident de avion. Avea numai 28 de ani, însă lăsa în spate, fără să ştie, o carieră muzicală ce a servit drept impuls pentru un nou curent de gospel, al generaţiilor albe născute după al doilea război mondial. Keith Green a fost, în numeroase privinţe, un copil al mişcării flower-power şi al climatului social şi muzical al generaţiei şaizeciste. Dotat cu un talent enorm, a început să cânte la pian şi chitară de mic şi, crescut în California mitică a acelor vremuri, a fost atras de rock’n’roll şi experimentele de rigoare ale timpului – misticismul oriental, droguri şi amorul fără limite. Întreaga epocă a fost caracterizată de un amestec de confuzie, sentimentul de revoluţie iminentă şi optimism în ce priveşte naşterea unei noi umanităţi, dar sursa de confuzie a foarte tînărului Green era mai puţin obişnuită: Keith crescuse citind din Biblie, dar abia în adolescenţă a aflat că este evreu. Conflictul dintre originea iudaică şi spiritualitatea creştină cu care se familiarizase prea mult pentru a o renega s-a limpezit după ce s-a căsătorit la 19 ani cu o fată muziciană la rândul ei, şi ea în căutarea propriei identităţi. La 21 de ani avea să declare „sunt un evreu creştin”, iar talentul său creator s-a pus definitiv în slujba compunerii şi interpretării unei muzici construite din vocabularul muzical familiar tinerilor din generaţia sa, dar comunicând o (re)naştere personală devenită posibilă prin descoperirea unui izvor de optimism vechi de două milenii. Selecţia de mai jos cuprinde două compoziţii ale lui Keith Green, una în proprie interpretare şi un cântec de Paşte reformulat în stil acapella de grupul coral Glad.

Succesul de public şi comercial al lui Keith Green a deschis calea afirmării în anii 1990 a unui nou curent muzical – rockul creştin. În prezent există în SUA o nişă de piaţă bine stabilită, cu formaţii, audienţă şi staţii de radio dedicate. Jesus Culture este unul dintre grupurile populare din prezent. Piesa Jesus Alive este la origine un gospel negru din anii ’60, intitulat Oh, Happy Day, dar în acest context este reclădit din temelii pe un calapod de imn rock.

35 de gânduri despre “Gospel

  1. Keith crescuse citind din Biblie, dar abia în adolescenţă a aflat că este evreu. Conflictul dintre originea iudaică şi spiritualitatea creştină cu care se familiarizase prea mult pentru a o renega s-a limpezit după ce s-a căsătorit la 19 ani cu o fată muziciană la rândul ei, şi ea în căutarea propriei identităţi. La 21 de ani avea să declare “sunt un evreu creştin”

    Iudaismul si crestinismul n-ar trebui sa aiba conflicte, ar fi normal sa fie „religii surori”. La mine a fost invers: bunica-miu era evreu, maica-mea a trait 5 ani in Israel; la 15 ani am aflat ca fusesem botezat crestin.

  2. Liv St Omer,
    Si in ziua de azi ce declara Keith?
    Daca bunicul tau era evreu se numeste ca esti considerat evreu la romani si crestini, si crestin in Israel. Adica o formula nu tocmai „cistigatoare” , bineinteles in sensul cel lumesc, nu in cel spiritual. Spiritual este subiectiv, dupa predilectiile fiecaruia.

    Tu n-ai trait de loc in Israel? Dar ai vizitat aici?
    Am observat si dintr-o postare a povestii tale ca esti deschis, de aceea sper ca nu te deranjeaza ca-ti pun intrebari. Poti sa raspunzi numai le ce gasesti de cuviinta.

    La mine, era aceeasi formula ca si la tine – tata este evreu din mosi stramosi si mama era crestinca get beget. Dar ea s-a convertit inainte de nasterea mea, si astfel pentru evrei ma numesc evreica. Pe timpul acela in Romania era f. usoara convertirea. Nu cum este in Israel, dupa halacha. Nu cred ca a dat vreun examen. A facut Hupa, adica casatoria evreiasca. Ea nu a facut-o din convingere, insa absolut neconstrinsa de tata, el din contra era f. ateist pe timpul acela si chiar prefera ca ea sa ramina ce era. Insa ea s-a hotarit s-o faca, cred ca pentru a o multumi pe bunica, mama lui tata, care era f. habotnica. Si ea era ca si mine – cam ateista.

    In Romania tineam in casa toate sarbatorile crestine. In afara de pasca nu am cunoscut mai nimic din datinile evreiesti. In Israel tineam sarbatorile evreiesti. Mama nu cred ca-si facea mari probleme din intrebarea ce e. Era f. darnica, mai ales ii placea sa hraneasca pe cine se nimerea. La scoala ducea senviciuri si omboane la elevii ei mai napastuiti, tot deauna se bucura sa aiba pe cineva la masa si gasea cui sa dea mincare, chiar si oale intregi de bucate si tavi cu prajituri. Celor mai apropiati le cerea sa zica Bogdaproste, si in Israel. Mai ales daca visa morti dragi din familie. Chiar cumpara ciocolata in mod special pentru aceste ocazii.

    Si eu am aflat intr-o adolescenta tirzie ca fusesem botezata cam la 2 ani la Techirghiol unde locuiau atunci bunicii. Nu am reusit sa aflu detalii exacte. Se spune ca una din surorile mamei sau ambele surori au avut grija de botezul meu cind am fost lasata la bunici singura. Mama zicea ca ea n-a stiut. Nu am acte in privinta asta. S-ar putea sa se fi inregistrat la biserica. O sa incerc din nou sa aflu amanunte. Cind am aflat acea veste cu botezul m-am bucurat. Nu pot sa spun nici acum ca regret.

    Eu am crescut mai mult ca crestinca in Romania. Mergeam la biserica cu bunica, familia, vecinii, colegii si-mi placea f. mult. Auzeam rugaciuni, povesti si pilde din Biblie. Si despre Cristos. La virsta de 7 tata mi-a spus ca nu exista D-zeu. Nu l-am crezut la inceput ,dar ideea s-a infiltrat in decursul anilor, atmosfera comunista promovind ateismul. Cind inca mai eram religioasa, dar stiam sint juma-juma, ma simteam crestinca dar se strecurau probleme de identitate. La un moment dat credeam ca sint doi D-zei. Tin minte cum pe drumul de la scoala cind eram singura argumentam cu mine insami si-L rugam pe D-zeul evreilor sa ma ierte pentru ca il tradez. Nu discutam aceste chestiuni cu nimeni, si asa de una singura am ajuns la concluzia ca exista un singur D-zeu pentru ambele religii, numai ca fiecare il practica altfel si ca de fapt nu e un pacat niciuna. Insa nu pot afirma ca sint complet absolvita de unele sentimente de vinovatie.

    Mi-ar fi mult mai confortabil daca n-ar exista animozitati intr-o masura sau alta intre cele doua religii, care nu ar trebui sa aiba loc. Asa cum ai spus tu Liv, aceste religii sint sore si nu ar trebui sa existe frecusuri. In ziua de azi eu tin f. mult la ambele. In sinul sau inima lui D-zeu, care este infinita cred ca este destul loc pentru amindoua, si nu are rost sa se intreaca intre ele. Daca consideram ca D-zeu este tatal, cred cu convingere absoluta ca nu-I face placere sa vada rivalitate intre ele. Este un pacat major ca o religie sa faca oameni din celalta religie sa sufere. Asa cum a citat Florina B. sub topicul Pesach, ca Isus a cerut aceasta. Dinsa scrie:

    Lumea in care evreii si crestinii se inteleg e fumoasa si luminoasa […] Pentru acuzatii fanteziste si dezbinare, e mare pacat

  3. Nici n-am trait, nici n-am vizitat…..din motive destul de puerile, daca vrei (adica ar fi trebuit, pe parcursul vizitei, sa-i suport si pe maica-mea, si pe unchi-miu; unul singur, mai era cum mai era, dar amandoi, ar fi fost peste puterile mele!!); insa, pana la urma, timpul nu-i trecut, Israelul nu fuge nicaieri, right?
    Stiu, bunica-miu evreu, restul crestini, nu-i tocmai o ecuatie castigatoare…..spune-i maica-mii asta, care a fost, cat a stat in Isr, considerata crestina!!:D:D A facut saraca la spongia(=burete, adica a fost femeie de servici), pana i-a iesit pe nas….
    Enfin, bunica-miu+maica-mea erau din familie de atei, comunisti convinsi, etc. Pana la 15 ani, ma consideram crestin, dar nu mersesem vreodata la vreo biserica, nici macar de Pasti/Inviere; desi atei, ei tineau si tin toate sarbatorile crestine (pentru ca se mananca, ziceau ei, si pt ca oricum era liber de la servici). La 15 ani, cand a murit strabunica-mea (in nov. 89, n-a mai apucat revolutia) din partea lui taica-miu, printre hartiile ei, am gasit un certificat de botez….cand aveam cateva luni, ma botezase, fara sa spuna la nimeni……dar, vba ta, nu-mi pare rau.

  4. Nici n-am trait, nici n-am vizitat…..din motive destul de puerile, daca vrei (adica ar fi trebuit, pe parcursul vizitei, sa-i suport si pe maica-mea, si pe unchi-miu; unul singur, mai era cum mai era, dar amandoi, ar fi fost peste puterile mele!!); insa, pana la urma, timpul nu-i trecut, Israelul nu fuge nicaieri, right?
    Stiu, bunica-miu evreu, restul crestini, nu-i tocmai o ecuatie castigatoare…..spune-i maica-mii asta, care a fost, cat a stat in Isr, considerata crestina!!:D:D A facut saraca la spongia(=burete, adica a fost femeie de servici), pana i-a iesit pe nas….
    Enfin, bunica-miu+maica-mea erau din familie de atei, comunisti convinsi, etc. Pana la 15 ani, ma consideram crestin, dar nu mersesem vreodata la vreo biserica, nici macar de Pasti/Inviere; desi atei, ei tineau si tin toate sarbatorile crestine (pentru ca se mananca, ziceau ei, si pt ca oricum era liber de la servici). La 15 ani, cand a murit strabunica-mea (in nov. 89, n-a mai apucat revolutia) din partea lui taica-miu, printre hartiile ei, am gasit un certificat de botez….cand aveam cateva luni, ma botezase, fara sa spuna la nimeni……dar, vba ta, nu-mi pare rau. Chiar deloc.

  5. Emil .,
    Scuze pentru neatentie!

    Liv St. Omer,
    Mama ta cred ca a avut „dreptul de intoarcere” in israel sub Zchut HaShvut. Daca asa, a primit toate drepturile de Ola-Hadasha.
    Faptul ca era considerata crestina nu are de-a face cu drepturile. Poate nu s-a integrat din punctul de vedere al limbii sau din alte motive personale. Cind esti nou e greu. Daca ai o meserie cautata si inveti cit mai bine limba, este mai usor sa gasesti un job bun. Nu esti descriminat pe considerente de crestinism. Cunosc si evrei care au lucrat ca muncitori in fabrica (un inginer prieten f. apropiat de familie) sau femei la curatenie (chiar avem acum o rusoica la servici). Si situatii inverse. Crestini care nu s-au convertit si lucreaza in toate domeniile. Sint f. multi rusi crestini care au facut alyia impreuna cu parteneri evrei.in ultimii 20 de ani.

    Iti mai dau doua exemple: fostul meu sot dupa divort si-a adus din Romania o fata crestinca cu copil cu tot. Dupa ce li s-a recunoscut casatoria efectuata la ambasada romania de catre Ministerul de Interne, ea a capatat statul de ola-hadasha ca orice alt evreu imigrant. A inceput-o cu ulpanul de limba. Pentru ca era graficiana dar ii lipseau cunostinte de computer a primit pe gratis curs de computerized graphics pe timp de un an, a primit si stipendie din „cosul de imigrant” si imediat dupa absolvire a gasit job f. bun fara pile si cistiga aproape dublu decit mine care pe vremea aceea deja aveam studii de 6 ani universitari. Pe cind ea nu avea nici un fel calificare academica. Deci din aceasta poveste se poate ajunge la concluzia ca eu sint discriminata pentru ca la mine scrie evreica in buletin, ceea ce nu e adevarat.
    In continuare a primit drept de casa, masina etc. cu mortage redus, cu pret redus pe care le-a fructificat.

    Chiar si palestinieni care se casatoresc cu israeliene araboaice primesc drepturile. Amicul meu din Hevron, de exemplu.

    In Curriculum Vitae nu se specifica religia si nci nu se pune intrebarea la interviu. Nu esti primit la servici pentru ca esti sau nu esti evreu. Numele sint f. variate in Israel si nu este un semnalment de reper. Dar nici nu se gindesc la asta.

    Imi pare rau pentru mama, poate s-a simtit descurajata, poate s-a simtit singura fara destul sprijin moral, poate n-a avut noroc. Dar nu din cauza ca i s-a scris crestinca.
    Eu daca ies cu cruce pe strada, nimeni nu-mi zice nimic.

    La mine in liceu cind s-a crezut ca sint crestinca, am primit o portie incarcata de rasism din partea celei mai apropiate prietene (mi-a scris o scrisoare ca nu mai vorbeste cu mine, a cerut dirigintelui sa nu mai stea cu mine in banca). Scurtez povestea fara sa intru in ce am simtit, etc. In schimb, celelate prietene m-au inconjurat cu dragoste si caldura si au boicotat-o total pe tipesa cea marginita. Dar astfel de cazuri de rasism sint f. izolate.

    Sideguys Gospel Blues (instrumental):

  6. Pai nu, n-a fost chiar persecutata; ca ea nu s-a integrat, e altceva, da, si din cauza limbii, printre altele.

    Mama ta cred ca a avut “dreptul de intoarcere” in israel sub Zchut HaShvut. Daca asa, a primit toate drepturile de Ola-Hadasha.

    Sincer, termenii imi sunt cam necunoscuti….dar da, din cate stiu eu, a primit toate drepturile posibile, a facut Ulpan, vreo 3 ani, etc….ma rog, ca nu s-a descurcat ea, e altceva, dar de primit, a primit toate drepturile. In plus, ti-am spus, am inca in Isr un unchi+2 veri, Alice si Andrei; Alice s-a casatorit anul trecut, iar Andrei a terminat Medicina acum un an, parca, si momentan face un fel de rezidentiat in armata, cica era varianta cea mai buna, si parca si mai scurta. Iar ei doi, si ncu tatal lor, nici unul nu e religios, cred ca unchi-miu nici acuma nu vorbeste ivrit foarte bine…..dar are slujba buna, casa, masina, etc, o duc foarte bine cu totii. Anul trecut si acum 2 ani, unchi-miu a tot primit diverse sarcini in Romania, in Rep. Moldova, el incerca sa traga sfori ca sa ramana definitiv aici, dar muncind pentru firma respectiva (TAHAL, poate ai auzit de ei), din pacate nu i-a mers. Enfin.
    Maica-mea a avut, adevarat, o mare problema cu limba; cand nu si-a gasit de lucru, o perioada mai lunga, s-a intors in Romania. Dar, stiu, nu-i un exemplu.

  7. Silva, mulțumesc pentru revelația Sideguys. La început mi s-au părut o trupă oarecare, dar ascultînd în continuare am găsit din plin simțirea plină de patos fără de care asemenea muzică pur și simplu nu poate fi făcută!

    SIMPLY THE BEST AMERICAN VETERAN MUSICIANS YOU CAN GET, ON THE ONE STAGE, ON THE LOOSE AND UNSUPERVISED

    Meet a team of great R&B Rock and Jazz muscians with great foundations in the music industry, all with solo recordings dating as far back as the mid 1980’s and 1970’s.
    Today there is huge appeal for broader mainstream live music, The Sideguys use their multi musical talents to push the boundries of traditional live performance entertaiment. These are the guys who when called on, fill the ranks of the live bands for many of America’s most respected Soul, Blues, Jazz and rock Performers………. all are highly respected veterans of the American music industry. This however is what makes The Sidegyuy’s such a phenomenal story, talented and innovative players and a wellspring of talent and energy.
    Professional and proud of their individual musical skills all coming together to enjoy the inspiration from each other that deliver’s a tremendous evening for your audience. The members of The Sideguys are very versatile and able to draw on a broad spectrum of musical influence’s. As students of great songwriting, the guys all received their degree’s in music the only way possible working and performing live.

  8. Unul din cele mai frumoase gospel-uri cîntate vreodată:

    „In the upper room” by Mahalia Jackson

    In the upper room with Jesus,
    sitting at His blessed feet.
    Daily there my sin confessing,
    begging for His mercy, sweet.
    Trusting in His grace and power,
    seeking there, His love in prayer.
    It is then I feel the Spirit,
    as I sit with Him up there.

    In the upper with Jesus.
    In the upper room with my Lord.
    In the upper room,
    in the upper room,
    it’s in the upper room,
    yes, with my Lord.
    In the upper with Jesus.
    In the upper room, I’m talking with my Lord, my blessed Lord.
    In the upper room,
    in the upper room,
    it’s in the upper room,
    yes, with the Lord.

  9. …alături, bineînțeles, de:

    Mahalia Jackson – Walk in Jerusalem

    Way up, way up
    Way up, way up
    High up in Jerusalem
    When I die
    (rpt again)

    Go knows I’m gonna
    Walk in Jerusalem
    Talk in Jerusalem
    Sing in Jerusalem
    Be in Jerusalem
    High up in Jerusalem whe I die

    Oh, be in Jerusalem
    Sing in Jerusalem
    Shout in Jerusalem
    Pray in Jerusalem
    High up in Jerusalem when I die.

    Hmm, when I get down to the river
    I’m gonna stick my sword in the sand
    For I spy the ol’ ship of Zion
    Who took a-many to the Promised Land
    Way over in Buelah
    Where there ain’t no dying there
    Where the saints shoutin’ victory
    Oh, they singin’, Lord, everywhere
    Way over in Buelah
    I hear the voice of friends I’ve known
    They been gone on, gone on to Glory
    Well, well a long time ago
    They been waitin’
    They been watchin’
    They been waitin’ at the beautiful gates
    And one day I’m gonna meet them
    Oh, I’m gonna sing forever more
    Way over in Buelah
    I see the Captain beckoned to me
    Well, he’s callin’ all God’s chirrun’
    Oh, to meet him on the Promised Land.

    God knows I’m gonna
    Walk in Jerusalem
    Talk in Jerusalem
    Sing in Jerusalem
    Be in Jerusalem
    High up, oh, in Jerusalem
    When I die, Oh yeah

    Well, be in Jerusalem
    Sing in Jerusalem
    Shout in Jerusalem
    Sing in Jerusalem
    High up, oh, in Jerusalem
    When I die.

  10. Liv St Omer,
    Scuza-ma, cred ca sti ca intentia mea nu era sa sugerez ceva neplacut despre mama ta. Insa nu puteam sa las impresia pe site ca crestinii sint discriminati in Israel. Stiu, sint oameni care nu se descurca cu limba. Una din matusile mele dupa peste 50 de ani in tara ajunsese la nivelul de limba atit cit sa se descurce putin la cumparaturi, cu toate ca repetase ulpanul de citeva ori. Si era evreica, asa ca nu se poate spune ca ar fi avut un baraj sufletesc. Si tata e greoi la limbi, dar stia literele ebraice inca de la heder de la 4 virsta de 4 ani si citea f. repede. Ai sa rizi, dar ceea ce l-a ajutat a fost ca citea multe cineromane (povesti siropoase fotografiate). Era amuzant, cind le aducea prietena mea, ne bateam pe ele.
    Ce face acum mama ta in Romania? Sau i s-a facut dor de Israel?
    Unchiul tau, imi inchipui ca se trage tot de la bunicul, deci si el era considerat crestin? La ce virsta a venit?
    Tahal e o firma f. serioasa si cunoscuta in israel. De fapt e un grup. Uite citi affiliates are, in toata lumea
    http://www.tahal.com/SIP_STORAGE/FILES/7/407.pdf.
    Mi se pare ca o prietena preda acolo engleza de profesie, poate l-a avut si pe unchiul tai in clasa.

    Pataphyl,
    Ma bucur ca ti-a placut. Si mai ales ca ai avut rabdare sa continui sa-i asculti si ca n-ai apasat butonul stop cind inca ti se pareau insipizi. Sint f. faini. Mai reci decit gospel obisnuit , dar mie imi place genul asta stilizat si de atmosfera.

  11. No prob, stiu asta. Maica-mea, momentan, preda la Liceul Caragiale, din Bucuresti, vaneaza excursiile de „debate” pe fonduri europene, iar dor de Israel…..no chance!!
    Da, unchi-miu e fratele ei, considerati crestini amandoi (de si, de fapt, sunt cam atei). Ea a plecat in 1999, dar el plecase, cu toata familia, in 1990 (facuse cerere in 1988, dar nu i se aprobase). Stiu, Tahal e firma tare, e un motiv de mandrie pt toata familia 😀 . E posibil, desi el stia engleza de acasa, cu ivritul a avut (si) el probleme.

  12. Liv St. Omer,
    Copiii unchiului tau au venit de mici si limba probabil c-o verbesc la perfectie si fara accent strain. Ca tzabarii. Ei probabil ca s-au acomodat.

    Nu e de mirare ca a avut probleme mama ta sa sa integreze in invatamint. Daca nu era prof. de engleza, pentru a preda iti trebuie limba la un nivel inalt.

    Sa nu crezi ca noua ne-a venit usor cu schimbarea patriei. Si mama mea era tot profesoara. Pentru ca nu mergeau limbile pe care le preda in Romania, a facut reprofilare – seminar de 2 ani pentru clasele primare. Cind a intrat in clasa, nu i-a mers deloc bine. Pe-atunci vorbea prost, incerca sa-si impuna conceptiile din Romania – punea fetitele sa-si puna cordeluta si sa-si impleteasca parul, plus ca copiii au copiat niste greseli de ortografie de la tabla. Parintii s-au plins si n-a putut sa continue. Era disperata. Dar a gasit solutia – pe parcurs de 2 ani in plus s-a specializat in special education si de-atunci totul a mers bine. /isi perfectionase limba intre timp, se obisnuise cu stilul din Israel. Se ocupa cu copii cu probleme insa intr-o scoala obisnuita. Ii placea f. mult si i-a mers f. bine, avea realizari cu copiii si la invatatura si ii ajuta si sufleteste. Ei veneau din familii distruse, sau de infractori, unii bogati dar nu se ocupau de copii, si ea stia cum sa-i ia, cum sa fie blinda si apropiata, le aducea si mincare, dupa cum ti-am spus.

    The Brothers and Sisters Gospel Choir – All Along The Watchtower
    http://www.youtube.com/watch?v=TfK6UIvrbuo

    Si originalul:
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related

  13. Se pare ca am gresit, dupa cum scrie pe youtube: [it] appeared on the 1967 Bob Dylan album titled John Wesley Harding but it’s arguably best known because of the version recorded by The Jimi Hendrix

  14. #17 Liv St Omer
    Ce interesant. Nu stiam ca si acestia au preluat melodia. Versiunea lui U2 am gasit-o acum dar nu si pe-a lui Duran Duran

  15. Liv St. Omer,
    No harm done. 🙂 Si eu mai fac confuzii, sau pun un link gresit.

    Faina versiunea lui Bruce Springsteen & Neil Young. N-ar fi fost rea nici a lui XTC, daca nu isi deforma vocea.
    Dar cu U2 ai nimerit:
    http://www.youtube.com/watch?v=vjsw1q6UsWc

    Ai vazut sub Parole Parole formatiile romanesti pe care le-am pus? De la #174 in sus. Silent Strike si Suie Paparude. In alta parte am pus-o si pe Ada Milea. Ai auzit de ei? Sint cunoscuti si apreciati in Romania? Eu cred ca merita.

  16. unde? nu stiu ce-s parole parole, un link n-ar strica.
    Hristos a inviat y’all !!!
    cheers si pt voi, noi aici tocmai petrecem cu vin&pasca&drob…cheers!!
    @Pata: u got mail, cu poze
    De silent strike parca am auzit ceva, Suiele sunt foarte populari, la fel si mme Milea. Chiar, cand a vazut ce ascult eu (adica: Byron, Kumm, Urma, Travka, etc) prietena mea a zis ca „daaa, e cool ce asculti tu, adevarul e ca, dintre toti romanii, astia canta cel mai bine”. Are dreptate 😀 !!!
    check this out
    http://www.youtube.com/watch?v=gqVtGQ4Za4k
    http://www.youtube.com/watch?v=-DQIqAhsr9c

  17. Parole Parole este un topic…. fara topic pe In Linie Dreapta. Uite linkul.
    http://inliniedreapta.net/parole-parole/

    Cintecele sint de la #174 in sus

    Deci toti cei amintiti de tine (Byron, Kumm, Urma, Travka) sint din Romania? Nu-i stiam. Cinta in general pe engleza, la unu mai aparea si ceva pe romaneste dar erau si comentarii pe romaneste. Da, erau buni. Travka puteau fi si isralieni dupa sunet.

    Game of tears
    http://www.youtube.com/watch?v=lHoPc68dbKw

    Kyr (accompanied on stage the Bat-Sheva dance company and composed the music)

    ….
    Cel mai mult te invidiez pentru drob…
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related

    Pe Byron ori nu i-am gasit ori nu i-am recunoscut din multele bucati pe care le-a adus search-ul.

  18. Right, Travka rulz!!
    Byron e fostul vocal de la Kumm (e mai bun decat toti Kumm-ii la un loc, zic eu, enfin…)….e adevarat, canta in engleza, din cand in cand, foarte rar, o mai dau si-n romana…..having been a vocalist in a band, mai demult, i have to say, ahaamm, ahmm :D…..motivul real, cred eu, e ca e muuult mai greu sa scrii niste versuri decente in romana decat in engleza (ca sa le canti, intelegi, trebuie sa si rimeze, altfel…). Pe vremuri am incercat si-asa si-asa, cele in romana ieseau mereu crappy…
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related
    http://www.youtube.com/watch?v=2MZMmUKa_fE
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related
    dar mai ales asta, e geniala:
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related

  19. Liv,
    Mi-a placut la Perfect si melodia, si prezentarea din clip – neat.

    Si piesa asta mai ales asta:
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related
    care-mi aminteste de un cintec al lui Underworld, f.f. pur si minimalist, dar cu efect tulburator. Underworld este printre cele mai preferate formatii pentru mine.

    Cita muzica buna exista in ziua de azi, in cantitati imcompresurabile. Nu ca in anii ’60 si ’70, cind aveai sansa sa prididesti, era humanly possible to deat with it. Plus ca azi este atit de lesne sa ajungi la ea. Atunci fiecate disc era un eveniment iesit din comun. In Romania ceasuseasca era si greu sa faci rost de ele.

    Prin muzica pe care ajung s-o cunosc si prin tine, mi se intareate convingerea ca muzica romaneasca a atins un grad inalt de sofisticare si calitate. E compatibila cu strainatatea. Invidiez romanul ca are deschise posibilitati multe – sa tot mearga la music concerts. Sper sa stie sa apprecieze.

    P.S. – Te referi ca tu erai vocalist si ca „pe vremuri ai incercat si-asa si-asa, cele in romana ieseau mereu crappy…”?

    De ce crezi ca pe romaneste este mai greu de scris in rima? Are terminatii de cuvinte mai variate decit in alte limbi?

  20. Liv,

    UNDERWORLD
    Nici nu stiu cum sa-i definesc ca stil: muzica electroica? Bun, dar cam orice muzica e electronica, in afara de cea acustica.
    Chiar te rog sa ma ajuti cam in ce gen / genuri sa-i incadrez.

    Cind prima data mi-au fost adusi, nu mi-au placut absolut deloc. Ba din contra: i-am calificat ca muzica pentru ceahceahim. De peste 30 de ani caut acest cuvint pe romaneste, si n-am. Intreab-o pe mama ta ce e. Unii care seamana cu manelistii, ca stil, purtare etc., care pun muzica tare si proasta in masini, si se aud sunete tz tz tz tz cind trec pe ling tine. Din aiureala asta de explicatie nu cred ca-i inteles ceva.
    Faceam niste lucrari pt. facultate pe computer si i-am pus pe fondal, si-apoi am repetat, si iar am repetat, etc. nu stiu de ce, pina cind deodata…it hit me.

    Au o monotonie divina.
    Chiar si-n cintecele ritmate si dure, exista pe fondal acele sunete gentle la infinit, abia simtite, care sint in perpetua schibare si-n acelasi timp repetative.Te transpun in alta dimensiune.

    N-am reusit sa dau de acel cintec care seamana cu Watercolor al lui Byron.

    Dar asculta acestea, primul linistit si al doilea ritmat:

    Twist:
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related

    Beaucoup Fish
    http://www.youtube.com/watch?v=LHWV4B79TMc

  21. Ii stiu pe Ultraworld; din aceeasi „categorie”, incearca The Orb, Orbital, dar mai ales Banco de gaia, Apex Twin sau FSOL(Future Sound Of London), suna interesant, cel putin. Nu stiu, IDM (inteligent dance music), ambient….ambient, mai degraba, ar acoperi tot; Kumm/Byron, in schimb, sunt mai curand Alternative/Indie.

    Prin muzica pe care ajung s-o cunosc si prin tine, mi se intareate convingerea ca muzica romaneasca a atins un grad inalt de sofisticare si calitate. E compatibila cu strainatatea. Invidiez romanul ca are deschise posibilitati multe – sa tot mearga la music concerts. Sper sa stie sa apprecieze.

    Lol, adevarul e ca nu prea stie…..dar lasa, nu simte nimeni nevoia sa fie buluceala la concertele Byron/Urma/Travka, cel putin nu ca la Iris/Holograf…..las’ ca-i mai bine daca stie de ei numai „cine trebuie” 😀 . Nu-mi place conceptul de „cultura pentru mase”, era o idee comunista, daca mai tii minte.

    De ce crezi ca pe romaneste este mai greu de scris in rima? Are terminatii de cuvinte mai variate decit in alte limbi?

    Pai chiar este; intreaba orice lingvist/filolog, iti va spune ca „romana e o limba grea”. Cred ca e mult mai simplu pentru noi sa invatam engleza, spre exemplu, decat pt un englez sa invete romana…
    Ultraworld=ambient
    http://www.youtube.com/watch?v=csOw3lKXMSw
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related

  22. Aparat, si dupa ei, Moderat mi se pareca au dus mai departe ce au inceput Underworld
    Apparat – Limelight http://www.youtube.com/watch?v.....ure=artist si you know me http://www.youtube.com/watch?v=4AhpoqTkuwY
    Moderat – Rusty Nails http://www.youtube.com/watch?v=DoxUiqUpkw4
    astia au avut cel mai mare impact asupra mea in muzica electronica in ultimii 2-3 ani 🙂

    Uite, din muzica romaneasca f recenta, asta e foarte populara printre fete acum 😆 chiar daca nu debordeaza de creativitate, tehnic sint foarte curatei si au cam tot ce le trebuie sa ajunga ceva daca continua in acelasi stil http://www.youtube.com/watch?v.....re=related cumva similari omul cu sobolani. muzica tinereasca care daca as fi auzit-o acum 7 ani m-ar fi bagat sub masa 🙂
    despre Kumm, cam toata treaba o face Mihai Iordache, din cite stiu eu. Mie imi placea mai mult ce facea in Sarmalele Reci (vechi)

    din muzica contemporana romaneasca 😆

    http://www.youtube.com/watch?v=Ux9j9ZcScFA
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related

  23. Taree…..multam Costin, inca nu-i ascultasem pe backstabbersi, iar Febre sunt tare haiosi….nici de moderat/Apparat nu auzisem. Multam! Noroc ca am intrat in gasca voastra, mai aud si eu de muzici noi…..astia de la Guerrilive fac treaba tare buna, n-am eu asa timp sa-i ascult, din pacate…..cool

  24. Liv, eu am vorbit de UNDERWORLD,nu de ULTRAWORLD.
    Cred ca merita sa dai un click pe cele doua cintece ale lor pe care le-am ales pentru tine in #27.

    Uite, Liv, inca o FaSOLe grozva (scuza-ma, n-am rezistat tentatiei sa ma joc cu cuvintul, fara intentii peiorative :-))
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related

    Cunosc si-mi place si ambient si chillout.

    Dar uite, la pagina de la FSOL, a aparut si Leftfield, spre bucuria mea. Si astfel m-am apucat sa caut pentru tine cintecul lor cel mai ‘tare” dupa parerea mea. Face parte din categoria „cel mai frumos cintec din lume”, bineinteles in lumea mea subiectiva. Dar problema e ca aceasta categorie in mod absurd contine multe piese, absurd pentru ca „cel mai” ar trebui sa fie unic. Dar asa simt la momentul respectiv cind ascult pe fiecare dintre super-preferatele mele. S-ar putea ca intelegi cum vine chestia asta.

    Deci – Leftfield – Afro-left
    http://www.youtube.com/watch?v=LwQONiu85As

    (nu stiu daca si ce legatura are numele cu leftul pe care-l detestam noi aici, dar oricum arta o simt fara sa ma gindesc la politica. Nici nu urmaresc cuvintele, si-asa nu prea are. Arta care se bazeaza pe cuvinte, e altceva, mai ales daca are ca scop sa faca propaganda. Dupa cum se stie, oamenii de arta de obicei sint leftisti, si n-am incotro, nu ma pot lipsi de arta, excludind cazurile in care sint prea pe fata)

    Cultura pentru mase nici mie nu-mi place. Dar nu pentru ca e sau nu e pentru mase. Din cind in insa se mai iveste si o piesa buna care e pe gustul tutoror. Nu o resping pe motivul asta.

    De ex. asta:
    Transglobal Underground & Natasha Atlas – Sky Giant
    http://www.youtube.com/watch?v.....re=related

  25. Rectificare:
    Dar scuzati, n-am observat ca mai avem un St Omer, care nu e Liv St Omer. Asa ca partea cu Ultraworld si FSOL din anteriorul meu comentariu nu ii este adresata lui Liv .

    Sper sa ma pardonati amindoi 🙂

  26. Confundasem eu; ultraworld cred ca nici nu exista. Si mie imi plac leftfield, care, da, AVEAU legatura cu stanga (ma rog, aia de la ei, oarecum altceva); din cate stiu n-au mai scos nimic de vreo 10 ani….nici Transglobal Underground nu-s rai; Thievery Corporation, iarasi, si Massive Attack, au venit recent pe la noi. Poate vin si Portishead, odata si-odata.

  27. WOW,

    Am ramas blocata, fara cuvinte, sa descopar inca pe cineva (sau chiar mai multi cineva) care au auzit de Uderworld, Leftfield, Thievery etc. In societatea obisnuita dai cu tunul si nu dai peste cunoscatori.

    Iar ma minunez, cum am ajuns pe ILD pentru politica, si dau peste comori si din domeniul muzicii.

    You made my day, or my holiday si mult mai mult decit atit!

    Apparat – Limelight este GROZAV!!!

    Imi aminteste si de muzica folosita de Hofesh Shechter inpiese de niste piese de balet modern:
    http://www.youtube.com/watch?v…..re=related

    http://www.youtube.com/watch?v…..ture=relat

    Inca n-am apucat pe celelalte pentru ca am fost intrereupta. Dar le voi aculta imediat.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.