H.R. Patapievici cu Pr. Daniel Benga: Înapoi la argument despre “Lungul drum al gândirii spre înţelegerea credinţei”

    Print Friendly, PDF & Email

    Înapoi la argument, ediția 10, din 27 martie 2014: Invitatul lui Horia-Roman Patapievici este preotul ortodox Daniel Benga. Subiectul discuțiilor e “Lungul drum al gândirii spre înţelegerea credinţei”, despre cum grecii au înţeles conţinutul noii credinţe, creştininismul, în perioada conciliilor ecumenice.

    Horia-Roman Patapievici: Il imbratisez cu afectiune filiala pe Parintele Daniel Benga, invitatul de astazi, discutand o carte care se potriveste montajului general al saptamanii acesteia. Pentru ca suntem in postul Pastelui, pentru ca suntem la doua zile dupa Buna Vestire, si pentru ca, nu trebuie sa uite comunitatea (istorica) careia ii apartine, chiar astazi se implinesc 96 de ani de cand Sfatul tarii din Basarabia, de la Chisinau, a votat alipirea cu Regatul Romaniei. Vom vorbi despre o carte care are titlul urmator: „Cred, marturisesc si astept viata vesnica”. Este o cercetare dedicata formarii Crezului, a simbolului credintei, de la primul Sinod Ecomenic, 325, Niceea, la Constantinopol I, in 381, de aici rezultand simbolul Niceo-Constantinopolitan. […]

    O sa va spun ce inseamna „simbolul credintei” din punctul devedere a ceea ce ne aduna astazi impreuna. Jaroslav Pelikan, care a cercetat fenomenul crestinimului cu o sagacitate si cu o daruire cu totul si cu totul exceptionale, intr-o carte care s-a tradus, se numeste „Traditia crestina”, in primul volum, care a aparut la Polirom, spune despre Crez, simbolul credintei, ca are o dubla semnificatie adanca. Este nu numai marturisirea unei asteptari de mantuire, deci un sens soteriologic, ci si un sens adanc cosmologic.
    La asta putem adauga sensul pe care Lucian Blaga, in primul volum al „Trilogiei cunoasterii”, „Eonul dogmatic”, l-a adaugat… El spunea ca in Dogma putem citi, dogmele pot fi intrebuintate intelectual, daca le acordam un sens metodologic. Si arata cum dogma trinitara, sau dogma cristologica reprezinta structuri de gandire care pot fi regasite in fenomene intelectuale care nu au nici o legatura cu problematica religioasa, respectiv, fizica moderna, fizica cuantica, care pe vremea lui Blaga, pana a scris acest volum, in 29, abia se nastea, si imediat, cu inteligenta lui asociativa formidabila, a inteles ca tipul de gandire pe care fizicienii o mobilizau acolo semana cu tipul de gandire pe care sfintii parinti l-au utilizat pentru a obtine, ce? Au folosit gandirea grecilor, adica ratiunea pe care filosofia greaca a inventat-o pentru a intelege ceva ce nu avea legatura cu ratiunea grecilor, si aceasta era revelatia crestina.

    Faptul Dumnezeu s-a intrupat, Hristos a devenit om, Dumnezeu a devenit om asumand in aceeasi persoana o dubla natura, divina si umana, asa incat cele douna naturi sunt unite, dar fara amestecare, si intre cele doua naturi se poate distinge, dar fara deosebire. Acest mod de a gandi, de fapt, si asta e al patrulea sens in care Crezul ne-a influentat decisiv vietile, este de fapt formarea unui noi tip de minte. Mintea respectiva, ratiunea grecilor a inceput sa functioneze pentru a intelege continutul acestui tip de credinta, a inceput sa functioneze altfe.

    Cuibul-cu-baraza_foto_ziarullumina.ro_[1] Acest mod, altfel, de a functiona al ratiunii grecilor, noi l-am mostenit. Nu stiu daca genetic sau cultural, sigur este vorba de o mostenire culturala si nu neaparat genetica, fapt este ca lumea europeana, despre care Constantin Noica spunea ca s-a nascut la 325 la Niceea, mintea europeana este de fapt mintea crestina si este cel mai formidabil dispozitiv intelectual care a fost vreodata pus in lume pentru a o cunoaste, transforma si stapani.

    Iar toate astea se leaga intr-un fel, nu misterios, ci remarcabil, triumfator si cumva, foarte luminos, de acest interval care s-a scurs intre 325, Niceea, si Constantinopol I, 381.

    Despre parintele Benga trebuie sa va spun ca il puteti gasi la biserica „Cuibul cu barza”, una dintre bisericile dizlocate de Ceausescu, mutata in asa fel incat sa nu stea in calea blocurilor, si pusa in asa fel incat din orice parte ai incerca sa o vezi, n-o vezi. E ingropata, e astupata. Acolo slujeste parintele Benga, parintele Daniel.

    Cartea despre care o sa vorbim astazi a aparut la Editura Basilica, se numeste „Cred, marturisesc si astept viata vesnica.O istorie teologica a simbolului niceeo-constantinopolitan”, este o cercetare erudita, istorica si teologica deopotriva, si ilustreaza, cred, bine titlul intalnirii noastre de astazi – Lungul drum al gandirii pentru a intelege continuturile credintei.

    ________________________________________________________________________________________

    „Născut la 11 februarie 1972 în Recea, Judeţul Braşov, absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti (1990-1994); lucrare de doctorat:„Marii reformatori luterani şi Biserica Ortodoxă. Contribuţii la tipologia relaţiilor luterano-ortodoxe din secolul al 16-lea” (25 octombrie 2000; apărut la Editura Sophia, Bucureşti, 2003).  Guest of the Rector la Colegiul Noua Europă, cu proiectul „Introducere în ethosul şi mentalităţile creştinismului antic“. Conferenţiar (2006-2009) şi Prodecan (2008-2009) al  Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Universitatea Bucureşti.”

    fotograf: www.vertizontal.ro

    The following two tabs change content below.

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.