„Iresponsabil. Nepatriotic”

    Print Friendly, PDF & Email

    Candidatul Obama, cu ocazia unui discurs de campanie electorala din iulie 2008:

    Problema este că felul în care a procedat Bush în ultimii opt ani a fost de a cheltui în numele copiilor noştri din contul unei cărţi de credit eliberate de Banca Chinei, mărind astfel datoria naţională de $5 trilioane acumulate de primii 42 de preşedinţi cu încă $4 trilioane, astfel încât în la momentul de faţă avem o datorie de $9 trilioane. Această datorie va fi rambursată de cetăţeni – $30,000 pe capul fiecărui bărbat, femeie, sau copil.

    Aşa ceva este iresponsabil. Este nepatriotic.

    Preşedintele Obama, responsabil şi patriotic, a adăugat şi el $4 trilioane la datoria naţională. Altfel spus, Obama are un randament de Făt-Frumos: a crescut (datoria) în doi ani şi jumătate cât altul în opt ani. La momentul de faţă, capul fiecărui bărbat, femeie, sau copil din SUA valorează $46,930 pentru Beijing.

    Iată situaţia financiară americană în termeni uşori de înţeles. Dacă SUA ar fi o persoană, aşa ar arăta cifrele contabile majore pentru sfârşitul lunii august:

    • Venit anual: $21,700
    • Bani cheltuiţi pe anul in curs: $38,200
    • Datorii noi pe cartea de credit: $16,500
    • Datoria totală la cartea de credit: $142,710
    • Reduceri de cheltuieli: $385

    Adăugaţi OPT zerouri în coadă la fiecare dintre aceste cifre şi obţineţi:

    • Venitul SUA din impozite: $2,170,000,000,000
    • Bugetul federal: $3,820,000,000,000
    • Datorii noi: $1,650,000,000,000
    • Datoria naţională: $14,271,000,000,000
    • Reduceri recente de buget: $38,500,000,000

    Adunăm şi scădem, tragem linia şi rezultă: faliment. Iresponsabil? Nepatriotic? Neh, doar firesc: aşa se întâmplă când eroii de basme ajung preşedinţi.

    6 gânduri despre “„Iresponsabil. Nepatriotic”

    1. Vorbele de la alegeri rareori se potrivesc cu faptele de la Casa Alba. Un exemplu cat se poate de graitor este cel al candidatuluiRoosevelt, care il acuza in timpul campaniei electorale din 1932 pe presedintele Hoover de interventionism economic si de inflamarea chletuielilor publice. Ce s-a intamplat odata ce a ajuns presedinte e deja istorie ….

      Oare Hoover chiar a fost un susținător al ideii unei economii libere? Contracandidatul său la alegerile din 1932, Franklin Roosevelt, nu credea acest lucru. De-a lungul campaniei, Roosevelt l-a acuzat continuu pe Hoover de faptul că a cheltuit și a impozitat peste măsură, majorând datoria publică, sufocând comerțul, aducând milioane de americani la limita subzistenței. L-a acuzat pe președinte de cheltuieli ,,neglijente și extravagante”, de faptul că a considerat că ,,ar trebui să controlăm totul, în mod centralizat, de la Washington, și asta cât mai rapid cu putință” și că a condus ,,administrația cu cele mai mari cheltuieli, pe timp de pace, din istorie”. Partenerul de candidatură a lui Roosevelt, John Nance Garner, i-a imputat președintelui vina de a ,,conduce țara pe drumul către socialism”. În ciuda viziunii convenționale asupra lui Hoover, Roosevelt și Garner aveau perfectă dreptate.

      Lawrence W. Reed – Mari mituri ale Marii Depresiuni

    2. Cunosc cartea, am citit cateva fragmente si rewiew-uri. Poate o sa ajung sa o citesc si integral candva. Revenind la subiect, Obama mi se pare o persoana artificiala, fara caracteristici definitorii. E paca un robot, si daca ii iei prompter-ul din fata, nu e in stare sa lege doua fraze, daramite doua idei. Recent, am gasit un articol care ridica destul de multe intrebari despre trecutul omului. Parca a aparut asa, din senin.

    3. Eu nu cred ca Barak Insane O’bummer e un om prost. Cum altfel a reusit el sa stranga o avere ca sa plateasca campaniile? Este in schimb un mincinos, veninul inselaciunii, un avocat tipic american pofticios dupa putere, un oportunist grandoman.

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.