Justiția socială explicată în cinci minute

Justiția socială e un concept magic al Stângii și de aceea foarte important. Dânsa e îngemănată cu alt concept magic și important al Stângii: acela al existenței reale, fizice (nu numai în domeniul mai mult sau mai puțin impersonal al doctrinelor politice și al ideilor, dar asumat de numeroase persoane în carne și oase) a unui unicorn superb numit Centru-Dreapta.

Această creatură fantasmagorică – Centru-Dreapta – e calul troian al Stângii, în burta căruia se urcă noaptea stângiștii timizi sau confuzi care ziua se pretind cavaleri de Dreapta. De aceea veți observa că, fără excepție, călăreții Stângii fardate țin isonul justiției sociale. O întruchipare preferată a acestui jind după luceafărul metafizic al Stângii e fețișoara zâmbitoare a economiei sociale de piață. Cum mai oftează trubadurii de centru-dreapta după grațiile acestei domnișoare…

Dar să dăm jos poleiala magică și să aflăm ce se ascunde în spatele fațadei numită justiție socială. Decaparea mitului e efectuată de Jonah Goldberg, un binecunoscut conservator american. Și „extremist”, evident.

3 gânduri despre “Justiția socială explicată în cinci minute

  1. Papa Ioan Paul al II-lea in Enciclica Centesimus Annus:

    By intervening directly and depriving society of its responsibility, the social assistance state leads to a loss of human energies and an inordinate increase of public agencies, which are dominated more by bureaucratic ways of thinking than by concern for serving their clients, and which are accompanied by an enormous increase in spending. In fact, it would appear that needs are best understood and satisfied by people who are closest to them and who act as neighbors to those in need.

    http://www.vatican.va/holy_fat.....us_en.html

    Vezi si link-ul urmator care arata originile justitiei sociale:
    http://www.firstprinciplesjour.....ticle=1760

  2. …avem însă în România milioane de sărmani, milioane de oameni care nu au funcționat niciodată într-un mediu concurențial, milioane de oameni nedeprinși cu inițiativa. Trebuie să vedem și cu ce realitate socială operăm. Economia socială de piață, acest concept creștin-democrat născut în Germania anilor ’40 și pus în practică până azi a creat prosperitatea RFG. Gândirea lui Müller-Armack, Eucken, Böhm, Rüstow sau Röpke, transformată în guvernanță economică de Ludwig Erhard nu este un capitalism cu bemol, sau o economie de piață mai socialistă. Este doar combinarea gândirii liberale cu o preocupare socială. Cu alte cuvinte, nimic nu diminuează libera inițiativă sau mediul concurențial, nimic nu distorsionează piața. Socialul este doar o preocupare pragmatică a unei economii de piață funcționale, concurențiale, profitabile – sau înțelegerea faptului că o societate coezivă este mai funcțională și mai productivă decât una fracturată.

    – Adrian Papahagi

    :)))))))))…. – Măăăă…. După critica adresată D-lui MRU, io văd că voi vreți să ne punem rău și cu D-l Papahagi… :)))))

  3. Totdeauna mi-au placut filmuletele astea de la Prager University. Toate-s vechi si noua toate.

    Uite ce am citit zilele astea in „Bucurestii de altadata” de Constantin Bacalbasa. „Orice societate civilizata, pentru a trai, are neaparata trebuinta mai intai de toate de 2 lucruri: de libertate, caci fara ea nu se poate dezvolta, si de dreptate, caci fara ea se dizolva. Egalitatea este o ramura a dreptatii, de aceea ea este buna numai intrucat este dreapta, precum egalitatea inaintea legii; indata insa ce este nedreapta, este rea. Astfel este nedrept ca cel ce nu are nimica sa voteze impozite pe spinarea celui ce are, si de aceea aceasta egalitate este rea.” 🙂

    Simplu si clar. Lucrurile bune nu sunt aproape niciodata complicate. Bacalbasa citeaza aici din asa numita petitie de la Iasi, adresata la 2 mai 1871 corpurilor legiuitoare de un grup de oameni politici conservatori in frunte cu Grigore Strurdza si toti fruntasii junimii literare.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.