Ambasada Poloniei: Informaţie despre amendamentele la Legea privind Consiliul Național al Magistraturii şi reforma sistemului judiciar

• Reforma cuprinzătoare a sistemului judiciar va eficientiza funcționarea instanțelor, garantând că judecătorii au volume de muncă egale și echitabile. Modificările propuse nu vor afecta independența instanțelor sau a judecătorilor.

• Unul dintre obiectivele cheie ale reformei este de a face munca judecătorilor mai eficientă.
• Modificările propuse răspund așteptărilor sociale. Reforma ar trebui să ducă la ridicarea standardelor etice și morale în sistemul judiciar.

• Consiliul Național al Magistraturii este un organ constituțional care garantează independența instanțelor și a judecătorilor. Cu toate acestea, nu este învestit cu nici o putere judiciară în Polonia, nici nu este o instituție a autoguvernării judiciare. Consiliul Național al Magistraturii nu soluționează litigiile și nu servește drept instanță disciplinară pentru judecători.

• Reglementările propuse cu privire la Consiliu sunt în concordanță cu prevederile Constituției, care stipulează că structura organizatorică, sfera de activitate și funcționarea Consiliului Național al Magistraturii, precum și modul de alegere a membrilor săi sunt specificate de statut.

• În cadrul reformei propuse, Consiliul Național al Magistraturii va deveni o instituție cu adevărat independentă, lipsită de interesele corporatiste ale sistemului judiciar. Toți judecătorii se vor bucura de egalitate de șanse în ceea ce privește selecția în cadrul Consiliului, indiferent de nivelul instanței din care fac parte – competențele lor vor fi singura condiție prealabilă. În conformitate cu procedura precedentă de alegere a membrilor Consiliului, unele grupuri de judecători, în special cele ale instanțelor districtuale, nu au fost reprezentate în mod corespunzător în Consiliu.

• Scurtarea mandatului membrilor actuali ai Consiliului nu poate fi interpretată ca afectând independența judiciară. În conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 2007, este admisă posibilitatea de a scurta mandatul, cu condiția ca acest lucru să nu fie interzis de dispoziții constituționale specifice și cu condiţia ca circumstanțe speciale să justifice această măsură. Reformarea cuprinzătoare a Consiliului și necesitatea de a asigura coerența modificărilor introduse ar trebui considerate ca fiind astfel de circumstanțe speciale.

• Potrivit soluțiilor propuse, membrii Consiliului Național al Magistraturii urmează să fie numiți de Seim, care are un mandat democratic. Cu toate acestea, va fi păstrată predominanţa judiciară în componența Consiliului Național al Magistraturii: vor fi 17 judecători și 8 reprezentanți ai Seimului, Senatului, Președintelui Republicii Polone și ai guvernului (reprezentantul guvernului fiind Ministrul Justiției). Legea stabilește două noi organe ale Consiliului Național al Magistraturii: prima și a doua Adunare.

• Echilibrul ambelor Adunări ale Consiliului formate din reprezentanți ai executivului, legislativului și judiciarului va fi garantat de principiul potrivit căruia deciziile Consiliului sunt valabile numai dacă au fost adoptate de ambele Adunări.

• În Europa, este un obicei comun ca reprezentanții parlamentelor sau ai executivului să facă parte din consiliile judiciare, iar independența lor nu este pusă sub semnul întrebării. Ca și în Polonia, reprezentanții parlamentelor sunt membri ai consiliilor judiciare din țări precum Belgia, Bulgaria, Spania, Franța, Croația, Italia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia. Pe de altă parte, miniștrii de justiție sau numiții acestora sunt membri ai consiliilor judiciare din Irlanda, Franța, Italia, Malta, Olanda, Portugalia și Slovacia.

• În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, aceasta se referă, în general, la domenii precum: organizarea sistemului judiciar, sistemul de promovare a judecătorilor, principiile responsabilității și procedurile disciplinare.

• Recrutarea judecătorilor este în prezent supusă unui sistem de cooptare nedemocratică, iar regulile de promovare nu sunt transparente, ceea ce contravine noțiunii de imparțialitate și obiectivitate.

• Unul dintre obiectivele cheie ale reformei sistemului judiciar este deschiderea profesiei judiciare pentru avocații bine pregătiți și competenți. Un pas important va fi să se beneficieze mai mult de pe urma absolvenților Școlii Naționale de Jurisdicţie și Procuratură. În prezent, absolvenții acestei școli, în loc să lucreze în calitate de judecători, deseori efectuează muncă de birou: de referenţi sau asistenți. Numai 24 din cei 165 de persoane care și-au finalizat instruirea juridică la universitate au fost numiți în funcții judiciare.

• Prolixitatea este o mare problemă în instanțele de judecată. Datorită excesului de îndatoriri birocratice – pregătirea rapoartelor, evaluărilor, planurilor – mulți judecători sunt în prezent împiedicaţi în a se pronunța. Limitarea întârzierilor în procedurile judiciare trebuie asigurată de:
– introducerea sistemului electronic de înregistrare a lucrărilor judiciare,
– repartizarea aleatorie a cazurilor care va garanta, de asemenea, imparțialitatea,
– stabilirea principiului invariabilității componenței instanței până la finalizarea cazului (cu excepții adecvate, cum ar fi boala judecătorului),
– introducerea de sancțiuni financiare pentru prelungirea intenționată a procedurilor de către părți,
– susţinerea procedurilor de mediere.

• În general, reforma propusă este indispensabilă pentru redobândirea respectului cetățenilor față de sistemul judiciar. O mai mare transparență, un control mai strict și asigurarea independenței procedurilor disciplinare ar trebui să consolideze autoritatea sistemului judiciar și a judecătorilor.

• Reglementările privind reforma sistemului judiciar trebuie să fie aprobate de Președinte pentru a deveni lege. Președintele a prezentat recent un amendament la soluțiile propuse privind procedurile de selectare a judecătorilor în Consiliul Național al Magistraturii. Conform acestei propuneri, noii judecători ai Consiliului ar trebui să fie aleși cu o majoritate de trei cincimi în Parlament.

• Președintele a declarat, de asemenea, că va vota contra noii legi cu privire la Curtea Supremă dacă Parlamentul nu va adopta amendamentul propus. În același timp, Președintele a subliniat încă o dată așteptările sociale privind o reformă cuprinzătoare a sistemului judiciar.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.