Social-demoraţii au dezvoltat o adevărată obsesie din a distruge omul, şi nu politicianul Băsescu.
[...]
În perioada 1991-2000, a fost pe rând, ministru al Transporturilor în guvernele Petre Roman, Theodor Stolajan, Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu . Din 96’ şi până în 2000 a fost ales deputat PD de Vaslui. În cursa pentru ocuparea fotoliului de primar general al Bucureştiului, s-au înscris 35 de candidaţi. Simultan cu alegerile locale, s-au desfăşurat şi alegerile prezidenţiale.
Candidatul PDSR, Sorin Oprescu, era deja la cea de a doua încercare de a deveni primarul bucureştenilor. Prima dată candidase în 1997 şi fusese învins de Viorel Lis (CDR-Convenţia Democrată Socială). De cealaltă parte, PD l-a ales drept reprezentat pe Traian Băsescu, o figură mai puţin cunoscută electoratului.
Obiectivul declarat al democraţilor era ca acesta să ajungă în primii trei. Iniţial, sondajele păreau să fie dominate de Sorin Oprescu, cu 41% din voturi înregistrate în primul tur. Candidatul democraţilor a reuşit să acumuleze doar 17% din sufragii. Pentru că nici unul dintre aspiranţii la fotoliul de primar n-a atins pragul electoral de 51%, a fost nevoie de organizarea unui al doilea tur al alegerilor.
Traian Băsescu a avut parte de o revenire spectaculoasă şi a reuşit să câştige primăria Capitalei, la 18 iunie 2000, cu 50,69% din voturi. Şi numărul voturilor a reflectat competiţia extrem de strânsă. Traian Băsescu a avut 362.853, iar Sorin Oprescu 353.038. Atât primăriile de sector, cât şi Consiliul General le-au revenit celor din PDSR.
Recent, liderul neoficial al PDL a declarat că, pentru a-şi atrage susţinerea unor colegi, a trebuit să le promită diverse funcţii. “Numai candidat de primar să nu fii, că nu te ocupi de campanie între turul I şi II, ci negociezi cu potenţialii susţinători ce dai”, a afirmat actualul şef al statului.
Sorin Oprescu a avut propria explicaţie pentru revenirea lui Băsescu din turul doi. El l-a acuzat pe Adrian Năstase, prim-ministrul de la acea vreme, că ar fi avut o înţelegere cu Traian Băsescu, prin care se urmărea o eventuală alianţă între partide.
[...]
Democraţii l-au adus cârma lor pe Traian Băsescu, devenit deja notoriu printre alegători. După ce a condus timp de un an Organizaţia PD Bucureşti, în 2001, Băsescu a devenit preşedintele partidului. Din 2003 a fost şi copreşedinte al Alianţei Dreptate şi Adevăr (PNL-PD).
După primul mandat la şefia Bucureştiului, Băsescu a fost reales primar în iunie 2004, candidând din partea Alianţei D.A. A fost primul politician din ultimii zece ani, care a câştigat funcţia de edil încă din primul tur de scrutin, cu un procent de 59,6%. Potrivit exit-poll-urilor ISOMAR şi Metro Media Transilvania, principalul său contracandidat, Mircea Geoană (PSD) s-a situat la mare distanţă de liderul democrat, cu 29,8% procente. În top au urmat Dumitru Dragomir (PRM) cu 6,4% şi Monica Tatoiu (PUR) cu 2%.
A renunţat însă la mandatul de primar câteva luni mai târziu, pentru funcţia de preşedinte. Traian Băsescu a intrat în cursa alegerilor prezidenţiale printr-o răsturnare de situaţie. El reprezenta, la acel moment, singura soluţie viabilă a alianţei D.A., după retragerea lui Theodor Stolojan din cursa pentru Cotroceni şi de la şefia PNL, pe motive de sănătate. Stolojan, liderul liberalilor încă din 2002, mai încercase să câştige prima funcţie în stat şi în 2000, clasându-se pe locul trei. Co-preşedintele Alianţei PNL-PD, Traian Băsescu, avea însă o altă variantă pentru retragerea bruscă a lui Theodor Stolojan. Băsescu arăta spre tabăra adversă, PSD, care ar fi făcut presiuni asupra liderului PNL şi l-ar fi şantajat cu desecretizarea unor dosare poltice. Stolojan nici nu a confirmat, nici nu a infirmat declaraţia lui Băsescu. Principalul contracandidat al lui Traian Băsescu a fost liderul PSD, Adrian Năstase.
PSD s-a bazat la alegerile prezidenţiale din 2004 pe o campanie negativă. Social-democraţii au pornit de la premisa că “Băsescu nu are stofă de preşedinte”. În timpul discursurilor sale, Năstase l-a catalogat pe Băsescu drept un “personaj jenant, un mitocan care nu ştie să vorbească, care înjură tot timpul”. “O să-l bat pe Adrian Năstase cum nici mama lui nu l-a bătut când era mic şi obraznic”, ameninţa la rândul său Băsescu. În toamna lui 2004, toate sondajele îl dădeau drept câştigător în alegerile prezidenţiale pe candidatul Alianţei PSD-PC, Adrian Năstase, premier la acea dată. După primul tur de scrutin, Năstase obţinuse 40,9% din sufragii, iar Traian Băsescu, 33% din voturi. Candidatul PSD deţinea un avantaj considerabil de circa 700.000 de voturi.
În turul doi, Băsescu şi-a concentrat disursul pe ideea luptei împotriva sistemului. În plus, fostul edil al Capitalei a făcut şi unele declaraţii controversate, care i-au sporit şansele la preşedinţie. Momentul culminant a fost atunci când Băsescu a declarat că “lumea trebuie să aleagă între doi foşti comunişti”. În al doilea tur a reuşit să obţină cele mai multe voturi (51,2%) şi să iasă preşedinte. Analiza voturilor indica faptul că PSD pierduseră alegerile în cinci dintre cele mai importante circumscripţii: Bucureşti, Timiş, Prahova, Constanţa şi Cluj. Traian Băsescu a depus jurământul şi a devenit oficial preşedintele României pe 21 decembrie 2004.
Câţiva ani mai târziu, Năstase a pus insuccesul său de atunci pe seama adepţilor MISA. Tinerii, spune Năstase, ar fi ieşit în stradă, pregătiţi de o revoltă, în cazul în care Băsescu n-ar fi ieşit câştigător. ” Faptul că nu am cerut o renumărare a salvat România de un fenomen de tip Kiev. Se aflau deja adunate grupuri portocalii, cu cărămizi, pregătiţi pentru o revoluţie portocalie ca la Kiev”, a explicat Adrian Năstase.
După trei ani de la alegerea sa în fruntea ţării , Traian Băsescu a devenit şi primul preşedinte suspendat. Social-democraţii au avut astfel prilejul să conducă ţara, timp de 30 de zile, prin Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului. Băsescu a revenit la cârma ţării, ca urmare a referendumului din 2007, când peste 70 la sută din alegători au decis repunerea sa în funcţie.
În iarna lui 2008, PSD şi-a dat Ok-ul pentru guvernul Emil Boc, iar cele două partide păreau că au ajuns la un consens. Aparenta armonie a durat numai până octombrie 2009, când PSD a ieşit de la guvernare, în urma unui conflict care a pornit de la remanierea ministrului de Interne, social-democratul Dan Nica. În aceeaşi lună, Băsescu şi-a anunţat o nouă candidatură la preşedinţie, la doar câteva ore distanţă de lansarea candidatului PSD, Mircea Geoană. Nici a treia victorie importantă a lui Traian Băsescu în faţa celor din PSD nu a fost obţinută facil.
În primul tur, Geoană a câştigat în trei dintre cele patru judeţe cu cea mai mare prezenţă la vot şi s-a impus în jumătate din judeţele conduse de primari portocalii. Totuşi, potrivit sondajelor, primul tur s-a încheiat cu victoria clară a preşedintelui în exerciţiu, cu 32,8% din opţiunile electoratului, la doar două procente distanţa faţă de candidatul PSD.
Atât Mircea Geoană, cât şi Traian Băsescu au avut de înfruntat furcile caudine ale adversarului. Geoană a reuşit să-şi pună singur beţe în roate, în urma unei vizite la casa fostului patron al Realităţii Tv, Sorin Ovidiu Vântu. Gestul său a fost exploatat de cei din PDL, care l-au acuzat că ar colabora cu oameni aflaţi în afara legii. Democrat-liberalii lansau ipoteza conform căreia, Geoană, fost ministru de Externe, fusese chemat să-l ajute pe Nicolae Popa, un apropiat al lui Vântu, arestat la Jakarta, în scandalul FNI.
Actualul preşedinte a fost şi el tras la răspundere că, în timpul campaniei din 2004, ar fi lovit peste faţă un copil. În plus, mass-media a difuzat o casetă din care ar fi putut să reiasă acest lucru, iar omul de afaceri Dinu Patriciu chiar a declarat că fusese martor la întreaga scenă. Caseta a fost dată publicităţii cu două zile înainte de începerea celui de al doilea tur al alegerilor. Ulterior, instanţa a dovedit nevinovăţia cadidatului democrat liberal.
Chiar şi aşa, după a doua înfăţişare la vot, din decembrie 2009, Băsescu şi-a menţinut funcţia de şef de stat. Rezultatul a fost însă foarte strâns. Băsescu a fost votat de 50,33% dintre alegători, în timp ce Mircea Geoană a primit 49,66% din sufragii, potrivit rezultatelor finale anunţate de BEC. Rezultatele oficiale de la BEC au întors estimările institutelor de cercetare. Potrivit exit-pollurilor, Mircea Geoană ar fi obţinut circa 51%, iar Traian Băsescu în jur de 49% din voturile alegătorilor. Un singur institut, însă, îl dădea câştigător pe Băsescu, cu 50,4% din voturi.
În ciuda rezultatelor incerte, ambii candidaţi s-au autoproclamat câştigători încă din seara de 6 decembrie. Conform exit-pollurilor, prezenţa la urne la acel scrutin a fost de 58,02%. Prin urmare, voturile a 70.000 de români au făcut diferenţa dintre cei doi adversari politici. Mircea Geoană şi PSD au contestat la Curtea Constituţională rezultatul alegerilor, acuzând fraude electorale. CCR a decis că alegerile sunt valide şi l-a declarat câştigător pe Băsescu.
Andreea Ciulac
