[...]
Acuzaţi de unii pedelişti că fac jocul Opoziţiei, parlamentarii UDMR cred că scaunul de la Senat trebuie să revină unuia de-al lor. Temerile celor din PDL în ceea ce priveşte apropierea dintre Frunda şi partidul lui Ion Iliescu par să aibă un temei serios, dacă ne uităm la istoria senatorului UDMR. În 1993, el a participat la celebra întâlnire secretă de la Neptun, unde liderii maghiari şi cei din PDSR, actualul PSD, au făcut primii paşi în vederea reconcilierii.
Conform unor cablograme publicate de Wikileaks, Gyorgy Frunda, care s-a alăturat UDMR-ului în 1990, a făcut parte din grupul numit “Cei trei Neptun”. Alături de Laszlo Borbely şi Gyorgy Tokay, el a încercat o apropiare faţă de principalul partid de guvernământ de la acea vreme. Mai târziu, a existat şi un protocolul de cooperare între UDMR şi PSD, semnat anual între anii 2000 şi 2004. Politicianul maghiar a candidat la preşedenţie de două ori, din partea UDMR, în 1996 şi în 2000, şi de fiecare dată a obţinut puţin peste 6% din voturi.
Prin 2006, fostul şef al Securităţii Mureş, Gheorghe Mărieş, l-a acuzat pe Frunda că a furnizat informaţii poliţiei politice. Potrivit lui Mărieş, politicanul s-ar fi ferit să dea informaţii în scris, limitându-se la note verbale.
[...]
Senatorul maghiar a spus că a fost “curtat” de Securitate, dar nu a dat curs colaborării. Pentru a-şi demonstra nevinovăţia , Frunda a cerut să fie audiat de către CNSAS. S-a alăturat, astfel, celebrului “Lot 29″, format din mai mulţi parlamentari, cu toţii acuzaţi că au avut relaţii cu Securitatea. Membrii Colegiului i-au acordat certificat de bună purtare, cu opt voturi “pentru” şi două abţineri.
Tot în 2006, Frunda a fost ameninţat că-şi va pierde mandatul de reprezentant al Parlamentului României în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în urma declaraţiei conform căreia el “nu reprezintă interesele României” în această adunare.
[...]
În ciuda protestelor mai multor politicieni, Frunda a rămas membru în APCE.
2008 a fost anul în care Frunda ar fi putut deveni preşedinte al Senatului, funcţie rămasă vacantă după alegerea lui Nicolae Văcăroiu ca preşedinte al Curţii de Conturi. Contracanditaţii săi au fost Ilie Sârbu (PSD) şi Radu Câmpeanu (PNL). În urma votului din 29 octombrie 2008, Ilie Sârbu a fost ales preşedinte al Senatului. Un an mai târziu, presa scria despre cheltuielile colosale pe care Frunda reuşise să le faca în doar 3 luni, ca senator de Mureş. Din ianuarie şi până în martie 2009, politicianul “topise” mai bine de 100.000 de lei.
Avocat de meserie, Frunda a ieşit în evidenţă şi prin războiul cu fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Frunda a criticat din faşă proiectul de înfiinţare a ANI, dar nemulţumirile senatorul UDMR au rabufnit puternic în 2010, când inspectorii de integritate au descoperit nereguli în privinţa dobândirii averii sale. Se pare că Gyorgy Frunda ” uitase” să treacă în declaraţia de interese 30 de conturi bancare deschise în perioada 2000-2007. Pe deasupra, familia Frunda deţinea acţiuni la nouă societăţi comerciale. Cea mai profitabilă era Ortoprofil Prod Romania SRL, o firmă producătoare de dispozitive ortopedice, care desfăşura afaceri cu statul. Concret, pacienţii solicitau o proteză Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi primeau un produs al firmei lui Frunda.
Desfiinţarea comisiilor de supraveghere a averilor şi reducerea termenului de verificare a declaraţiilor de interese de la 3 la 1 an de la expirarea mandatului de demnitar au fost două dintre măsurile iniţiate de Frunda şi adoptate în Parlament. “ANI[…]nu respectă dreptul la proprietate” , îşi motiva senatorul maghiar acţiunile.
Lupta lui Frunda cu ANI a continuat şi în 2011, prin colegul său Marton Arpad, deputatul UDMR care a depus o serie de amendamente pentru modificarea Legii ANI. De data asta, Frunda, care este din 2002 şi preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senatul României, reclamă “neconstituţionalitatea” acestei legi. Mai mult, el acuză agenţia că se erijează în putere judecătorească. “ANI este o domnişoară de centură şi trebuie tratată ca atare”, a declarat, tranşant, Frunda. De cealaltă parte, Monica Macovei a atras atenţia că “UDMR vrea ca opinia publică să nu ştie nimic despre averile candidaţilor în perioada alegerilor”.
Gyorgy Frunda este unul dintre cei care militează pentru excluderea noţiunii de “stat naţional” din Constituţia României, pe motiv că formularea este desuetă. De asemenea, senatorul se împotriveşte comasării alegerilor locale cu cele parlamentare.
Andreea Ciulac
