Prin 2010, Monica Macovei atrăgea atenţia că politicienii “şi-au dat mâna” în privinţa tăinurii corupţiei din România, iar democrat-liberalii “sunt la fel de vinovaţi că şi cei din celelalte partide”. Cuvintele fostului procuror par să fie reconfirmate zilele acestea. Legile date de politicienii care au fost, rând pe rând, la putere se dovedesc a fi păguboase pentru stat şi favorabile doar unui grup de afacerişti.
Una dintre afacerile care s-au sfârşit prost pentru statul român este cea a încheiată cu americanii de la Bechtel, pe vremea cabinetului Adrian Năstase. Conform înţelegerii, firma Bechtel urma să se ocupe de proiectarea şi construcţia autostrăzii Braşov-Cluj-Borş. Autostrada Braşov Cluj Borş avea să fie un prim tronson al autostrăzii Bucureşti-Budapesta.
Ordonanţa de urgenţă 120/2003 emisă de către Secretariatul General al Guvernului, la 18 noiembrie 2003, a fost contrasemnată de ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, ministrul Finanţelor Publice, Mihai Nicolae Tănăsescu şi ministrul interimar pentru Integrare Europeană, Vasile Puşcaş.
O săptămână mai târziu, proiectul de lege pentru aproparea ordonantei a fost înregistrat pentru dezbatere la Senat.
[...]
La Camera Deputaţilor, for decizional, dezbaterea ordonanţei a suferit o serie de amânări. Deşi a fost înregistrat pe 18 decembrie, proiectul de lege a ajuns să fie dezbătut în plen abia două luni mai târziu. La şedinţa de atunci a luat cuvântul şi actualul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, care făcea parte din Comisia pentru Industrii şi Servicii. Ea a susţinut că adoptarea ordonanţei de urgenţă ar putea arunca ţara într-un scandal internaţional şi că, oficialii europeni pun sub semnul întrebării modul de finanţare a proiectului. “Practic, nu ştim nimic despre modul această autostradă va fi finanţată”, spunea Boagiu. Mai mult, adăuga deputatul PD, Uniunea Europeană ceruse ca investiţiile în infrastructură să fie făcute prin parteneriat public-privat.Grupurile parlamentare PNL şi UDMR au declarat că vor vota favorabil.
Peste alte două zile, la o nouă dezbatere, deputaţiilor li s-a alăturat şi ministrul Transporturilor, Miron Mitrea. Social-democratul a ţinut o pledoarie în care a explicat că negocierea unui parteneriat public-privat ar fi durat cel puţin doi ani şi jumătate. Ministrul a dat asigurări că românii vor plăti kilometrul de autostradă la acelaşi preţ ca cehii sau croaţii, şi ei parteneri Bechtel!
La tribună a urmat deputatul Emil Boc, pe atunci liderul PD. Boc era nemulţumit că nu s-a organizat o licitaţie publică şi voia să afle în ce fel va afecta acest proiect bugetul public. La 17 februarie 2004 a avut loc şi votul final din Camera Deputaţilor. Proiectul de lege a fost aprobat cu 210 voturi pentru şi 21 de voturi împotrivă. El a fost promulgat de preşedintele Ion Iliescu şi a devenit legea 32/2004.
În 2011, bilanţul înţelegerii cu americanii arăta astfel: din cei 416 km prevăzuţi iniţial, doar 116 fuseseră construiţi, iar costul unui kilometru de autostradă ajunsese să coste peste 15 milioane de euro, adică de patru ori mai mult ca la început. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat anul trecut că statul român va rezilia, partial, contractul cu Bechtel.
Tot în 2003, guvernul Adrian Năstase a făcut o manevră în interesul omului de afaceri Dinu Patriciu. Executivul a emis o ordonanţă care transforma datoriile societăţii Rompetrol în acţiuni. Potrivit notei de fundamentare, rafinăria Petromidia, preluată în anul 2000 de către Rompetrol Group BV Rotterdam (deţinut de afaceristul Dinu Patriciu), avea datorii de peste 600 de milioane de dolari la bugetul de stat. Conform guvernanţilor, executarea silită a companiei nu ar fi garantat recuperarea datoriei, astfel că se voia transformarea creanţelor în obligaţiuni de stat, în valoare de 25 de euro fiecare. Pentru ca totul să fie legal, un reprezentat al Ministerului de Finanţe Publice urma să ia parte la şedinţele consiliului de administraţie al firmei. Ordonanţa era contrasemnată de ministrul Finanţelor Publice, Nicolae Tănăsescu şi de ministrul economiei, Dan Ioan Popescu. Ordonanţa devine lege, fiind promulgată de preşedintele Băsescu în aprilie 2005.
În septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru comiterea a şapte infracţiuni. Printre altele, Patriciu era acuzat de manipularea pieţei prin tranzacţii. Alături de el, au mai fost audiaţi şi fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, fostul ministru PNL al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş etc. Procesul Rompetrol este unul dintre cele mai lungi din România.
Nu doar guvernele PSD au înlesnit afaceri discutabile pentru statul român, ci şi actualii reprezentanţi ai puterii. În mai 2009, guvernul condus de Emil Boc a solicitat Parlamentului aprobarea unei alte ordonanţe de urgenţă privind furnizarea gazelor naturale către marii consumatori din România. Actul era contrasemnat de ministrul Economiei de atunci, Adrian Videanu, preşedintele Agenţiei pentru Resurse Minerale, Gelu Mărăcineanu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Petru Lificiu şi ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea.
În documentul emis de Executiv, se arăta situaţia catastrofală a industriei chimice de îngrăşăminte din România, în directă legătură cu sectorul agricol. Potrivit actului, companiile producătoare de îngrăşăminte chimice, cei mai mari consumatori de gaze naturale din ţară, urmau să beneficieze, pe o perioada limitată, de gaz metan din producţia internă, la un preţ redus. Tarifele preferenţiale se refereau la perioada iunie 2009-octombrie 2010. Legea de atunci prevedea ca toţi consumatorii să cumpere gaz natural în amestec, din productia internă, dar şi de import. Măsura, mai arăta Guvernul, ar fi salvat de la disponibilizare 9000 de oameni şi ar fi adus statului cu 5% mai multe taxe.
Nici acest proiect de lege nu a întâmpinat reticenţa senatorilor.
[...]
Unul dintre beneficiarii măsurii luate de guvernul democrat (pe atunci aliat cu PSD) a fost Ioan Niculae, acţionar majoritar al InterAgro. Zilele acestea, Niculae este audiat de către DIICOT, într-un dosar privind subminarea economiei naţionale, în care sunt cercetaţi 40 de foşti şi actuali şefi din Romgaz, Ministerul Economiei şi ANRE.
Andreea Ciulac
