Programul economic al USL (bleen)

Print Friendly, PDF & Email

Să începem prin a spune că programul pare scris mai degrabă de divizia comunicare şi propagandă a USL decît de divizia doctrine şi politici economice. De remarcat însă că l-au împachetat în aşa fel încît să pară cît mai de dreapta. Şi asta spune ceva despre piaţa politică românească actuală.

Programul are o mare calitate: accentul supralicitării electorale cade pe dreapta, nu pe stînga. PDL va fi obligat să supraliciteze spre dreapta, dacă vrea să aibă şanse în 2012. Şi va trebui să renunţe la jumătăţile de măsură şi la timidităţi centriste sau frici stîngiste. Cu alte cuvinte, nealegerea lui Blaga se dovedeşte a fi o alegere bună. Nu ştiu însă dacă alegerea lui Boc e o alegere bună, avînd în vedere istoria sa, un şir de indecizii şi jumătăţi de măsură, neîntrerupt decît de intervenţiile lui Băsescu.

Iată cîteva din propunerile USL:

  • renunţarea la cota unică (dar fără creşterea impozitului pe salariu – 16% e plafon maxim). Pînă la urmă Crin Antonescu şi peneliştii au fost de acord cu renunţarea la cota unică (ciferele cotei progresive se pot schimba, însă un lucru e clar: filozofia care stătea la baza cotei unice a fost abandonată de ceea ce pînă mai ieri se numea PNL). Se mai vorbeşte despre impozitul pe profit în cazul micro-intreprinderilor dar nu se spune nimic de impozitul pe profit în general. Dincolo de cifre, în buna tradiţie stîngistă, mai mult şi mai bine se pedepseşte. Însă, una peste alta, dacă USL va ajunge la guvernare şi va aplica întocmai o asemenea măsură, salariaţii a căror bază salarială impozabilă e mai mică de 1600 de lei vor plăti impozit mai mic de 16% (de remarcat că cifrele sînt decise în aşa fel încît să sune bine şi să fie uşor de reţinut – vezi 1600 versus 16% – nu cred că s-au şi omorît să facă calcule şi să ia în considerare informaţiile din economia reală cînd au scris programul)
  • creşterea salariului minim pe economie la 800 de lei (sîtngismul stîngismelor care-şi bagă picioarele marxiste în piaţa muncii şi îi afectează pe cei mai săraci şi nevoiaşi, fiindcă transformă “muncile de jos” în muncă la negru. Nimeni, nici chiar Statul nu poate obliga solicitanţii de forţă de muncă să plătească pentru aceasta mai mult decît merită şi decît le convine lor din punct de vedere economic. Dacă pentru măturatul halei şi căratul fierului vechi ţi se cere să angajezi oameni cu 800 de lei pe lună, ori îi angajezi la negru pe 500 de lei, ori foloseşti ceilalţi angajaţi pentru asta.
  • scăderea CAS cu 5% pentru angajatori – în condiţiile în care bugetul asigurărilor are anual un deficit de 3 miliarde de euro şi o bună parte din pensii se plătesc cu bani din bugetul de stat, adică bani din TVA şi cota unică. Cu alte cuvinte, asta se poate rezolva uşor: scădem CAS-ul, că bani pentru pensii şi ajutoare de şomaj oricum luăm, ca şi pînă acum, din bugetul de stat. Astfel, ceea ce plăteau prin CAS acum plătesc prin impozitele pe venit, profit şi prin TVA.
  • scăderea TVA la 19% dacă USL va cîştiga alegerile din 2016
  • creşterea veniturilor bugetare de la 32% la 38 % din PIB (aici nu e vorba de creşterea bazei de impozitare, e vorba despre creşterea procentuală, posibilă în trei moduri: creşterea fiscalităţii sau creşterea colectării sau a ambelor – PIB-ul e ceea ce produc cetăţenii, veniturile bugetare sînt ceea ce ia statul din ce produc cetăţenii)

Creşterea bugetară va veni din 8 surse suplimentare de venit:

  • Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene (pentru asta e nevoie de suplimentarea sumelor de la buget cu care contribuie partea română, deci creşterea gradului se absorbţie se face prin creşterea cheltuielilor bugetare – banii veniţi de la UE pe proiecte – pe care nu ştiu cine la va scrie – se vor vedea mai tîrziu. Iar banii aceia nu merg la buget, merg pe proiecte distincte, individuale, identificabile, pe idei şi proiecte scrise de autorităţile locale şi centrale)
  • Oprirea risipei bugetare cu 50% – grosul banilor de la buget se duce către cheltuielile de personal, pentru pensii şi asistenţa socială, asta înseamnă că USL va purcede la scăderea pensiilor cu 50% sau va disponibiliza 50% dintre bugetari? – dacă se referă la cheltuielile cu bunuri şi servicii, atunci acestea sînt de 3, 727 mld lei (materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional – 0, 764 mld, internet, tv, telecomunicaţii – 0, 172 mld, încălzit şi iluminat – 0, 378 mld, carburanţi – 0, 149 mld, chirii – 0, 208 mld, deplasări, detaşări, transferuri – 0,182 mld ş.a.) În comparaţie, cheltuielile de personal cu bugetarii sînt de 17 miliarde lei, cele cu asistenţa socială, de 18 mld lei iar cele cu pensiile de 41 miliarde lei. Deci, pensii plus salarii bugetari plus asistenţă socială egal 74 miliarde lei (adică vreo 75% din cheltuielile bugetare şi vreo 85% din veniturile bugetare).
  • combaterea eficientă a evaziunii fiscale – prea vag şi general, despre funie în casa spînzuratului – abia aştept să văd RTV şi A3, pe Răzvan Dumitrescu şi ceilalţi vorbind despre cum va combate eficient USL evaziunea fiscală.
  • îmbunătăţirea colectării – va fi bine cînd va fi bine.
  • contracte de performanţă în sistemul public – mai exact? Cum va creşte bugetul din asta?
  • redevenţele statului – asta e bună rău. Redevenţe de la cine, de la Petrom sau de la Stierling? Sau de la Gazprom, în caz că se vinde Romgazul? Şi cît ar reprezenta aceste redevenţe în bugetul statului?
  • suprataxarea tranzacţiilor speculative – e o glumă? Cam ce venituri ar aduce la buget tranzacţiile speculative? Cu cîta ar creşte veniturile bugetare? Cu 0,05%? Cu 0,1%? Cu 0,5%?
  • Revizuirea sistemului de vînzare a drepturilor de poluare – probabil pentru toţi cetăţenii români. Ca să crească USL veniturile bugetare fiecare cetăţean român va plăti lunar 1000 de lei pentru drepturile de poluare.

Toate astea-s consideraţii la cald, însă programul merită o discuţie la rece, în detaliu, săptămîna viitoare.

programul economic al USL în format PDF (nu PDL)

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.