Ce n-a înțeles, sanchi, Andrei Pleșu din Povestea Sovietelor

Print Friendly, PDF & Email

Într-un editorial din Dilema Veche, domnul Andrei Pleșu deplângea eșecul destinului planetar al filmului Soviet Story, eșec confirmat și de slabele ecouri din mass-media românească, de după difuzarea la televiziunea publică.

“Filmul e cutremurător pentru că pune în circuitul public informaţii trecute îndeobşte sub tăcere, pentru a nu leza onoarea marelui „aliat“ de la Răsărit şi efigia, de un roz triumfal, a comunismului. […]
Subiectul nu e destul de interesant [pentru presă – n.mea] şi, de altfel, filmul e antipatic: ne pune rău cu ruşii, cu Marx şi Lenin, cu nostalgiile noastre ceauşiste, cu stînga universală, cu încăpăţînatele idei fixe de care am ajuns să ne ataşăm.”

Chiar să nu sesizeze boierul minții una din principalele cauze ale tăcerii iscate în jurul filmului? Zic, în afară de menajarea sensibilităților celui mai mare furnizor de gaze naturale al Europei. Sau n-a rostit-o cu subînțeles ca să ne lase pe noi, chiaburii minții, să o spunem ca nătărăii, cu voce tare?

Păi, ia să vedem, cu ce noi propuneri vine Soviet Story pentru conștiința mondială?

1. Între 1932 și 1933 puterea de la Moscova a asasinat prin înfometare peste 7.000.000 de ucrainieni. Armata sovietică a asediat sate întregi, le-au luat țăranilor tot din cămară, din ogradă, le-au confiscat inclusiv semințele pentru reluarea ciclului agricol. Asta înseamnă că holocaustul ukrainian trece pe primul loc în topul crimei din Secolul XX.

2. La epopeea dramatică a poporului evreu, filmul aduce veriga lipsă, dosită de propaganda bolșevică, dintre Marx, părintele teoriei holocaustului revoluționar, Ulianov, deschizătorul de drumuri și Hitler, practicianul: Stalin, antisemitul. Apare chiar un document (ulterior dispărut din arhive) prin care NKVD punea bazele contractuale cu SS întru exportul, respectiv importul, de evrei în vederea exterminării. Semnat, ștampilat. Ce pica la export se împușca în ceafă direct în beciurile primei părți;

3. Naziștii au importat inițial tehnologia genocidului în lagăre de concentrare din URSS, pentru ca ulterior s-o perfecționeze nemțește.

Pe scurt, Soviet Story nu le-a prea dat ghes ziariștilor să scrie, esențial pentru succesul la public al oricărui film, din cauză că pelicula atentează la clasamentul oficial al suferinței din sec. XX și smulge masca de eliberatori ai evreilor de pe fața pocită a staliniștilor. Ori asemenea lucruri nu prea se pot pune în discuție prin presă. Și în general.

I-aș aduna cu de-a sila în două săli “large” de cinematograf pe toți puțoii și pe toți scrântiții care se declară marxiști sau neo-marxiști sau comuniști cu față umană și le-aș proiecta Soviet Story. Non-stop, 24 de ore.

Primele 15 minute din film m-am simțit rău fizic. Mi-au trebuit câteva pauze până la capăt.


Puteți urmări filmul în postarea originală.

3 gânduri despre “Ce n-a înțeles, sanchi, Andrei Pleșu din Povestea Sovietelor

  1. Daca holocaustul ukrainian trece pe primul loc, nu stiu, dar ignorarea lui aproape completa este un succes al propagandei kgb-iste. intr-un sondaj de acum citiva ani din Suedia (in care exista probabil cele mai multe cazuri de colaborari intre politicienii din acea vreme si URSS), a reiesit ca elevii din scoli aveau in general o parere pozitiva despre comunism, ca dusman al nazismului, egalitatii, etc, si unii dintre ei stiau ca datorita comunismului au murit undeva in jurul a 1 milion de oameni.
    Swedish teens: „What’s so bad about communism?”
    Sweden’s Intellectual Elites Suppressing Knowledge of Communist Genocides

    Swedish students have a skewed view of the history of communism. Few are aware of the massive loss of life caused by followers of this ideology, and 90 percent of Swedish students aged 15-20 do not even know what a gulag was.

    two school librarians write that informing students about the crimes of communism would be wrong as it would risk making the pupils’ views more right-wing.

    Support for communism, both hidden and visible, is still quite prevalent among many groups of intellectuals, such as journalists, librarians and those writing in the culture pages of the daily papers. Indeed, outright supporters of communism can be found not only in the Swedish Left Party but also in the Green Party and in the ranks of the influential Social Democrats.

    Few bother to question the official statistics from a communist country where thousands of citizens have lost their lives whilst attempting to escape on rafts to the United States.

    Elitele intelectuale suedeze evita sa vorbeasca copii in termeni negativi despre comunism, de teama sa nu inceapa sa aiba idei mai de dreapta.
    filmul asta ar trebui difuzat in toate scolile, parlamentele si televiziunile in Europa.

    si articolul lui Plesu e f interesant.

  2. Daca dupa vizionarea filmului nu te simti rau fizic,nu esti om.Nici animal.Cel mult esti un robot programat de un dement.

  3. Am fost curios si-am citit articolul lui Plesu; marturisesc ca nu inteleg ce-are Cucui cu el. Plesu nu face acolo, mi se pare mie, decat un fel de „cronica de intampinare”, desi filmul e de acum vreun an (deci faptul ca lumea nu l-a vazut e chiar atat de grav). Si asta si spune acolo: luati-l si vedeti-l, oameni buni! Nu se refera la motivele pentru care nu e vazut, sau oricum, gaseste altele, dar cred ca daca-mi da Plesu o undita e mai buna decat tone de peste. Nu il inteleg pe Cucui.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.