Cărticica propagandistului rus în Polonia și România. De ce citește Dughin ILD.

Coaliţia fără cap şi fără coadă

Nu putem forma alianţe pînă cînd nu suntem la curent cu planurile vecinilor.
Sun Tzu – Arta Războiului

Cum arată un război condus de un „organizator comunitar”? În primul rînd, „organizatorul comunitar” nu conduce, ci delegă la un comitet. Rezultă un război prin comitet. Fără cap şi fără coadă. Motivaţia primară a progresistului este desigur „umanitară” şi eclipsează orice alte considerente „auxiliare”: deziderate precise şi necontradictorii cum ar fi care definirea scopului, în ce constă victoria, o structură organizatorică solidă. În mod normal, toate acestea trebuie stabilite în avans, pentru a permite ca supleţea tactică a execuţiei pe fondul unităţii de scop şi organizare să nu degenereze în confuzie şi dezbinare. Însă singura ştiinţă a „organizatorului comunitar” este provocarea şi întreţinerea degringoladei. Obama este un profesor în această ştiinţă: vezi întreaga sa carieră din Chicago. Transpusă pe scena globală, această ştiinţă devine o artă a subminării cu consecinţe incalculabile.

Daily Mail – 23 martie

Diviziunile serioase între forţele aliate care în prezent bombardează Libia s-au înrăutăţit astăzi. Armata germană a anunţat că îşi retrage forţele de sub comanda NATO datorită continuării dezacordului cu privire la cine va conduce campania. Un purtător de cuvânt al armatei germane a declarat că două fregate şi avioanele de supraveghere AWACS au fost retrase din Mediterana, datorită temerilor că acestea ar putea fi atrase în conflict dacă NATO preia controlul de la SUA.

Această dezbinare are loc pe fondul reuniunii încinse de ieri a ambasadorilor NATO, care nu au reuşit să decidă dacă alianţa compusă din 28 de naţiuni ar trebui să conducă operaţiunea de punere în aplicare a mandatului încredinţat de ONU (impunerea unei zone de interdicţie de zbor în spaţiul aerian al Libiei).

Ieri a izbucnit şi un război verbal între Statele Unite şi Marea Britanie, după ce guvernul britanic a susţinut că Muammar Gaddafi este un obiectiv legitim pentru asasinat. Oficiali guvernamentali britanici au declarat că uciderea liderului libian ar fi legală în cazul în care aceasta ar împiedica mortea civililor, aşa cum este prevăzut în rezoluţia ONU. Dar Robert Gates, secretarul american al apărării, a atacat această sugestie, spunând ca nu ar fi „înţelept” ca liderul libian să devină o ţintă, adăugând criptic că această campanie trebuie să se încadreze în „mandatul ONU”.

Preşedintele Barack Obama, care nu doreşte să se împotmolească într-un război în altă ţară musulmană, a declarat luni că Washingtonul va ceda controlul operaţiunilor împotriva forţelor lui Muammar Gaddafi în termen de câteva zile şi va preda hăţurile organizaţiei NATO. Însă Germania şi aliaţii europeni nu doresc ca NATO să participe într-o operaţiune militară care, teoretic, nu are nimic de-a face cu apărarea Europei.

Astăzi, ministerul german al apărării a anunţat că Berlinul s-a retras din orice operaţiuni militare în Marea Mediterană. Un purtător de cuvânt al ministerului a declarat că două fregate şi alte două nave cu un echipaj de 550 militari au revenit sub comandament german. De asemenea, au fost evacuaţi şi în jur de 60-70 militari germani care participau la operaţiunile de supraveghere AWACS ale NATO din Marea Mediterană. Berlinul nu participă la operaţiunea de a impune a zonei de restricţie de zbor în Libia şi s-a abţinut cu privire la rezoluţia ONU de autorizare.

Franţa, care a iniţiat sâmbătă atacurile aeriene asupra Libiei, s-a opus preluării de către NATO a controlului politic asupra acestei operaţiuni într-o ţară arabă, în timp ce Turcia a cerut limite la orice fel de implicare a alianţei. În încercarea de a opri aceste neînţelegeri jenante, ministrul de externe francez Alain Juppe a propus astăzi un comitet nou de război care să supravegheze operaţiunile. Noul organism, a declarat dl Juppe, va reuni miniştrii de externe ai statelor participante – cum ar fi Marea Britanie, Franţa şi SUA – precum şi din Liga Arabă.

Între timp, preşedintele comitetului de apărare al senatului italian, Gianpiero Cantoni, a spus că atitudinea anti-NATO a francezilor este motivată de dorinţa de a obţine contracte petroliere cu un viitor guvern libian. Unii aliaţi, ţinând cont de distrugerile deja suferite de capacitatea militară a lui Gaddafi, au pus sub semnul întrebării însăşi necesitatea susţinerii unei zone de interdicţie aviatică.

Un diplomat a spus următoarele despre întîlnirea de ieri a aliaţilor NATO: „Reuniunea a devenit cam emoţională” şi a adăugat că Franţa a susţinut ideea ca Marea Britanie, SUA şi Franţa să exercite conducerea politică a coaliţiei, cu NATO într-un rol de sprijin operaţional, inclusiv al capacităţii de comandă şi control militar. „Alţii au spus că NATO ar trebui să aibe un rol de comandă sau absolut nici unul şi că nu are rost ca NATO să joace un rol secundar”, a adăugat diplomatul.

Ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, a sugerat că atacurile aeriene declanşate sîmbătă au depăşit mandatul sancţionat de rezoluţia Consiliului de Securitate ONU. „Există decizii ONU şi acestea au un cadru bine definit. O operaţiune NATO în afara acestui cadru nu poate fi legitimă”, a declarat el postului CNN Turcia.

Ministrul italian de externe, Franco Frattini, a pus presiune asupra alianţei fracturate reiterând avertismentul că Italia va revoca autorizaţia pe care a dat-o pentru folosirea bazelor aeriene puse la dispoziţia aliaţilor în cazul în care nu se va ajunge la un acord de coordonare a operaţiunii libiene de către NATO.

Miniştrii din Marea Britanie au admis, în mod şocant, că intervenţia din Libia ar putea dura încă „30 de ani”. Rugat să ofere o estimare, ministrul forţelor armate britanice, Nick Harvey, a declarat: „Cît de lungă e o sfoară? Nu ştiu cît va mai dura această operaţiune. Nu ştim dacă va rezulta într-o situaţie indecisă. Nu ştim dacă forţele lui Gaddafi vor fi măcinate rapid. Întrebaţi-mă peste o săptămînă.”

În SUA, Obama a clarificat faptul că nu doreşte un rol de conducere în ceea ce priveşte Libia. Preşedintele a fost deja criticat datorită plecării într-un unui turneu în America Latină în momentul când au început operaţiunile militare din Libia. Iar ieri a insistat iarăşi că Gaddafi trebuie să plece, dar SUA nu este pregătită să îl îndepărteze prin forţă, ci va asigura numai impunerea zonei de restricţie aviatică.

Chiar şi această atitudine ezitantă, care deja i-a adus porecla de Marele Indecis, nu l-a ferit de critică pentru faptul că nu a cerut aprobarea Congresului înainte de a trimite armata americană într-un teatru de război… Cu o Turcie recalcitrantă şi Liga Arabă suspicioasă, a fost evidenţiat faptul că Dl. Obama are mai puţini parteneri de coaliţie în Libia decât George Bush la începutul războiului din Irak. Obama a fost criticat de Republicani şi Democraţi, datorită deciziei de a angaja forţe militare americane înainte de a se prezenţa în faţa Congresului. Deputaţii Jerrold Nadler din New York, Barbara Lee din California, Michael Capuano din Massachusetts, Roscoe Bartlett din Maryland şi senatorii Richard Lugar din Indiana şi Rand Paul din Kentucky au deplîns faptul că Dl Obama şi-a depăşit atribuţiile constituţionale în urma autorizării atacului fără aprobare congresională.

5 gânduri despre “Coaliţia fără cap şi fără coadă

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.