Condamnarea crimelor totalitare și Comisia Europeană

    Print Friendly, PDF & Email

    Tocmai s-a incheiat o discutie la BBC World Service unde am participat impreuna cu istoricul Anthony Beevor, autorul, intre alte lucrari, a cartii “Stalingrad” si cu Dr Efraim Zuroff de la Centrul Simon Wiesnthal. Subiectul a fost respingerea de catre Comisia Europeana a cererii unui numar de ministri de externe din Europa de Est si Centrala, intre care si ministrul de externe al Romaniei, de a se interzice negarea crimelor comuniste, tot astfel cum este interzisa in multe tari negarea crimelor naziste.

    Anthony Beevor a insistat asupra faptului ce genocidul politic, comis de Stalin si emulii acestuia este la fel de repugnant moral precum genocidul etnic practicat de Hitler. In plus, asasinarea in masa (prin infometare organizata statal) a taranimii ucrainiene in anii colectictivizarii fortate (1930-1933) a fost evident un caz de genocid cu motivatii si efecte de ordin etnic.  Antohny Beevor (ale carui carti au aparut in romaneste la Editura Rao) a mentionat planurile pogromiste ale lui Stalin la inceputul anilor 50.  S-a referit la formularea lui Vasili Grossman, autorul romanului “Viata si destin” dar si al “Cartii Negre privind crimele naziste impotriva populatiei evreiesti din URSS” (volum interzis de Stalin), care spunea ca a fost vorba de genocid prin gazare si de genocid prin gloante.  In fapt, la ora actuala, stim ca milioane de evrei au fost ucisi de nazisti (mai ales in Ucraina, Belarus si Transnistria) cu gloante.

    Am accentuat, in interventia mea, faptul ca ambele regimuri de tip totalitar s-au intemeiat pe precepte ideologice, pe eforturile maniacale de dezumanizare a celui declarat inamic (de rasa ori de clasa), pe reducerea acestor grupuri umane la conditia de vermina exterminabila.  Am vorbit despre similitudinile (nu identitatea) dintre cele doua sisteme. Dr Efraim Zuroff a intervenit si a criticat Declaratia de la Praga. Si-a exprimat compasiunea pentru victimele crimelor comuniste, insa s-a opus eforturilor de a transforma analogiile comparative in ceea ce dansul considera incercari de exonerare a criminalilor de razboi din statele aliate cu Germania nazista (mai ales in Tarile Baltice, Ungaria, Croatia etc). I-am raspuns ca Declaratia de la Praga a fost intiata de Vaclav Havel si alte figuri marcante ale disidentei anti-totalitare din Europa de Est si Centrala, ca textul condamna in termeni categorici nu doar crimele staliniste, ci si pe cele naziste. Am amintit ca am semnat eu insumi, alaturi de numerosi prieteni de valori din Romania, Declaratia si ca, la subiectul crimelor fasciste, sunt extrem de sensibil (au murit asasinati la Odessa fratele tatalui meu, sotia sa si doi copii sub zece ani).

    Am reamintit un lucru pe care poate Comisia Europeana a preferat sa-l ignore: anume ca absenta genocidului politic din Conventia Internationala privind genocidul se datoreaza opozitiei delegatului sovietic. Am reamintit cartea lui Timothy Snyder, “Bloodlands” in care se examineaza cu cutremuratoare detalii statistice disparitia fizica, prin actiunile imperiilor sovietic si nazist, a peste 14 milioane de oameni.  Sunt de acord cu dl Zuroff ca aceste chestiuni trebuie analizate cu emptaie si respect neclintit pentru adevarul istoric. M-am opus intodeauna tendintelor de a lupta pentru ceea ce invea numea “locul intai in imaginatia morala a umanitatii”.  Cred sincer ca decizia Comisiei Europene va fi intr-o zi regandita prin renuntarea la dublele standarde, in spiritul unei memorii comune europene care sa nu excluda niciun grup uman care a fost supus experimentelor genocidare comunist si fascist.

    Citiți și România şi alte state membre UE: Vrem condamnarea crimelor comunismului, ca şi în cazul Holocaustului

    17 gânduri despre “Condamnarea crimelor totalitare și Comisia Europeană

    1. Ce spectacol mizer de vanitati si interese politice ne arata Dl Tismaneanu in discutia de la BBC la care a participat…
      De acord cu Dl Tismaneanu in condamnarea „standardul dublu” in cuantificarea (ce oroare!) si evaluarea ideologica a victimizarii evreilor de catre Hitler fata de cea a supusilor comunismului mondial.

      Pe de alta parte, Dl Tismaneanu–cetatean american–nu se arata ofensat de o masura care ar fi interzis libera exprimare de opinie in privinta crimelor comunismului. Domnia-sa vrea o botnita echitabila, fara discriminare intre cei care au o opinie sau alta– botnitza sa fie, dar sa-i excluda pe evaluatorii intelectuali/academici ca domnia-sa.
      In viziunea Dlui Tismaneanu, orice grup uman care a suferit experiente genocidare ar avea dreptul sa penalizeze, egal, libera expresie de opinie. Si crede sincer in ideea asta, si spera intr-o re-evaluare a dilemei in viitorul Comisiei Europene:

      Cred sincer ca decizia Comisiei Europene va fi intr-o zi regandita prin renuntarea la dublele standarde, in spiritul unei memorii comune europene care sa nu excluda niciun grup uman care a fost supus experimentelor genocidare comunist si fascist.

      Eu, una, sper intr-o moarte subita a „Comisiei Europene.” Nu face decit sa perpetue furtul din banii contribuabililor pentru cauze imbecile.

      Dl Tismaneanu, cunoscut analist si oponent al comunismului/fenomenului totalitar–ideologie a carei marca suprema e controlul informatiei, al opiniilor si a constiintei– isi doreste acum continuarea „Comisii Europene” pe care o vede ca pe o Judecatorie Suprema/Politie de constiinta, reglementind corectitudinea si echitatea opiniilor cetatenilor–intelectualii cu panash fiind exclusi de la regula.

      Am scris pe alt fir:

      Pentru mine, o “fundamentalista” a Amedamentului 1 al Constitutiei SUA,
      ideea de criminalizare a opiniilor politice e de neconceput, fie ca se refera la negarea Holocaustului sau a crimelor comunismului sau a Khmerilor Rosii.
      Izolarea Holocaustului ca un fenomen singular, bazat pe ideea de exterminare a unui grup pe baze rasiale, mi se pare la fel de condamnabila ca cea a stingismul orb in fata exterminarii totalitariene bazate pe apartenenta la o clasa (“burjui”, “capitalisti”, “imperialisti, “aristocrati”, etc.) sau la un trib, sau la o religie.

      Revin cu un exemplu:

      Cu vreo trei zile in urma, un tip cu accent rusesc a sunat la programul lui Mark Levin ca sa declare ca “Stalin e lucrul cel mai bun care li s-a intimplat rusilor in istorie”.

      E o negare implicita a crimelor lui Stalin care imbraca forma unei laude, nu-i asa?

      Sa zicem ca tipul scrie si o carte pe tema asta, argumentind ca Stalin a facut, in suma, mai mult bine decit rau, sau ca gulagul a fost necesar pentru primenirea societatii (argument comun al comunistilor/trotskistilor/guevaristilor in filozofia succinta si eliberatoare de orice scrupule morale: nu poti face omleta fara sa spargi oua), sau, si mai rau, ca gulagul n-a existat, a fost o inventie a CIA..

      Ce-ar face cei care propun penalizarea opiniilor cu tipul asta (versiuni ale caruia exista peste tot in SUA, in presa, la radio, in masse)? Din fericire, in legile SUA nu exista–inca–nimic care sa-i bage la zdup sau sa le puna botnita. In plus, o asemenea lege ar fi deschis un “can of worms” de vechi animozitati si revendicari etnice, religioase, teritoriale.

      Stiu bine ca ce-i motiveaza pe mandarinii de la Bruxelles nu e un principiu, ci expedienta istorica si politica, avind in vedere fortele preponderente pe esichierul ideologic actual la virf. Si totusi ma bucur ca propunerea a murit de o moarte rapida. Orice discutie prelungita n-ar fi facut decit sa hraneasca o sleahta de politruci din banii contribuabililor de la Est cit si de la Vest. Birocratiile uriase nu se auto-dizolva dupa rezolvarea/reglementarea unor “probleme” in urma carora fusesera create. Ele se auto-genereaza prin inventarea de noi “probleme”, cum se intimpla, acum, cu FCC–Federal Communications Commission–caruia i-a fost data puterea, din pacate, de a reglementa Internetul pentru o fictiune numita “neutralitate”.

    2. N-as folosi termenii aia, Cristina. In cele din urma, e destul de clar pentru fiecare dintre noi ca:
      1. Comisia Europeana nu dispare prea curand;
      2. Apucatura de a interzice nu dispare prea curand;
      3. Maximul care se poate obtine este echivalarea crimelor naziste cu cele comuniste si interzicerea, in egala masura, a celor doua ideologii.

      Asa as interpreta articolul lui Tismaneanu. Ca eu unul as prefera sa nu existe botnite, asta este altceva, dar daca nu sep oate obtine asta, m-as multumi si cu o botnita pentru comunisti.

    3. Ar fi un experiment „interesant”… intr-o Europa islamizata sa ajungi pui in discutie existenta Holocaustului in numele libertatii de exprimare. Nu vreau sa traiesc zilele alea. Sau, tot in numele libertatii de exprimare, sa negi crimele comunismului sau, din contra, chiar sa le proslavesti in tari in care media apartine oligarhilor legati de Moscova, sau ai Moscovei pur si simplu, sau fostilor ofiteri de servicii secrete comuniste, oameni care au stiut sa puna pe fuga, prin metodele „pietei libere”, bineinteles, orice grup media occidental. Au plecat grupurile occidentale, a ramas „libertatea de exprimare”. Zilele acelea le traiesc. Aaaaa.. sigur, exista accesul la „justitie”. O justitie ai carei judecatori influenti, legati prin toate firele si fibra lor de acelasi sistem comunist si de fostele servicii secrete ale acestuia, au primit cele mai solide garantii occidentale de independenta, inamovibilitate, etc. Poti apela cu incredere la ei. Rezolva orice problema. Le-ai pus cea mai puternica arma in mana si nu vor ezita sa te execute cu ea. Doar sunt inamovibili, ca-n Occident, nu dau nimanui socoteala. Si nu mai vorbesc despre ce este la Est de noi, in tari ca Georgia si Republica Moldova, care au in plus si probleme uriase legate de implicarea crimei organizate.

    4. Vlad M @ 2:

      Ca eu unul as prefera sa nu existe botnite, asta este altceva, dar daca nu sep oate obtine asta, m-as multumi si cu o botnita pentru comunisti.

      Adicatelea, sunt impotriva botnitzelor in general, dar pentru botnitzele rezervate comunistilor.
      Ma lasa paf logica ta.

      GMT @ 3:

      Intr-o Europa islamizata, nimeni, in afara castei conducatoare, n-ar avea dreptul la constiinta proprie si expresia sa libera. Idem in orice sistem totalitar. Scenariile tale dovedesc exact argumentul meu. In plus, intr-o cleptocratie/oligarhie mafiota ca a lui Putin si a celei de la noi, de sorginte comunisto/securista, ideologiile nu mai conteaza ca atare. Ce conteaza e tot ce le ameninta puterea, pe tot spectrul politic si ideologic.

      Liviu @ 4:
      Da, ai dreptate. Uitasem …. Libertatea de constiinta si expresie e viguros asaltata si aici. Universitatile sunt pline de „speech codes” si „examinari” de corectitudine politica.
      Noroc cu multimea de „nespalati „si „decerebrati” de la Tea Party, printre care ma numar, cu onoare.

    5. Cristina,
      In mult zone din Vest, Europa e deja islamizata.

      Apoi, cu cat te duci mai spre granita de es sau treci dincolo de ea, in Georgia, de exemplu, constati ca libertatea de exprimare exista in primul rand pentru neo-comunisti, oamenii fostelor servicii secrete comuniste, oligarhi legati de Moscova etc.

      Cazul Paunescu este relevant. O singura opinie importanta contrara valului de adulatori si nostalgici comunisti care au invadat ecranele a fost exprimata in acele zile in mainstream media, cea a lui Andrei Cornea, la postul public, si a fost imediat pusa la zid. Aici nu vorbim despre dezbateri de idei, confuntari de opinii, Fox vs CNN, sau de indispozitii… ca Andrei Cornea s-ar fi simtit vexat (sau ar fi „obosit” ca Liiceanu in urma atacurilor), pur si simplu opinia lui Andrei Cornea, care sublinia rolul nefast si major jucat de Paunescu in indoctrinarea tinerilor in anii 70-80, era intolerabila, de netolerat. Spun asta pentre ca reactia lui Ponta si a PSD a fost imediata, convocarea conducerii TVR la Parlament si initierea unei initiative legislative care taia, din „ratiuni sociale”, taxa pentru televiziunea publica (nu si pentru radioul public, care daduse doar elogii la adresa corifeului propagandei comuniste).

      Nu e vorba de pumn in gura libertatii de exprimare a jihadstilor si comunistilor, ci de asumarea trecutului totalitar nazisto-comunist in integralitatea sa, asadar inclusiv a ramurii genocidare comuniste.

      Când am semnat declaratia de la Praga am avut si eu si alti prieteni ezitari. Din ratiuni institutionale si practice mai degraba, si din sfiala probabil, documentul lega condamnarea comunismului de „integrarea europeana”. Uite un fragment din corespondenta noastra interna.

      „Datoria de a condamna comunismul si de a-i denunta mecanismele ideologice nu e subordonata integrarii europene, ea este legata de lucruri mai mari, mai putin lumesti si relative. (…)

      Noi cetatenii normali ai Europei de Est nu avem a ne simti complexati in fata UE pentru pacate pe care nu le-am comis noi, ba chiar le-am fost victime, noi si parintii nostri.
      Sa nu uitam ca si in Vestul Europei, comunismul a avut destui complici, care impart si ei raspunderea morala pentru crimele comise in tarile noastre

      Daca ne multumim sa condamnam excesele nazismului si comunismului, in timp ce toate ingredientele lor ideologice raman intacte, ba chiar infloresc si se dezvolta sub nume noi sau vechi, corodand si subminand in continuare Civilizatia Iudeo-Crestina, nu facem decat sa asteptam sa se acumuleze masa critica pentru instaurarea unui nou totalitarism, fie el de origine autohtona europeana, sau de fabricatie rusa, chineza, islamica. (…)

      Procesul comunismului este necesar din considerente morale mult mai presus de UE.
      E vorba de ADEVAR. A fi in adevar e o conditie a LIBERTATII. Astea sunt lucruri mult mai mari decat integrarea europeana. Fara ele nu merita sa traiesti. Fara integrare europeana (mai precis spus, fara expandarea in lung si in lat a birocratiei de la BXL) insa, se poate trai, chiar foarte bine.

      Incerc totusi sa-i inteleg pe autorii textului. Exista la oamenii cumsecade o anumita sfiala de a vorbi de lucruri mari, ca Adevarul si Libertatea. Sfiala provine din constiinta ca nu se cuvine sa luam in desert numele Celui care a spus “Eu sunt … Adevarul”, “Adevarul va va face liberi.

      Probabil ca asta i-a impiedicat cei care au redactat declaratia sa se refere la valori de acest nivel, alegand un palier mult mai putin inalt, ca integrarea europeana. (…)

      Nu ma astept, din pacate ca declaratia de la Praga sa aiba vreun succes la UE. Imi amintesc de o propunere de interzicere in UE a emblemei cu secera si ciocanul, acum cativa ani. A picat, fireste. (Un polonez, pe un chat, zicea ca nu se mira decat ca UE nu a adoptat inca oficial emblema in chestiune… )

      Dar cred ca initiativa de a face o asemenea declaratie, si de a aduna pentru ea sprijin cat mai mult din toata Europa de Est, este in sine un lucru foarte important pentru cauza.
      Sper ca va contribui la supravietuirea vietii inteligente si a setei de libertate, pana or veni vremuri mai bune.”

    6. Cristina, in principiu iti dau dreptate, dar situatia in Europa ( Europa in care aceeasi Comisie Europeană „uita” de crestinism si Craciun, cind trimite copiilor britanici material propagnadistic si urari seculare de festivus fericit) e diferita, lucrezi cu alt material decit in SUA Amendamentului 1. In SUA ai un punct de referinta, o idee sanatoasa dupa care sa te ghidezi, in Europa ai interzicerea zvasticii, a negarii holocaustului si tolerarea partidelor comuniste.

      Situatia e similara cu ce se intimpla acum in Olanda, unde Wilders cere interzicerea Coranului, chestie care are logica din moment ce Mein Kampf este interzis. Ca interzicerea Mein Kampfului nu rezolva nimic, e alta treaba. Jihadistul olandez „hartuit” si „discriminat” de olandezi nu trebuie decit sa faca un drum de o ora in Londra, de unde si-l poate procura din prima librarie.Totusi, prin interzicerae Coranului, Wilders incearca sa scoata in evidenta asemanarile dintre cele doua ideologii/religii(?) (existente, dupa unii, inexistete dupa altii. cu cit ne apropiem de contemporaneitate, asemanarile tind sa dispara) si in primul rind sa puna in discutie natura islamului.

      In aceasta Europa, in care Ministrul de Externe al UE, Catherine Ahton, si Barosso insusi sint fosti comunisti(in cel mai bun caz) , nici nu este de mirare ca nazismul este considerat infinit mai malefic decit comunismul.

      Ca sa inchei, parerea mea este ca trebuie sa lucram cu materialul clientului, iar scopul principal al actiunilor de mai sus este in primul rind identificarea mai exacta a naturii comunismului, si de ce nu, mai la vale, explorarea similitudinilor enorme dintre comunism si nazism. Acum aceste doua ideologii totalitare sint vazute drept opuse una alteia, prostie in care cad cei mai multi. Pe cind, daca pentru a scapa de totalitarismul fascist, sau nazist, sau „extremist de dreapta”, te arunci in extrema cealalta, aia „idealista” si „cu flori in par”, chiar si mai criminala ca prima, inseamna ca undeva avem o buba.

      Intrasem acum vreo 2 ani in vb cu un tip din Berlin si ii spuneam ca, pentru mine, societatea liberala actuala nu este la mijlocul spectrului, la extreme fiind nazismul si comunismul, ci schema e un triunghi isoscel cu baza foarte mica, in virful triunghiului statul de drept/statul liberal/si civilizatia iudeo-crestina (sint confuz, vlad o sa-mi sara in cap acum) iar baza (cea foarte mica) e formata din cele doua surori anticapitaliste/anticrestine/antiburgheze/etc, comunismul si nazismul.
      am fost facut „prost” in secunda urmatoare.

      asta e materialul… cu care trebuie lucrat.

    7. Adicatelea, sunt impotriva botnitzelor in general, dar pentru botnitzele rezervate comunistilor.
      Ma lasa paf logica ta.

      Adicatelea sunt impotriva botnitelor in general, dar daca tot exista, mi se pare normal sa fie impuse tuturor nebunilor, nu numai unora. Ia spune, te lasa „paf” si logica asta?

    8. Vlad @ 8:

      Daca ai gasit vreun test stiintific pentru „nebunie” ca cel pentru turbare, spune-mi si mie … si ma voi pleca in fata ta.
      Altfel, nu. Nebunii sunt legiune, si vin in multe forme si culori.

    9. Vlad @ 8:

      Si inca:

      Adicatelea sunt impotriva botnitelor in general, dar daca tot exista …

      Nici „logica” asta nu tine:

      1. Comite greseala de „dilema falsa” :atita timp cit botnitele exista, ori le aplicam tuturor, ori nimanui. Evident ca o a treia cale exista. Amendamentul 1 al Constitutiei SUA nu e absolut, metafizic. Nu ai voie sa faci propaganda la centrele de votare, decit cu restrictii severe; nu ai voie sa te duci la inmormintari de soldati si sa-i injuri in auzul rudelor indurerate. Grupurile de nebuni care vor sa-si proclame credintele pacifiste sunt restrinse la un spatiu in afara auzului participantilor la inmormintare. In plus, grupuri civice au dreptul sa protesteze actiunea nebunilor blocindu-le accesul la zona ….Etc., etc.

      2. Faptul ca botnitele exista nu afirma, logic, justificarea/ binele lor. Ce zici tu e o forma de rationament circular: Pentru ca X exista deja, X e bun/de dorit/de aplicat. E ca si cum ai spune ca taxarea e buna pentru ca e traditionala si exista de milenii, fara a spune exact de ce taxarea cetatenilor pe venit e buna pentru existenta unei societati; atunci ai avea un argument valabil, pentru ca ar lasa loc unei refutari cu exemple contrarii .

      Vlad, si eu ma lupt cu instinctele totalitare inerente sau acumulate prin cultura. M-am intrebat de multe ori, aici, de ce naiba nu-i pune cineva calus in gura lui X sau Y, de ce Pacifica Radio e „lasata” sa emita propaganda pentru Castro si Chavez.

      Slava Domnului, m-am vindecat.

    10. Costin A @ 7:

      Ca sa inchei, parerea mea este ca trebuie sa lucram cu materialul clientului, iar scopul principal al actiunilor de mai sus este in primul rind identificarea mai exacta a naturii comunismului, si de ce nu, mai la vale, explorarea similitudinilor enorme dintre comunism si nazism. Acum aceste doua ideologii totalitare sint vazute drept opuse una alteia, prostie in care cad cei mai multi. Pe cind, daca pentru a scapa de totalitarismul fascist, sau nazist, sau “extremist de dreapta”, te arunci in extrema cealalta, aia “idealista” si “cu flori in par”, chiar si mai criminala ca prima, inseamna ca undeva avem o buba.

      De acord cu tine si GMT in privinta circumstantelor poltice diferite din Europa si SUA.
      In acelasi timp, natura si istoria comunismului sunt obliterate sau rasucite in scolile din America din ultimele 5 decenii, la toate nivelele, de la gradinita la universitate.

      Intreaba-l pe un student american despre Berlin Wall. Daca e la Harvard, iti va spune ca a fost un lucru bun, sau ca istoria e complicata, mai multe analize sociologice sunt necesare, avind in vedere ca Vestul capitalist al Germaniei i-a lasat in tarina pe cei din Est–nu slujbe asigurate de guvern, nu egalitate de clasa, nu ingrijire medicala „gratis”.
      Daca studintele e la o universitate publica, se va uita la tine fara sa inteleaga ce spui. Idem pentru Pearl Harbor, asediul Stalingradului, si chiar Razboiul Civil.
      Intreaba-l, insa, despre valoarea rap-ului, a Madonnei, sau a tipei care se numeste pe sine „Gaga”, sau a stiintei despre incalzirea globala, si vei avea raspunsuri idioate, dar locvace.

    11. Spuneam intr-un comentariu mai vechi ca , daca ucizi acoperit de mantia Comunismului in numele unei utopii ce propovaduieste egalitatea tuturor oamenilor , nu vei pati nimic . Ucide in numele Frustrarii si masele de frustrati te vor privi cu respect infricosat , te vor adula si chiar iubi . Lenin , Stalin ,Mao , Che Guevara , Fidel , Kim Ir Sen , Pol Pot s.a. , preoti care au condus sacrificiile umane sangeroase la altarul zeitatii frustratilor , vor fi venerati si in viitor si nu vor duce vreodata lipsa de credinciosi fanatici . In timpul asta , Hitler , prostul care a ucis in numele superioritatii de rasa si nu de clasa , va sta solitar , tintuit la stalpul infamiei si hulit zilnic . Botnita ?. Frustrarii nu-i poti pune botnita , mai ales daca Marx si ai lui au facut-o sa arate atat de frumos .

    12. Am o nelamurire si e vina mea, nu am inteles ca lumea: este vorba despre o condamnare simbolica a comunismului la nivel de UE, sau despre interzicerea negarii crimelor comunismului? La cit pricep, se pare ca este vorba de a doua varianta, dar poate ma insel.

    13. emil b. @ 13:

      Dl Tismaneanu scrie in articol ca subiectul discutiei la care a participat la BBC a fost

      respingerea de catre Comisia Europeana a cererii unui numar de ministri de externe din Europa de Est si Centrala, intre care si ministrul de externe al Romaniei, de a se interzice negarea crimelor comuniste, tot astfel cum este interzisa in multe tari negarea crimelor naziste

      Mai clar nu se poate. Nu e vorba de o condamnare simbolica a comunismului, atit de necesara cum a fost cea pe care Dl Tismaneanu a intreprins-o, eroic, si pe care Basescu a semnat-o, ci de o incercare de a interzicere, legal, in EU, contestarea crimelor comunismului.
      Dl Tismaneanu a argumentat, pe buna dreptate, dublul standard practicat in Europa in privinta crimelor nazismului fata de cele ale comunismului, dar e strategic ambiguu in privinta interzicerii negationismului crimelor comuniste.

    14. Aha… o chestie similara ar fi cererea (din partea Italiei si altor tari afectate) la vodă UE sa interzica negarea crimelor Mafiei. Sicilia si sudul Italiei s-ar imbogati subit cu o noua ramura de folcor umoristic.

    15. Completare, ca sa nu ramin doar la nivel de anecdota. In paranteza fie spus, cred ca este o anecdota care arunca, piezis, o lumina de bun-simt asupra problemei. Comunismul si Mafia sint diferite in multe privinte, dar au caracteristici importante in comun: amindoua se trag, la origine, dintr-un impuls eliberator pentru mase si amindoua au produs sisteme criminale in numele Binelui Comun si al Apararii Binelui Comun. La nivel operational, comunismul este mafiot. La nivel ideologic, principiile Mafiei de „Omerta” (legea tacerii), „Aparenta Legala” (consiglieri si retelele de avocati, reprezentanti din lumea politica si societatea civila dispusi sa creeze un lustru de respectabilitate pentru Mafia) si „Disciplina Interna” a structurilor organizatorice mafiote sint de aceeasi natura cu cele ale Comunismului. Este o lectie de invatat aici. Statul italian, cind a devenit cu adevarat incoltit de cancerul mafiot, nu s-a dus nicaieri cu sapca in mina cerind recunoasteri intortocheate de la alti mafioti. In anii ’80 si ’90, cind s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre Italia si Mafia, mafiotii si sistemul creat de ei au fost vinati in justitie. Crima de drept comun mafiota, extinsa la nivel national, a inceput sa fie extirpata prin mijloacele statului de drept: mijloace dure si aplicate indiferent de nivel, sensibilitati sau influenta a sferelor vizate. Doi, Italia a inceput sa isi educe masiv cetatenii in ce priveste realitatile Mafiei.

      Daca onor politicienii si ministerele noastre vor sa intreprinda ceva cu adevarat eficient si mortal la adresa comunismului, ar trebui sa inceapa cu comunistii. Cei de la noi, cei care pot fi pusi dupa gratii pentru crimele lor in si dupa perioada 45 – 89. Acestia si generatia succesoare din prezent, de mafioti-„capitalisti”, trebuie vinati de justitie fara mila, fara concesii, fara pauza. Cite jigodii vechi si noi au fost judecate si condamnate? Doi, ce fel de educatie se face la noi, la nivel national, sustinut si prin toate mijloacele posibile (scoala, mass-media, cultura populara) astfel incit mafia comunista din trecut si din prezent sa fie deconspirata, metodele si istoria larg facute accesibile, ideile care au dus la crimele comunismului simplu de inteles? Vorbesc despre un proces de „decomunizare”, asa cum a avut loc „denazificarea” Germaniei si Austriei.

      Face estul Europei acest lucru? Nu e nevoie pentru asta de niciun fel de EuroComisie.

    16. Vlad M:

      Ce mai faci, prietene? Nu mi-ai raspuns la ultimele mesaje …

      Sper ca ca ai petrecut un Craciun minunat, netulburat de intrebari kantiene despre „Das Ding an Sich” al porcului sau curcanului.

      Panseluta

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.