Constantin Tănase: Premierul român Mihai-Răzvan Ungureanu între Vasile Tarlev şi Vlad Filat

Print Friendly, PDF & Email

Marţi seară, la postul de radio „Vocea Basarabiei”, ministrul de Externe al R. Moldova, Iurie Leancă, s-a pronunţat în termeni elogioşi vizavi de relaţiile dintre R. Moldova şi România în contextul viitoarei şedinţe comune a executivelor de la Chişinău şi Bucureşti.

Un ministru de Externe al cărui partid e la guvernare, iar liderul acestui partid (de guvernământ) mai e şi premier, are nu numai dreptul, dar şi obligaţia să fie optimist. Spre deosebire de noi, cei din presă, care avem obligaţia să fim prudenţi şi sceptici vizavi de optimismul guvernării, mai ales când e vorba despre un subiect atât de sensibil cum e cel al relaţiilor moldo-române.

Nu ştim încă prea multe despre şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău, chiar suntem curioşi să vedem ce temă a fost aleasă pentru respectiva istorică şedinţă – istorică, în sensul că e o premieră istorică.

[…]

Viitoarea şedinţă este „marcată” politic, comportă un anumit simbolism istoric: are loc la Iaşi, ambii prim-miniştri sunt… moldoveni, au absolvit aceeaşi universitate… Simbolismul este accentuat şi de faptul că şedinţa celor două guverne are loc în ajunul tristului jubileu de 200 de ani de la încheierea Păcii de la Bucureşti, în urma căreia Rusia a tăiat în două Ţara Moldovei. Ca urmare a acestei „păci”, prim-ministrul Ungureanu de la Bucureşti s-a născut într-o ţară, iar prim-ministrul de la Chişinău, Filat – în alta.

De la declararea Independenţei R. Moldova şi până în prezent, relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti au trecut prin mai multe faze: au fost şi fierbinţi, şi frăţeşti, şi speciale, şi reci, şi pragmatice, şi iar frăţeşti, şi iar pragmatice – numai sincere nu au fost, evident din partea Chişinăului. Şi în epoca lui Snegur-Sangheli-Iliescu, şi în epoca lui Lucinschi-Constantinescu, şi în cea a lui Voronin-Băsescu relaţiile dintre R. Moldova şi România au fost uneori frumoase (de ochii lumii!), dar întotdeauna suficient de încordate… R. Moldova nu a avut niciodată propria politică faţă de România – politica R. Moldova faţă de România a fost făcută de Rusia. Aşa a fost în timpul premierului Sangheli, aşa este şi astăzi, în timpul premierului Filat. Apropo, nu am auzit niciodată din gura premierului Filat sintagma „R. Moldova, cel de-al doilea stat românesc”…

Repet, nu ştim agenda şedinţei, dar personal sunt sceptic şi nu am aşteptări mari. Şi am motive să fiu sceptic: după opt ani de regim comunist antiromânesc feroce la Chişinău, în 2009 s-a instalat o guvernare proeuropeană, ca retorică, dar tot cu ceasul pe mâna dreaptă, ca Putin. Când plouă la Moscova, cei de la Chişinău îşi deschid grăbiţi umbrelele. R. Moldova continuă să fie menţinută în spaţiul informaţional rusesc. Premierul Filat ţine Chişinăul sub patrafirul Patriarhiei de la Moscova – el i-a promis patriarhului rus Chiril că va înălţa o catedrală la Chişinău. Nici sub guvernarea „proeuropeană” Filat nu a fost diminuată ponderea coloanei a cincea ruseşti de la Chişinău… Cu alte cuvinte, guvernarea Alianţei (AIE-1 şi AIE-2) nu poate fi… suspectată de prea mult românism şi e la fel de… pragmatică, precum cele anterioare…

Dacă priveşti cu atenţie înapoi, la anii când Chişinăul era condus de Voronin, şi faci o comparaţie cu ce se întâmplă astăzi în relaţiile dintre R. Moldova şi România, deduci cu surprindere că aceste relaţii au loc într-un spaţiu temporal mort. Am în faţă un interviu acordat în aprilie 2006 de către ministrul de Externe al României din acea perioadă, Mihai-Răzvan Ungureanu, pe tema relaţiilor dintre România şi R. Moldova. Nu-l comentez. Citiţi interviul. Amintesc: ministrul de Externe al României din 2006 astăzi este prim-ministrul României. Misiunea acestuia va fi simplă, deoarece cunoaşte nu numai problemele existente în relaţiile dintre cele două state româneşti, dar şi cauzele acestor probleme…

[…]

Constantin Tănase

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.