Cristi Pantazi: Germania, calul troian al Rusiei in UE?

    Print Friendly, PDF & Email

    Vizita de ieri a vice-cancelarului german Sigmar Gabriel la Moscova, unde s-a intilnit cu Putin si a cerut „o mai buna colaborare cu Rusia” e doar ultima dintr-un lung sir de compromisuri facute de Berlin in fata lui Putin. Temerile est-europenilor legate de cedarea accelerata in fata Rusiei prind contur odata cu opozitia Germaniei, deocamdata mascata diplomatic, fata de amplasarea de noi trupe NATO la granita estica. Va rupe iarasi Germania solidaritatea NATO, cum a facut-o in 2008?

    Astfel, aliatii estici cer mai multi soldati si armament NATO pentru a fi protejati impotriva Rusiei, care da semne ca nu e multumita cu raptul Crimeei si ruperea estului Ucrainei. Wall Street Journal a relatat ieri ca aliatii discuta despre amplasarea de batalioane NATO in Polonia si cele trei tari baltice, toate avind granita directa cu Rusia. Cine se opune? Germania, care nu vrea sa zgindare Rusia. Berlinul sustine, potrivit surselor WSJ, ca trebuie prezervat fragilul armistitiu din estul Ucrainei, iar diplomatii germani transmit deja aceasta pozitie aliatilor din NATO.E de asteptat ca abordarea Germaniei sa infurie statele est-europene, mai ales ca Romania va organiza in 4 noiembrie un mini-summit al tarilor estice din NATO, unde probabil ca Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia vor cere in mod oficial masuri suplimentare de reasigurare in fata Rusiei. Iar Germania a dat deja semne ca sfideaza aceste cereri legitime, facind pasi mari pentru slabirea presiunii asupra Rusiei.Inapoi la vizita lui Sigmar Gabriel (stinga germana, partid traditional apropiat de Rusia) la Moscova. Sint putine informatii despre ce a discutat vice-cancelarul german cu Putin, dar Stratfor scrie ca e posibila o discutie despre slabirea sau chiar anularea sanctiunilor economice impuse Rusiei de UE. Mai sint doar trei luni pina cind UE va decide daca prelungeste, modifica sau elimina actualele sanctiuni economice si diplomatice fata de Rusia (expira la 31 ianuarie 2016).Iar semnele dinspre Germania nu sint deloc incurajatoare: Lobby-ul industriasilor germani pentru reluarea comertului cu Rusia creste, pe fondul fragilitatii economiei europene, al slabirii Chinei si al loviturii primite din SUA de Volkswagen; Legaturile energetice dintre cele doua tari se cimenteaza odata cu proiectul Nord Stream 2 (realizat de Gazprom cu o serie de companii germane, plus OMV, actionarul majoritar al Petrom); tot mai multi lideri politici germani cer public re-apropierea de Rusia; in fine, seful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker (aparatorul fatis al intereselor germane in UE) a cerut respect pentru Rusia si recunoasterea statutului de jucator global, nu regional, intr-o declaratie socanta.

    Dosarul energetic germano-rus merita, el in sine, multa atentie din partea Romaniei: Berlinul a spart blocada euro-atlantica si a invitat Rusia sa faca inca un pas pentru un control si mai strins al aprovizionarii cu gaze a Europei. E vorba despre gazoductul Nord Stream 2, la care va participa si OMV, condus acum de un german (Rainer Seele) care face absolut orice pentru un business cu Rusia. De ce ne intereseaza pe noi? Pentru ca OMV a fost primita in afacere cu conditia unui schimb de active cu Gazprom. Nici pina la acest moment nu stim ce active va ceda OMV catre rusi si daca acestea au legatura cu Petrom.

    Sa nu uitam si de racirea accentuata a relatiilor dintre Germania si SUA, ceea ce face si mai probabila o intoarcere a Berlinului spre Rusia atit din punct de vedere politic, dar si economic. Dupa scandalul Volkswagen declansat peste Atlantic,Germania a replicat ieri cu amenintarea ca nu va ratifica TTIP, viitorul acord comercial vazut drept esential pentru relansarea relatiilor comerciale intre SUA si Uniunea Europeana.

    Inca un dosar in care Germania se bazeaza mai mult pe Rusia decit pe partenerii euro-atlantici e Siria. In timp ce Washingtonul, Londra, ba chiar si Franta au denuntat interventia Rusiei in apararea criminalului Bashar Al Assad, Germania nu pridideste sa laude rolul Rusiei in rezolvarea conflictului si sa ceara o pondere tot mai insemnata pentru Moscova la masa negocierilor.

    Am mai vazut aceasta reteta. In estul Ucrainei, unde Germania (alaturi de Franta, bucuroasa sa arate ca mai conteaza) s-a erijat in mediator al conflictului militar deschis intre Rusia si Ucraina. Rezultatul? Berlinul a cautionat ruperea estului Ucrainei si inghetarea conflictului, ba chiar a presat Kievul sa faca pasi spre federalizarea tarii, adica exact planul lui Putin.

    Pe scurt: Germania a facut totul pentru „normalizarea” relatiilor cu Rusia, de parca episoadele Crimeea, estul Ucrainei, doborirea avionului de catre separatisti si asasinarea opozantului Boris Nemtov nici nu ar fi existat.

    In acest timp, Germania si alte state occidentale, dornice sa reia comertul cu Rusia, resping expertiza est-europenilor fata de Rusia, clamind faptul ca Romania, Polonia si balticele au judecata compromisa de experientele neplacute din trecut cu URSS. Nu o spun public, dar in intilnirile diplomatice tonul fata de cererile esticilor este condescendent.

    Vom vedea in curind reactia Germaniei cind est-europenii vor cere, justificat, mai multe trupe si armament NATO pentru a se apara de Rusia. Cronologia evenimentelor din ultimele luni si valul crescind de simpatie pro-rusa de la Berlin nu ne dau insa prea multe motive de optimism.

     Cristi Pantazi

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.