Cristian Câmpeanu: Despre căsătoriile gay

    Print Friendly, PDF & Email

    Editorialul aside, marturisesc ca incepe sa ma irite povestea asta cu legalizarea casatoriilor gay, pentru ca este pe langa tema. Mai intai, ca nu este vorba despre drepturi, discriminare si alte lucruri de acest fel, decat daca dezbraci cuvintele de sensul lor si le imbraci in haina politically correctness. Casatoria NU ESTE UN ACT LIBERAL. Uniunea dintre doua persoane, este, dar casatoria, NU. Cu alte cuvinte, doua persoane, indiferent de sex, pot decide oricand sa „isi uneasca destinele”, parca asa se spune, fara ca cineva sa aiba vreo autoritate sa se pronunte asupra acestei uniuni. In momentul in care statul, biserica sau orice alta institutie ar incerca sa impiedice acest drept, atunci militantii uniunilor gay ar avea tot dreptul sa reclame faptul ca sunt discriminati. Dar nu despre asta este vorba aici. Este vorba despre Casatorie, iar casatoria este o ceremonie realizata in fata si o institutie validata de O AUTORITATE. Noi, pe-aici, ne-am obisnuit prost cu faptul ca statul post-comunist a mostenit de la predecesorul sau autoritatea de a valida casatorii, abia dupa care este posibila „cununia religioasa”. De fapt, lucrurile trebuie sa stea invers: Mai intai faci juramintele in fata lui Dumnezeu si apoi, ca zic asa, Statul „ia act”. Daca esti ateu sau ceva, atunci statul iti ofera posibilitatea sa realizezi o ceremonie seculara sau ceva de felul acesta, in fata reprezentantilor sai. Dar ideea fundamentala este ca e vorba despre o ceremonie realizata si performata in fata unei autoritati si in vederea recunoasterii de catre aceasta. Or, activistii gay nu au pretentia de la Biserica sau de la Dumnezeu sa le recunoasca uniunea, ci de la Stat.

    Dar ce treaba are statul cu uniunea dintre doua persoane individuale? Ce drept are sa intervina, valideze sau sa certifice? Singurul temei acceptabil este „binele comun”, adica stimularea procreatiei in vederea dezvoltarii societatii. Este singurul motiv pentru care statul incurajeaza familia si ofera ajutor de stat, concedii maternale/paternale, indemnizatii si alte beneficii sociale. Pentru binele comun.

    Acum, cand activistii gay solicita legalizarea casatoriilor gay, ei solicita, de fapt, ca statul sa ofere exact acelasi tip de recunoastere si de beneficii sociale cuplurilor gay pe care le ofera cuplurilor straight, chiar daca procreatia iese din discutie si, in acest caz, justificarea interventiei statului devine indoielnica. „Drepturi” inseamna, de fapt, ajutor de stat pentru cuplurile gay. Acesta este singurul temei al legalizarii.

    Si asa ajungem la problema morala a adoptiei. Aud ca „mai bine adoptat si fericit intr-o familie gay, decat traind in canale”. De acord, mai bine! Un copil are sanse mai bune sa creasca o persoana implinita intr-o famile gay (cu sanse mari sa fie sofisticata) decat intr-o familie in care a fost conceput pentru a fi folosit ca cersetor, pentru prostitutie sau cine stie ce alte orori. Dar, din nou, nu asta este dilema – la „romi”, ca sa zicem asa, sau la „gay”. Problema este, daca tot e sa intervina, ce trebuie sa faca statul: sa incurajeze, prin recunoasterea casatoriei, familiile gay sa adopte copii din familii cu probleme sau sa sustina aceste familii astfel incat sa nu renunte la acesti copii in prima instanta si sa isi asume cresterea lor? Ni se poate aduce drept contraargument ca nu toti copiii dati spre adoptie provin din familii problematice din Romania, ca pot proveni Africa sau din situatii de viata tragice sau doar neprevazute. In regula, dar si in acest caz, exista solutie. Statul poate legifera, in generozitatea lui, astfel incat cuplurile care cresc copii sa beneficieze de „drepturi sociale” fara ca acest lucru sa implice legiferarea casatoriilor gay.

    Casatoria trebuie sa ramana, in esenta ei, este un juramant facut in fata unui divinitati de doua persoane individuale. Nicio lege nu poate schimba asta. Singurul lucru pe care il face cu disperare toata agitatia cu legalizarea casatoriilor gay este ca incearca sa ne vare tuturor pe gat ideea ca Statul poate fi divinizat. Ceea ce este, sa fiu sincer, jalnic.

    Cristian Câmpeanu

    The following two tabs change content below.

    Cristian Câmpeanu

    Latest posts by Cristian Câmpeanu (see all)

    Un gând despre “Cristian Câmpeanu: Despre căsătoriile gay

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.