Dan Tăpălagă: Cum s-a adoptat Legea lustrației

    Print Friendly, PDF & Email

    Ar fi de ras, daca n-ar fi un caz de tot plansul. Lucrurile au stat cam asa: Teodor Maries, un veritabil maratonist al protestelor extreme, a intrat in greva foamei prin decembrie 2011, nemultumit ca Guvernul anulase plata indemnizatiilor pentru revolutionari. Nu l-a bagat nimeni in seama. Lumea s-a cam saturat de revolutionari si privilegiile lor. Ca sa-i dea protestului sau o justificare morala mai inalta, Maries a trecut pe lista revendicarilor, pe langa nefericita lege a recunostintei, inca doua bune: legea lustratiei si imprescriptibilitatea crimelor comunismului. Stia ca asa va atrage rapid atentia si va castiga ceva sustinatori.

    Mai facuse asta cu doi ani in urma cand, dupa 87 de zile de greva foamei, mai sub presiune, mai de teama ca Maries ar putea sucomba, Parlamentul a adoptat legea lustratiei. In treacat fie spus, liberalii nu erau asociati atunci cu partidul turnatorului Felix si lucrasera cot la cot cu pedelistii, votand legea lustratiei plini de entuziasm. Se intampla in mai 2010, la cinci ani de la depunerea proiectului initiat, intre altii, de Mona Musca (ex-PNL), celebra autolustrata. O luna mai tarziu, sesizata de PSD, Curtea Constitutionala a desfiintat lustratia, declarand legea lustratiei neconstitutionala in intregime.

    De atunci, nu si-a mai batut nimeni capul cu legea asta pana in decembrie 2011, cand dl. Maries si revolutionarii sai, avand o problema cu pierderea indemnizatiilor, au bagat iarasi lustratia la inaintare.

    Dl. Maries are tot felul de amici si sustinatori prin societatea civila, fiind unul dintre „revolutionarii frecventabili”. Printre ei se numara si Monica Macovei, un om sincer convins ca oamenii cheie din vechiul sistem trebuie sa ia o pauza. Consecventa acestei idei, fostul ministru al justitiei a promovat ea insasi o mica „lustratie” in sistemul judiciar. A modificat legile justitiei in 2005, interzicand magistratilor dovediti securisti sau colaboratori sa ocupe functii de conducere in sistem. Gratie acestei modificari, un magistrat turnator a fost impiedicat sa mai candideze la o functie de conducere.

    Monica Macovei a insistat, din cate aud, in interiorul PDL asupra necesitatii reluarii proiectului legii lustratiei si ca avertizat ca, data fiind starea sanatatii lui Maries, daca i se intampla ceva iese prost. Deja, in spatiul public, alte figuri importante ca Vladimir Tismaneanu, sensibilizat de tema lustratiei si a crimelor comunismului, s-au simtit datoare sa se solidarizeze cu „revolutionarul frecventabil”.

    La fel ca acum doi ani, cu spectrul scheletic al d-lui Maries in fata ochilor, si sub presiunea opiniei publice, PDL a decis luni, 27 februarie, sa promoveze legea lustratiei. In realitate, nimeni din partid nu mai era convins ca demersul va avea finalitate, dupa ce Curtea Constitutionala demolase legea din temelii in 2010. Ca sa nu iasa, totusi, iures in caz de, Doamne fereste, au zis: hai cu lustratia! Urma ca in doua saptamani, o luna, sa vada ce si cum. Intre timp, Societatea Timisoara si Asociatia 21 decembrie agitau un fel de variante de proiect de lege pe care, la partid, nu le citise nici dracu’.

    Deci asta era luni. Marti, lucrurile s-au precipitat inexplicabil. Cineva, ceva a grabit lucrurile. Variantele agitate de Societatea Timisoara au aterizat pe ordinea de zi in Comisia Juridica drept modificari la legea demolata de Curtea Constitutionala. Sa fi fost doar graba izvorata din teama ca dl Maries, aflat intr-o stare avansata de greva a foamei, ar putea s-o faca lata? Foarte posibil. Prin urmare, pedelistii si-au suflecat manecile si au votat rapid fara sa stie excat ce.

    Abia dupa, si-au dat seama ca tocmai l-au lustrat pe noul sef SIE, Teodor Melescanu si pe noul premier, Mihai Razvan Ungureanu. Supremul ridicol. Asa ca au trebuit sa indruge niste minciuni despre „erori materiale” strecurate in text, sa se milogeasca de UDMR sa indrepte legea, mai exact sa elimine membrii UTC si fostii sefi de misiuni diplomatice ca sa-i salveze pe susnumitii. Ca o picanterie, in timp ce-l lustrau inconstient pe Melescanu, acesta era audiat un etaj mai sus prin comisiile de specialitate.

    Liderii UDMR au acceptat sa revina, cu o conditie: ca amendamentul deputatului Mate Andras, respins in Comisia Juridica, prin care procurorii erau si ei introdusi in categoria lustrabililor, sa fie votat in plen. Pedelistii au votat acest amendament, perfect constienti ca este modul UDMR de a se rezbuna pe Monica Macovei. In particular, UDMR nici macar nu le-a ascuns asta. Inclin sa cred ca numerosi pedelisti l-au votat, in realitate, la fel de bucurosi ca udemeristii, ca s-o mai umileasca o tura pe Macovei.

    De ce doar procurorii, de ce nu si judecatorii? De ce nu si marinarii, cum visau niste pesedisti pe vreme cand inca se luptau cu legea in Parlament? De ce nu si profesorasii de istorie comunista? De ce nu tot felul de alte categorii profesionale suspecte? Am intrebat un istoric, specialist in lustratie, daca in alte tari, ca Polonia sau Cehia, lustratia a vizat categorii profesionale intregi, cum ar fi procurorii. Din cate inteleg, cele doua tari limitat lustratia la categoria fostilor ofiteri care au activat in serviciile secrete comuniste. Asta poti intelege. Coborand mai jos, incepem sa vorbim despre politica, razbunari meschine, vanatoare de persoane nu de principii majore.

    Cam asa s-a votat, marti, 29 februarie, o lege in Parlamentul Romaniei: pe genunchi, amatorist, fara discernamant, penibil, visceral. Iar rezultatul este la fel de straniu: Monica Macovei, cea care pledase in PDL pentru necesitatea reluarii temei lustratiei a ajuns, in final, potentiala ei victima.

    […]

    Dan Tăpălagă

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.