Dragoş Aligică: Stângismul presei americane

Azi problema mass-media americane nu mai este doar o problema americana, ci este si problema noastra. (…)

Analizele si atitudinile acestui grup privilegiat de jurnalisti reverbereaza in toata lumea, formand opinii, perceptii si imagini, ce sunt preluate sau contestate de colegii lor din celelalte colturi ale mapamondului. Acceptate sau contestate, intelese sau nu, interpretarile CNN, New York Times, Washington Post reprezinta un punct de referinta al curentelor de gandire si al mecanismelor de formare a perceptiilor politice la nivel global, sau cel putin la nivelul elitelor globale – ceea ce in plan politic are cam acelasi efect.

Dovada vie sta modul cum sunt reflectate in lume ultimele alegeri din SUA.  De la New York la Melbourne, acelesi teme suna ca un ecou. Elitelor mass media le e frica de Tea Party. E un fapt. Dispretuiesc aceasta miscare, au incercat sa o sufoce mediatic si sa o discrediteze in mod repetat. Alegerile sunt un referendum pentru administratia Obama. Obama si partidul sau  sunt spulberati. Cu ajutorul Tea Party.

Ce tema de discutie ne da azi presa Americana? Cumva esecul epic al administratiei Obama? Faptul ca e incapabila sa formuleze un plan economic coerent? Faptul ca aceasta a fortat reforme si schimbari total aiurea si ca populatia le-a respins masiv? Nu. Tema noastra este sa discutam problemele pe care le vor avea Republicanii si Tea Party si sa ne ingrijoram la viitorul sumbru in fata “extermismului”.  Cine defineste “extremismul”? Evident acelasi elite.  Iar analistii independenti din toata lumea sar voiosi in vagonul reciclarii temei.

Un bun analist in lumea de azi este cineva care mimeaza obiectivitatea si neutralitatea, repetand in acelasi timp ce aude sau citeste in sursele mai sus mentionate. Iata de ce intelegerea fortelor ce anima elita mass-media americana este capitala pentru intelegerea curentelor ce strabat si modeleaza opinia publica globala.

Obiectivitate si partizanat

Principala grija a acestui mare complex economico-politico-mediatic este sa nu fie perceptut de stanga. Mimarea obiectivitatii, aparenta neutralitatii este cheia succesului lor. Intr-adevar, cu 40 de ani in urma obiectivitatea si profesionismul analitic erau directia si norma in profesie. Dar noile generatii de jurnalisti cu ideile lor “progresiste” (citeste de stanga) au luat acel capital de incredere si ascunsi in spatele lui, au declansat (la inceput timid, apoi tot mai agresiv) o campanie de promovare a valorilor si ideilor stangiste.

Este important sa evitam speculatia simplista ca avem de a face cu o masiva conspiratie. Legitim este in schimb sa ne limitam doar la constatarea ca jurnalistii au, ca toata lumea, o inclinatie ideologica ce coloreaza intr-un anumit sens opiniile si atitudinile lor. Ceea ce la nivel individual este de inteles si scuzabil, devine insa la nivel agregat o problema majora.

Din aproape in aproape, lucrurile au escaladat. Asa ca azi nu ar trebui sa fie o surpriza ca tot mai multi, atat in SUA cat si in afara SUA, percep mass-media americana (“mainstream media”) ca o ramura a partidului Democrat. Neincrederea in mass media, arata sondajele, a atins niveluri record. Campaniile de propaganda anti-Bush si mai ales marea campanie pro-Obama din 2008, au umplut paharul. Publicul a inceput sa se trezeasca. Este o evolutie majora care s-a si facut simtita politic la alegerile de saptamana aceasta. Implicatiile pentru viitorul mass media si al democratiei sunt imense. (…)

Ce spune evidenta empirica?

O diferenta majora intre gandirea ideologic-propagandistica si gandirea realista este acceptarea evidentei empirice ca punct de referinta pentru evaluarea realitatilor inconjuratoare. Nu este singura. Dar este mare de tot. Atat de mare ca celelalte aproape ca nu mai conteza in fata ei.

Evidenta empirica cu privire la stangismul presei americane este imensa si covarsitoare. Sa repetam: Toate datele acumulate in mod sistematic ca urmare a unor cercetari extinse pe mai bine de trei decenii (desfasurate de organizatii prestigioase precum Princeton Survey sau Pew Research) arata ca numarul ziaristilor cu vederi de stanga este covarsitor mai mare decat al celor de dreapta. Mai mult, acest numar s-a aflat in ultimele trei decenii in continua crestere. Potrivit ultimelor sondaje, s-a ajuns azi la situatia ca numai undeva intre 7% si 10% dintre jurnalistii americani se considera de dreapta. Da, ati citit corect: intre sapte si zece la suta. Acestea sunt date empirice, nu povesti.(…)

Privite in detaliu, datele sunt mai mult decat convingatoare, sunt bulversante. Exemplu: Ce mai poti spune cand 88% din contributiile financiare politice facute in campania din 2008 de principalele posturi TV americane (ABC, CBS and NBC)  merg catre democrati si Obama?! Sunt date exacte, nu speculatii. Un total  1.020.816 dolari de la 1.160 de angajati merge la Obama. In contrast, doar 142.863 de dolari de la 193 de angajati merge la republicani. Oricat ai da din cap si ai repeta “Fox news, foxnews…” aceste sunt faptele.(…)

Reactii si implicatii

Spuneam ca excesele strigatoare la cer facute de mass media pro-Obama din 2008 au fost picatura care a umplut paharul. Ca publicul a inceput sa se trezeasca si ca implicatiile pentru viitorul mass media si al democratiei sunt imense. Sa incheiem discutand putin aceste reactii si factorii ce schimba actualul peisaj:

1. Prima este o reactie umana naturala in fata oricarei forme de propaganda, odata detectate. Ca si in cazul regimurilor comuniste, cand publicul stia sa discearna in comunicatele si discursul oficial elementul de propaganda de cel informational si astfel sa descifreze ce se ascunde in spatele barajului propagandistic, si publicul american a invatat sa recunoasca distorsiunile si marotele jurnalistilor. El stie sa separe opinia de fapt. Sau cel putin este circumspect. Americanii au invatat ceea ce romanii, de pilda, stiau de mult.  Declinul dramatic in audienta al CNN este un rezultat. Caderea constata a tirajului marilor ziare cu vederi de stanga este alt rezultat. Practic singurul ziar mare care a reusit o crestere in ultima vreme este Wall Street Journal. Revista Newsweek, bastion al liberalismului stangist, a falimentat si tocmai a fost vanduta pe un dolar. Prea scump, spun multi. Mult peste valoarea reala.

2. Un al doilea factor este aparitia unor canale alternative care prezinta analize si informatii dintr-o perspectiva de dreapta. Fox News a reusit sa devina principalul canal de stiri in SUA valorificand tocmai reactia publicului la partizanatul canalelor standard. Cand li s-a oferit o posibilitate de a opta intre partizanatul de stanga si partizanatul de dreapta, o importanta parte a publicului a optat direct pentru partizanatul Fox News, considerat mult mai de bun-simt decat cel al canalelor consacrate. Indiferent de opinia fata de el, fapt este ca Fox News ofera publicului o sansa de a auzi si cealalta interpretare asupra lucrurilor, spargand astfel monopolul asupra mass-media americane pe care, daca dam crezare studiilor mai devreme citate, stanga l-a instalat in ultimii 30 de ani.

3. A treia forta este cu adevarat revolutionara si este reprezentata de aparitia unei noi forme de jurnalism pe Internet. “Blogerii” sunt indivizi privati cu interese si expertize diferite, care posteaza zilnic pe Internet informatii, analize, opinii cu privire la evenimente si dezbateri de interes public. Ei alcatuiesc impreuna o retea cu milioane de noduri, care practic revolutioneaza modul in care este gandit si practicat jurnalismul. Forta acestei retele vine din descentralizarea si flexibilitatea ei. Informatia si expertiza sunt mobilizate in numai cateva minute, din toate colturile lumii, evenimentele sunt filtrate si analizate din nenumarate perspective, astfel incat avantajul comparativ pe care organizatii mass-media standard, bazate pe centralizarea informatiei, il aveau pana de curand este practic spulberat. Partizanatul indivizilor se neutralizeaza reciproc si se autoechilibreaza, informatia este filtrata si verificata prin mii de surse si forme de expertiza. Obiectivitatea sau acuitatea emerg ca proprietati sau trasaturi ale functionarii sistemului in care fiecare individ este participant si nu depind de o persoana sau institutie. Rezultatele sunt revolutionare.

Sa incheiam prin a sublinia importanta acestui ultim element. Intr-adevar, potentialul pe care internetul il are in a schimba regulile jocului este imens. Viitorul mass media este acolo. Vechile canale si organizatii media pierd treptat monopolul stirilor si al interpretarii lor. Se intampla sub ochii nostri. Dar ce inseamna asta pe termen lung inca nu putem sti. Se va echilibra in sfarsit in America si in lume campul de forte ideologice ce strabate spatial mediatic?

Greu de spus. Asta mai ales daca, in spirit realist, nu ne imbatam cu apa rece si notam un lucru inca putin cunoscut: Compania Google, gigantul internetului, este unul dintre cei mai mari contributori financiari in sustinerea unor cauze democrate si de stanga. Seful companiei e un apropiat al preseditelui Obama. Compania Google este in acelasi timp si unul dintre cei mai mari evazionsiti fiscali din America. Nu. Nu vorbim de sute de milioane de dolari. Vorbim de miliarde de dolari. Unele lucruri nu se schimba niciodata.

17 gânduri despre “Dragoş Aligică: Stângismul presei americane

  1. Partizanatul presei americane da apa la moara mediei noastre.Dar „roata morii se-nvarteste…”

  2. GMT, ce diferenta este intre analiza lui Dragos Aligica si Cristian Parvulescu.
    Apropos de Fox – se pare ca in noaptea alegerilor a avut audienta cat a MSNBC si CNN luate la un loc :).

  3. Nu este deloc de mirare. Sint partizani si nu ascund acest lucru, dar in acelasi timp se tin aproape de „fair and balanced”. Succesul lor consta in asumarea clara si declarata a unor principii. In locul mimarii ipocrite a „impartialitatii” si „obiectivitatii”, Fox joaca cu cartile pe masa. Secretul consta in faptul ca stie sa joace ca un gentleman.

  4. Vezi Pataphyl?
    Tu esti de vina! 🙂 daca nu zapai nu le dublai audienta.
    Fox a avut comentatori din ambele tabere, pe cand MSNBC doar ultra liberali ( americani, bineinteles), mai mult de atat – chris matthew a intrebat’o pe michelle bauchman daca e hipnotizata sau in transa iar din fundal se auzea risul inteligentului olby.
    raspunsul lui michelle a fost insa pe masura dar mult mai diplomatic si finut.

  5. Este foarte adevarat ce spune Dragos Aligica aici:

    A treia forta este cu adevarat revolutionara si este reprezentata de aparitia unei noi forme de jurnalism pe Internet. “Blogerii” sunt indivizi privati cu interese si expertize diferite, care posteaza zilnic pe Internet informatii, analize, opinii cu privire la evenimente si dezbateri de interes public.

    Ei alcatuiesc impreuna o retea cu milioane de noduri, care practic revolutioneaza modul in care este gandit si practicat jurnalismul. Forta acestei retele vine din descentralizarea si flexibilitatea ei. Informatia si expertiza sunt mobilizate in numai cateva minute, din toate colturile lumii, evenimentele sunt filtrate si analizate din nenumarate perspective, astfel incat avantajul comparativ pe care organizatii mass-media standard, bazate pe centralizarea informatiei, il aveau pana de curand este practic spulberat.

    Partizanatul indivizilor se neutralizeaza reciproc si se autoechilibreaza, informatia este filtrata si verificata prin mii de surse si forme de expertiza. Obiectivitatea sau acuitatea emerg ca proprietati sau trasaturi ale functionarii sistemului in care fiecare individ este participant si nu depind de o persoana sau institutie. Rezultatele sunt revolutionare.

    Acelasi lucru l-a spus si Daniel Hannan acum un an si jumatate:

    Acum 1.000 de blog-uri decid singure ce este interesant. Dacă destule sînt interesate, bingo!, ai devenit ştire.[…] Să distrugi monopolul presei este una. Dar internetul a distrus şi monopolul politic.

    Acum un an nimeni nu auzise de Pamela Geller sau de Robert Spencer, de la Atlas Shrugs si Jihad Watch. Acum acesti doi bloggeri au ajuns, practic, cunoscuti in lumea intreaga, de cind cu controversa Ground Zero Mosque. Este un fenomen fascinant care se desfasoara cu o viteza ametitoare.

    Dar acestea sint lucruri cu care Obama, bineinteles, nu este de acord. In mai, anul acesta, obama se plingea de „bombardamentul informational” care asalteaza mintile fragile ale cetatenilor:


    Obama Criticizes New Media, Ipads, Rumors
    . –

    „Meanwhile, you’re coming of age in a 24/7 media environment that bombards us with all kinds of content and exposes us to all kinds of arguments, some of which don’t rank all that high on the truth meter. With iPods and iPads; Xboxes and PlayStations; information becomes a distraction, a diversion, a form of entertainment, rather than a tool of empowerment. All of this is not only putting new pressures on you; it is putting new pressures on our country and on our democracy.”

    Este si normal ca Obama sa aiba o astfel de opinie, obisnuit sa fie adulat si sa creeze jurnalistilor fiori placuti pe coapse prin discursurile lui..

    P.S. este un fenomen care pune probleme surselor conventionale centralizate de diseminare a informatiei, iar UE incearca sa ia masuri:
    Autori de bloguri in Europa sint hartuiti de autoritati, arestati, amendati, amenintati:
    Uniunea Europeană vă dă vouă bloguri halal
    http://inliniedreapta.net/conc.....blogurile/

  6. Ceva interesant. Un nou articol „blame bush” despre o oarecare poza facuta lui in timp ce se uita din Air Force One la urmarile uraganului Katrina in 2004. Nu e asa de important despre e e vorba, de fapt http://news.yahoo.com/s/yblog_.....-container

    Ceea ce este foarte interesant, mai ales ca e pe yahoo.com, unde comentatorii sint covirsitor de stinga, citeva din cele mai populare comentarii, best rated, sint urmatoarele:

    CodeBlue
    History will be much kinder to Bush than it will be to Obama, you can bet the farm on that one. Bush is not a bad guy, he wasn’t even a bad president. Nobody on this planet could have a good approval rating when you have the entire press corp against you.
    +302 , -171

    Pamela 1 hour ago Report Abuse
    Mr Bush. Dont worrie what people say against you,at least you were near there,,that no account president we have now never went there. Most of us REALLY Miss you in the White House!!!!
    +180, -167

    Mac 1 hour ago Report Abuse
    That dam old Bush. Why didn’t he stop the hurricane from coming close to the USA? Glad our appointed savior Barrack can stop them all.
    +152, -78

  7. @ Costin #6
    Basescu a vut o interventie excelenta anul trecut pe aceasta tema, la un eveniment de IT&C. Dan Badea remarcase asta: Traian Băsescu ne-a lăudat pe cei care ne-am refugiat pe bloguri din instinct de supravieţuire a jurnalismului de calitate in urma unor citate dintr-o stire newsin:

    „Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că blogurile cu temă politică oferă o analiză politică de calitate superioară celei din presa scrisă, TV, sau radio, arătând că mulţi ziarişti de calitate s-au „refugiat” în lumea Internetului, o lume „mai puţin dependentă” de interese economice sau politice.

    „Aici (pe blogurile cu teme politice – n.r.) găsim o calitate a analizei politice mult mai bună decât în presa scrisă, în presa audio sau în televiziuni. Aceasta pentru că cel puţin deocamdată lumea internetului a rămas mai puţin dependentă de interese economice sau de interese politice. În România putem găsi foarte mulţi ziarişti care s-au refugiat din presa scrisă în comunicarea pe Internet, fiindu-le mai scumpă libertatea decât preţul pe care-l aveau lucrând la ziare, care nu mai făceau deja o politică a publicului, ci făceau o politică a patronului„, a afirmat şeful statului, prezent la „World Blogging Forum”.

    Cu această ocazie, preşedintele a reiterat faptul că trusturile private de presă au fost fondate de anumite persoane, nu din „dorinţa de a face presă”. „Marile trusturi de presă din România sunt trusturi de presă care au fost create de oameni de afaceri din cu totul alte domenii decât presă şi trusturile de presă au început de mult deja să fie utilizate ca instrumente de influenţă a deciziei politice sau ca instrumente de obţinere a unor favoruri economice”, a mai spus şeful statului.

    La vremea respectiva, la dreapta.net, am remarcat discursul lui Basescu: Un discurs (aproape) conservator; Basescu despre IT&C

    “Experienta noastra recenta, a est-europenilor, ne permite sa reflectam asupra importantei unui sistem de valori care sa orienteze modul în care sunt utilizate posibilitatile uriase oferite de stiinta si tehnologie în relatia cetateanului cu autoritatile. În functie de aceasta orientare, guvernul poate deveni mai eficient, mai transparent si mai bine subordonat deciziei cetateanului, ceea ce am si urmarit dupa 1989, sau, dimpotriva, cetateanul poate fi aservit cu totul guvernului, care ar avea puterea si mijloacele tehnologice sa intervina si sa controleze viata fiecaruia pâna în cele mai mici amanunte.

    Tehnologia în sine nu e buna sau rea. Totul depinde de cum si de catre cine este folosita aceasta putere enorma. Decizia în aceasta privinta nu se ia dupa criterii tehnice; ea provine dintr-un domeniu mai înalt decât stiinta si tehnica, provine din sistemul de valori care a pus bazele libertatii individului si a democratiei în civilizatia occidentala. Dupa decenii de tacere, în 1989 popoarele din aceasta regiune au ales fara ezitare sa revina la valorile democratiei si economiei de piata. Noi pretuim mai bine decât cei care nu au avut experienta unui regim comunist libertatea politica deoarece stim ce înseamna sa fim lipsiti de ea, ca tara si ca persoane.

    Stim, asadar, din proprie experienta, ca excesul de putere în mâna statului înseamna tiranie, coruptie, ineficienta. Stim ca, aflate la dispozitia unui guvern totalitar, progresele stiintei si cele ale industriei IT pot deveni instrumente de opresiune. Nu dorim deci, pentru viitor, o lume în care informatizarea sa permita birocratilor guvernamentali sa priveasca discretionar în viata noastra, în fisa noastra medicala, în situatia noastra financiara, în alimentatia noastra sau modul în care ne crestem copiii.

    “Trebuie sa recunoastem ca aceste progrese tehnologice la nivel global pot fi sursa unor noi riscuri extrem de grave. Este suficient sa mentionam ca acum si terorismul dispune de un potential tehnologic amenintator pentru noi toti.

    Pentru apararea suveranitatii nationale, a ordinii de drept si a asigurarii libertatii cetatenilor este legitim ca guvernele democratice sa se foloseasca de cele mai avansate mijloace tehnologice de care pot dispune pentru a contracara aceste amenintari.

    Dar asta nu trebuie sa însemne monitorizarea tuturor cetatenilor de catre autoritati, ci presupune numai a actiona conform legii împotriva celor implicati în activitati de terorism, spionaj, crima organizata. O astfel de atitudine nu constituie o încalcare a libertatii individuale, ci dimpotriva, un mod de a o apara, o îndatorire fundamentala a statului fata de cetatenii care doresc sa traiasca într-o societate libera.”

  8. rar m-am uitat la tv in ultimii ani si cred ca l-am vazut pe basescu vorbind de trei ori, o data in 2004 cu nastase, odata in 2009 cu geoana si odata la radio la o conferinta din perioada alegerilor. m-a surprins de fiecare data. tipul nu e prost deloc. nici nu e de mirare, din moment ce se ia la trinta cu tot felul de lighioane. el isi scrie discursurile?

    si asta…


    😆 😆 oh maaan.
    Uite, banuiesc ca sti de asta. doi libidinosi care se guduresc si isi fac cu ochiul… 😆 sint adorabili!


    …sint convins ca si ciutacu simte un fior placut pe coapsa cind il aude vorbind pe omul asta cu certe calitati literare, vorba cetepeului.

  9. niste ghepuri create de chesh flou ( n’am diacritice).
    cusurgiilor, omu’ chiar are certe calitati literate.

  10. Costin, bineinteles ca, de obicei, sunt consilierii cei care ii dau primul draft al unui astfel de discurs. Conteaza insa ca presedintele il asuma.

    Navigand astazi putin, am gasit un post interesant despre fantezii nastasiene legate de internet, imi scapase la vremea respectiva chestia asta:
    Internetul mogulului meu

    De atunci, Olguta Vasilescu si Silviu Prigoana au incercat initiative concrete in acest sens.

  11. “Nu vrem să cenzurăm pe nimeni. Cei care intră pe forumuri şi comentează civilizat nu au de ce să se teamă. Dar deţinătorii de site-uri vor fi obligaţi, sub ameninţarea unor sancţiuni foarte drastice, să modereze mizeriile.”

    Olguta, draga de ea. da, dadusem si noi de aberatia dinsei la vremea respectiva.

  12. 🙂 mi’a adus aminte de:

    Me: „Have you lost that loving feeling?”
    Cashier: „Motherf*cker, I don’t want to listen to your sh*t today. (Lady starts banging on a steel door) Give me your motherf*cking order. (Then she starts on the guy behind me) Cross dressing motherf*cker, stop looking so stupid and give me your motherf*cking order”.

    In cartierul Lincol Park din Chicago pe Clark street la numarul 2622 exista un fast food denumit The Wiener’s Circle.
    Acest fast food este deschis pana spre dimineata si este frecventat de tineri dupa „o noapte grea”.:)
    Iar in timp a devenit obiectiv turistic, daca va vine sa credeti, americanii se duc sa comande hot-dog de acolo din distractia de a se injura cu vanzatorul.
    Senatorii ar face mai bine daca si’ar da amenzi singuri sau ar face legi care sa amendeze stalpul literaturii romanesti in viziunea presedintelui uniunii ziaristilor care a ghilotinat pe sticla doua limbi intr’o propozitie simpla dintr’o lovitura.
    hahahaha! auzi! ghepuri!

  13. Dogiuri, ghepuri si alte shushanele.

    Sper sa nu mi’o luati in nume de rau.
    Sunt convins ca si eu fac greseli gramaticale, imi scapa cuvinte sau expresii in engleza.
    Si, cateodata, recitindu’mi mesajele remarc ca am pierdut pasul cu semantica.
    Diferenta este ca eu sunt un simplu comentator pe aceasta mare inventie a lu’ Gore si nicidecum un intelectual de marca formator de opinie care apare pe sticla.

  14. Exemplu proaspat. Vineri 5 noiembrie, emisiunea „Morning Joe”. Intr-o dezbatere despre rezultatele alegerilor din 2 noiembrie, Lawrence O’Donnell de la MSNBC are un puseu de sinceritate: „Sint un socialist. Traiesc la extrema stinga, mult mai la stinga decit voi liberalii.” O’Donnell discuta in contradictoriu cu Glenn Greenwald de la Salon.com, care sustinea ca, dupa infringerea de pe 2, liberalli si progresistii ar face bine sa-si tempereze agenda politica.



  15. Unlike you I’m not a progressive, I’m not a liberal who’s so afraid of the word that I have to change my name to progressive … liberal amuse me, I am a socialist, I live to extreme left of you mere liberals…

    Spre deosebire de voi eu nu sunt un progresist, nu sunt liberal care a trebuit sa isi schimbe numele in progresist de frica ( de a nu fi considerat socialist n.m.) … liberalii ma amuza, eu sunt un socialist, traiesc la stanga voastra de falsi liberali…
    Nu mai gasesc articolul lui Anca Cernea, dupa cate am inteles eu – Washington, James Madison si Adams samd- se considerau liberali.
    Termen care mai tarziu a fost deviat de socialistii americani pentru ca nu ii alegea nimeni.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.