Cărticica propagandistului rus în Polonia și România. De ce citește Dughin ILD.

Dragos Paul Aligica: Vorbim de un numar de migranti NEDETERMINAT

O reactie rapida si iritata, intre doua cursuri, la evolutiile de azi:

Chestia cu 120000 sau 6000 sau 3,14 este de un absurd strigator la cer. In realitate lucrurile stau asa: Vorbim de un numar de migranti NEDETERMINAT (pentru ca numarul NU E FIX ci e in functie nu doar de rata dislocarii din zonele de origine ci si de raportul cost/beneficiu, costurile de oportunitate si stimulentele si semnalele date si determinate din Europa). Mai precis:

Fluxul migratoriu este determinat de doua categorii de factori, analizabili sub un model push si pull. Factori care (a) imping populatia (o disloca din zona de origine) si (b) factori care o trag/atrag (in zona de destinatie). Acesti factori sunt obiectivi (conflict, dizlocare, proasta guvernare) si subiectivi (ce tin de perceptii, informatie si interpretarea ei si ultimamente de preferintele individuale si sociale condenstate in costuri de oportunitate si propensiune de risc). Din conjunctia celor doua formule obtinem o ecuatie cu scop estimativ-heuristic a fluxului sau daca vreti a debitului fluxului.

NIMIC dar absolut nimic din ceea ce decidentii europeni au facut si fac nu vizeaza variabilele cheie care pot sa afecteze spre diminuare volumul fluxului. Din contra. Este o sfidare a inteligentei noastre – o bataie de joc- sa vii sa vorbesti de numere aparent atat de precise, fixe si predeteminate si sa faci aceasta mascarda de control si precizie cand (a) e vorba de o variabila dinamica in plina crestere sub val de incertitudine si (b) tot ceea ce faci nu numai ca nu are in vedere atenuarea factorilor push ci, mai mult, alimenteaza factorii pull.

Doi. Veti spune: bine d-l Aligica dar nu ati vorbit pana acum decat despre flux sau debit. Ce aveti de spus despre receptacul sau bazinul/sistemul social de destinatie? Raspuns: Si acolo lucrurile stau la fel. Aceeasi inconstienta si iresposabilitate abulica.

Bazinul sau receptacolul are o anumita “carry capacity”, o anumita capacite de a duce in spate, de a sustine anumite volume si configuratii demografic-sociale sub anumiti parametri instituionali de performata sau de satisfacere a nevoilor sau cerintelor populatiilor respective. Avem aici mai multe criterii si modele: de la demografici puri (analizabili ecologic in termeni minimali de supravietuire) la modele de guvernanta (ce influx poate sa primeasca un sistem de guvernanta fara perturbari majore de functionare sau implozie sau colaps).

Asa cum observati imediat, este vorba in cel de al doilea caz de un model ce supune un sistem de guvernata presiunii a doua tipuri de factori (a) demografici-cantitativi si (b) de heterogenitate calitativa (diversitatea sociala si culturala ce trebuie gestionata). Din asta vedeti imediat ca exista anumite mase critice sau praguri, ptr fiecare palier de guvernenta sau functionare sistemica. Dincolo de ele are loc disfnctia si apoi implozia sistemului.

Problema este ca oamenii astia se poarta ca si cum:

(a) un asemenea prag NU ar exista pentru sistemul de guvernenta /sistemele de guvernenta europene (li se pare absurd sa pui intrebarea tehnic, pur tehnica si chiar au decretat tacit ca e incorrect politic sa pui intrebari cu privire la variabila hetrogeneitate si impactul ei asupra sistemelor de guvernanta occidentale)

(b) ei stiu cumva pem cai misterioase care este pragul critic si ne dau asigurarea numerica ca e OK. Asta in conditiile de incertitudine dinamica de la punctul 1. Ceea ce este absurd. Nimeni nu stie care este pragul. Desi intuitiv toti stim ca el exista. Este evident mai mare ca cel al Israelului dar evident mai mic decat cel al SUA. Dar care e realitatea nu stie nimeni. Navigam in teritoriu necartografiat.

(c) nu e nevoie de nici un fel de schimbare institutionala si politica pentru a acomoda modificarile de volum si heterogenitate ale populatiilor guvernate de sistemul europen pe care politicile (sau impoliticile) lor le genereaza sau anvizajeaza.

Repet: vorbim aici ca oameni seriosi –nu in conjunctura improvizarii umanitare si nu despre paleative si emotii- ci pe termen lung si despre o problema de generatii si magnitudini institutionale istorice. Si nici macar nu am luat o pozitie ideologica mai sus. Vorbesc de aspectul tehnic al problemei. Pe scurt: Ceea ce fac oamenii astia politici–si sustinatorii si acolitii lor intelectuali si mediatici- nu este malpraxis. Malpraxis este un cuvant inexact pentru ca presupune -cel putin in intentie- o urma elementara de efort inteligent, profesionism si de responsabilitate.

refugees

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.