Florina Neghină: În Polonia protestează comuniștii

Print Friendly, PDF & Email

În Polonia protestează comuniștii. În Polonia protestează comuniștii. În Polonia protestează comuniștii.

Repetați de cîte ori este nevoie propoziția de mai sus. Mai vechi sau mai noi, mascați, tot comuniști sînt.

Dar prostia omenească este atît de mare, încît românii vor să iasă la protest de solidaritate cu polonezii. Fără să aibă cea mai vagă idee despre ce se petrece în Polonia.

În Polonia protestează stînga, comuniștii. Felicitări, popor român, exact cei contra cărora ai manifestat tu. Sau împotriva cărora ți s-a spus că protestezi, de către noii tăi colegi de suferință, anticorupții de stînga.

Dacă în România se bate stînga veche, PSD, cu stînga nouă, toate partidele astea noi, în fapt numai unul, plus întreaga societate civilă, la polonezi situația e mai clară. Bariera de limbă face ca ea să vă fie transmisă așa cum vor capetele de la conducerea UE, adică împotriva dreptei, împotriva PiS, partidul aflat acum la guvernare.

În Polonia:

1. Cum poate fi numit pro-rus Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului aflat la putere? Cum??? Este fratele geamăn al lui Lech Kaczynski, cel ucis de către ruși în așa numitul accident de la Smolensk.

2. Toate, dar absolut toate mișcările făcute acum în justiție au existat în programul cu care PiS a cîștigat alegerile.

Care sînt schimbările pe care PiS vrea să le facă? Cum vrea Polonia, partidul aflat la putere în Polonia să modifice sistemul judiciar?

Exact în sens european! O justiție mult rămasă în urmă, față de noi, va fi adusă la standarde moderne. Justiția, în Polonia, se află acum la nivelul celei găsite de Macovei la preluarea mandatului. 

Ce urmează să se schimbe? Politicul să interfereze în treburile Justiției, ni se spune peste tot. Și atît. Oamenii nu știu cum va interfera, pentru că nimeni nu le spune.

Să vedem atunci cum stau lucrurile în țările europene dezvoltate, cu justiție funcțională, care culmea, protestează și ele, prin guvernanții aleși, împotriva Poloniei.

1. Germania:

Cele mai importante instituții judiciare sînt: Curtea Federală de Justiție, Curtea  Federală a Muncii, Curtea Socială Federală, Curtea Federală Fiscală și Tribunalul Administrativ Federal. Conform Constituției germane, candidații pentru a fi judecători în aceste instanțe sînt NUMIȚI de Ministrul federal al Justiției și de o comisie formată din 32 de membri, din care 16 sînt aleși de parlament, ceilalți 16 de miniștrii de justiție ai statelor federale.

Această comisie selectează judecătorii (cei care au reușit să ocupe funcțiile) pentru cele 5 instanțe. Aceste numiri sînt aprobate de guvernul federal, după care, cu aprobarea obținută, președintele țării numește unul sau mai mulți judecători.

Tot acest proces, de la selecție și pînă la numire, este POLITIC.

Și atunci, ce are Germania cu Polonia, care vrea să facă același lucru?

2. Franța. Puțin mai complicat.

Numirile în Franța se fac de către Consiliul Superior de Judecată, compus din 12 membri. Un fel de CSM românesc.

Numai că: în Franța, președintele țării este el însuși membru al acestui consiliu. Omologul lui Iohannis, da. Și cum el numește alți trei membri în acest consiliu, majoritatea va fi întotdeauna prezidențială. Adică POLITICĂ.

Și atunci, ce are Franța cu Polonia, care vrea să facă același lucru?

3. Olanda.

Aici judecătorii sînt numiți prin decret regal. Nimic politic pînă aici. Dar nu vă grăbiți să cereți ”Prințul Duda-președinte”. Nu încă.

Numirea este solicitată de ministrul de justiție. Adică politic. Candidații sunt numiți de Consiliul pentru Justiție al Țării, care este jumătate compus din judecători selectați de membrii comunității judiciare. Dacă există doi candidați pentru un singur loc, ministrul justiției face alegerea finală. Adică POLITIC.

Și atunci, ce are Olanda cu Polonia, care vrea să facă același lucru?

Și Germania, și Franța, și Olanda, și nu numai, ai căror reprezentanți au criticat Polonia numai pentru că vrea să facă același lucru care există deja în aceste țări au răfuieli de altă natură cu Polonia, iar acesta este, prezentat răuvoitor, numai pretextul.

Germania, Franța și Olanda, și nu numai nu suportă guvernul de dreapta, ales democratic, al Poloniei. Nu suportă faptul că polonezii sînt catolici în majoritate covîrșitoare. Nu suportă faptul că dreapta poloneză va fi permanent dușmanul Rusiei. Și nu suportă cît de bine se înțeleg polonezii cu Trump.

Și se folosesc de această ocazie pe care și-au creat-o, cum s-a întîmplat și în problema avorturilor, și cum se va întîmpla de fiecare dată cînd vor considera că pot manipula electoratul polonez și nu numai în favoarea mișcărilor de stînga, pro-ruse, care au pus stăpînire pe Europa.

Asta e tot.

Florina Neghină

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.