Grigore Cartianu: Emil Constantinescu, o fantomă tristă

    Print Friendly, PDF & Email

    Aşa cum există strigoi care ies din groapă şi se duc, şontâc-şontâc, spre secţia de votare, aliniindu-se cuminţi la coadă pentru a-şi exercita dreptul democratic de a alege, tot aşa există şi fantome care bântuie prin Cetate, sobre, triste, tăcute, muncite de gânduri adânci şi cocoşate sub greutatea misiei lor planetare. Dar şi când se hotărăsc să cuvânte ori să zgârie hârtia, se cutremură planeta de atâta magmă intelectuală!

    Aşa se înfăţişează naţiunii, de când a fost exilat în Ţara-de-Nicăieri, eminentul lider regional Emil Constantinescu. Un om de stat care bântuie prin trecutul nostru şi prin prezentul nimănui, convins că toată suflarea omenească îi e datoare cu o halviţă hermeneută, deşi el este doar un personaj căzut din paginile literaturii sud-americane. O plăsmuire nefericită a unor condeie geniale.

    Şi cum se plimbă el, Titanul, prin nesfârşitele odăi ale halucinaţiilor sale, brusc îi încolţeşte ideea genială: trebuie să-i scrie lui Barroso! Da, lui Barroso, căci patria nu trebuie batjocorită de fitecine, trăitor pe fiteunde! Ei, drăcia dracului…

    Aşa s-a născut Scrisoarea lui Emil Constantinescu către José Manuel Durao Barroso, pe 27 iulie 2012 (cu două zile înainte de referendumul destinat decapitării lui Băsescu). Dar cum Barroso nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor (ba dimpotrivă, l-a girat pe mitocan), Emil-cel-Viteaz a mai cugetat vreo şase săptămâni şi, pac, i-a scris şi lui Martin Schulz. Îl ştiţi: neamţul acela chelios-bărbos care conduce Parlamentul European şi care se uita la Ponta, colegul său de social-democraţie, ca la un hoţ de portofele. În atenţia marilor istorici ai lumii: A Doua Scrisoare a lui Emil poartă data de 12 septembrie 2012.

    Ce aflăm din aceste scrisori? Că:

    Dl Constantinescu este „lider civic, academic şi politic.”

    „Ţara mea, România, a fost supusă unor presiuni inacceptabile pentru un membru al UE, presiuni venite din partea comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, şi a preşedintelui Comisiei Europene, José Barroso.”

    „Aceste presiuni au fost făcute în baza unor acuzaţii care nu au legătură cu realitatea.”

    „Parlamentul României, Guvernul şi preşedintele interimar au acţionat în litera şi în spiritul Constituţiei României.”

    „Mandatul actual al preşedintelui României este ilegitim.”

    „Revenirea în funcţie a preşedintelui nu are nicio legătură cu statul de drept şi este rezultatul unor acţiuni discutabile pe plan intern şi extern.”

    „Cvorumul stabilit de Curtea Constituţională nu este prevăzut în Constituţia României.”

    „Modul în care a fost impusă această soluţie a fost un «diktat».”

    „Curtea Constituţională este un instrument politic al preşedintelui Băsescu, care dă hotărâri partizane împotriva literei şi spiritului Constituţiei.”

    „Mediile de informaţii occidentale au preluat o afirmaţie aberantă a preşedintelui suspendat şi a acoliţilor săi despre o «lovitură de stat» sau un «puci» în România.”

    „Nici în visele cele mai urâte nu mi-am imaginat că o minciună atât de sfruntată poate fi «vehiculată» în presa occidentală a anului 2012 şi în unele cancelarii europene.”

    „Fosta limbă de lemn a politrucilor comunişti este înlocuită de limbajul conform al Uniunii Europene, pentru a-i înfiera pe adversarii politici ai preşedintelui Băsescu.”

    „Doamna Reding şi domnul Barroso nu au dorit sau nu au considerat necesar să consulte nicio personalitate politică, academică, civică din afara camarilei prezidenţiale, pentru a afla realitatea.”

    „Obiectivul intervenţiei în forţă a comisarului pentru Justiţie şi a preşedintelui Comisiei UE în problemele politicii interne a României a fost, în mod evident, susţinerea regimului corupt al preşedintelui Băsescu – autoritar pe plan intern, docil şi servil în faţa deciziilor autorităţilor UE.”

    „Evenimentele legate de suspendarea şi referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu au afectat prestigiul instituţiilor europene.”

    Un asemenea delir, împănat cu halucinaţii colosale şi cu minciuni solemne, nu poate fi comentat.

    […]

    Grigore Cartianu

    Un gând despre “Grigore Cartianu: Emil Constantinescu, o fantomă tristă

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.