Herta Muller: Dictatorii de teapa lui Putin nu reactioneaza decat la forta

    Print Friendly, PDF & Email

    Die Welt: Inca o crima politica in Rusia si Vladimir Putin anunta ca „va rezolva cazul”. Pentru multi a devenit evident, odata cu uciderea lui Boris Nemtov, ca Rusia se indreapta catre o perioada intunecata care aminteste de anii ’30 nu numai in Germania. Ati fi crezut ca nationalismul popular isi va face din nou aparitia?

    Herta Muller: Faptul ca Putin vrea sa se ocupe „personal” de ancheta si pune pe unul dintre amicii sai sa conduca investigatia este, de fapt, confirmarea oficiala a faptului ca, in Rusia, nu exista justitie independenta si un indiciu ca adevaratul motiv al crimei este incetosat prin piste false. Lichidarea oponentilor politici face, astazi, parte din nou din instrumentarul serviciilor secrete ruse atat in tara, cat si in strainatate. Natalia Estemirova, Alexander Litvinenko si, probabil strangulatul, Boris Berezovski – niciuna din aceste crime nu a fost elucidata pana astazi. Chiar daca Putin nu ar fi dat direct oridunul, aceasta crima este rezultatul propagandei sale nationaliste aberante, care nu mai are nicio retinere de cand duce un razboi in Ucraina.

    Die Welt: Putin vorbeste pe limba minciunii – el o stie, noi o stim. Recent a afirmat chiar ca, in estul Ucrainei, ar exista un genocid al rusilor. Minciuna devine mijloc de purtare a razboiului.

    Herta Muller: Minciunile depasesc limita absurdului pentru propaganda Kremlinului. Pe langa razboiul cu Ucraina, Putin duce un razboi propagandistic impotriva Occidentului. Unele dintre minciunile sale sunt uluitoare. Stie oare Putin ca soldatii lui Hitler din „Legiunea Condor” erau mascati drept turisti pe vapoare si nu aveau insemne militare atunci cand au bombardat Guernica? In ciuda tuturor acordurilor de la Minsk, nu cred ca Putin va pune capat razboiului. El are nevoie de Mariupol pentru a avea o conexiune terestra catre Crimeea. Si de acolo va mai face un salt catre Transnistria. Putin nu se va potoli cu Ucraina – distrugerea inceta si continua este o decizie deja luata, un plan undeva intr-un sertar. Niciun acord de pace si niciun dialog diplomatic nu va schimba nimic. Putin nu se va opri.

    Die Welt: De ce nu se va opri? Si va primi ceea ce vrea?

    Herta Muller: Da, pentru ca Occidentul este neputincios si mai si striga in gura mare ca e neputincios. Sigur ca nu se poate pune capat agresiunii sale cu mijloace militare, dar nu trebuie sa o si spui mereu. Oamenii din Europa de Est, care au trait ocupatia sovietica, stiu ca dictatorii de teapa lui Putin nu reactioneaza decat la forta. Ratiunea si dialogul sunt vazute drept un semn de slabiciune. Angela Merkel cunoaste RDG-ul si KGB-ul. Disciplina ei diplomatica ii miroase lui Putin a „appeasement”. Sanctiunile sunt cu atat mai importante cu cat ele sunt, in prezent, singura metoda de a arata determinare si distantare. Lui Putin trebuie sa i se arate mereu perspectiva urmatorului nivel de sanctiuni. In schimb, ceea ce se spune pubic (in Vest, n.r.) este ca se doreste intoarcerea cat mai rapida la vechile relatii.

    Die Welt: Am cazut, in Vest, victime unei iluzii ca, odata cu caderea Cortinei de Fier, totul se va transforma in democratie si libertate?

    Herta Muller: Cred ca multi occidentali, dupa ani intregi de dezvoltare democratica a societatii si de existenta cotidiana pasnica, au devenit lipsiti de precautie si de claritate in capacitatea lor de analiza. Cand cade o dictatura, democratia nu se instaleaza ca printr-o lege a naturii. Intai se instaleaza un stadiu intermediar care poate fi urmat, apoi, de o dictatura sau de o democratie. Dictaturile au distrus substanta populatiilor, le-au furat oamenilor viata. Aparatul a ramas acolo, vechiul personal s-a instalat in noi functii din politica si economie. E a doua viata a nomenclaturii. Asta se vede si in Rusia. Individualitate? Grija fata de populatie? Moralitatea in sensul respectarii celorlalti – toate astea au fost uitate. Pentru ca, in dictatura, toate valorile erau date peste cap, iar pervertirea valorilor era recompensata. Politica occidentala nu a inteles asta.

    Die Welt: De ce nu credeti ca discutiile pot aduce inapoi ordinea in lume? Diplomatia este un castig al civilizatiei.

    Herta Muller: Cand am venit in Germania, am auzit din nou convingerea bine intentionata ca totul va fi bine daca discutam destul timp unii cu altii. Tot aici persista si convingerea ca „atata vreme cat se discuta, armele tac”. De parca una ar exclude-o pe cealalta. Vorbitul poate distruge multe lucruri. In ceea ce priveste discutiile dintre state, sper ca Merkel si Steinmeier, dincolo de disciplina lor diplomatica, sa stie cu adevarat cu cine au de-a face. In interesul Europei, ei trebuie sa inteleaga pericolul ce vine dinspre Rusia.

    Die Welt: O propozitie din ultima dumneavoastra carte „Patria mea a fost un sambure de mar” spune ca „Libertatea le rapeste oamenilor gandirea. Si asta e si un noroc”.

    Herta Muller: Sigur ca e un noroc! Totusi, e socant faptul ca atata lume nu are habar care sunt implicatiile evenimentelor. Am vazut asta deja in Balcani, atunci cand soldatii olandezi ONU au dat nas in nas cu Mladic, la Srebrenica, si nu vedeau ca sub ochii lor are loc un genocid. Cata lipsa de cunoastere! Nicio apreciere a dimensiunii evenimentelor, a intentiilor ascunse, a strategiei malefice. Se pare ca toate astea se pot intampla in timpul unei singure generatii. Poate ca numai oamenii in varsta, cei care au tratit perioada nazista mai au un simt pentru inselaciunea politica.

    Die Welt: Cea mai mare trauma a rusilor nu e faptul ca nu mai sunt o superputere mondiala, ci faptul ca, odata cu caderea Cortinei de Fier, au realizat ca viata lor in comunism fusese o inselatorie. De ce nu au devenit oamenii imuni la minciuni?

    Herta Muller: Pentru ca ele nu au incetat. Nici in vremea lui Gorbaciov nu s-a vorbit deschis despre milioanele de victime din perioada sovietica. In plus, perestroika a fost, intr-adevar, perioada de desfiintare a dictaturii, dar convulsiile acestui proces au fost atat de puternice incat tara a fost aruncata in haos. Atunci se spunea: Vedeti ce inseamna democratia, chiar vreti asa ceva? A fost perioada marii nesigurante. Libertatea a fost descrisa drept amenintare. La asta s-au adaugat si aparitiile triste ale lui Ieltin beat. Si mai era si pofta mare a functionarilor pentru privatizare. Putin trebuia sa instaureze ordinea in tara, dar niciodata nu a avut alta intentie decat reinstaurarea vechii ordini. In orizontul sau, o societate liberala nu are loc. Din resturile vechii dictaturi a vrut sa cladeasca una doua. Si a reusit.

    Die Welt: Si toate acestea se intampla intr-o lume in care ne putem folosi de internet, o lume care are Facebook si in care oamenii pot calatori. Cum se face?

    Herta Muller: Facebook sau Contacte (varianta ruseasca a Facebook, n.r.) nu joaca niciun rol sau au unul foarte mic in Rusia profunda. In plus, ele sunt cenzurate de Kremlin. Cel mai important mediu de formare a unei opinii este, in continuare, televiziunea de stat, a carei misiune este denaturarea realitatii. Indiferent despre ce e vorba, totul e denaturat. De cand cu razboiul din Ucraina, suntem martorii unui proces care necesita masuri tot mai grobiene. Si tocmai infamia acestei propagande ne arata ca Putin nu are de gand sa isi schimbe politica dupa ultimul armistitiu. De la acordul Minsk 2, nimic nu s-a schimbat in termeni de propaganda, iar el isi inseala poporul cu aceeasi nerusinare. Soldatii rusi care mor pentru el in Ucraina nu exista oficial. Familiile lor nu pot jeli decat pe ascuns. Mortii sunt negati. E inuman.

    Die Welt: In ce timp se afla Ucraina: prezent sau trecut. Si are tara un viitor?

    Herta Muller: Pentru Putin, Ucraina e undeva in trecut, acelasi trecut pe care vrea sa-l faca viitor. Cu aceeasi tactica a ocupat Abhazia, Osetia, Transnistria. Ucraina nu poate iesi din aceasta stransoare. El vrea sa ruineze Ucraina prin intimdari de zi cu zi, santaj cu gaze, distrugerea infrastructurii si mii de morti. Asta e pedeapsa pentru faptul ca Ucraina a indraznit sa priveasca spre Vest. Putin pedepseste tara pentru tot ce s-a intamplat in statele esteuropene dupa 1989.

    Die Welt: Din slabiciune sau e exces de putere?

    Herta Muller: Cred ca slabiciunea si puterea nu se exclud reciproc in acest caz. Si cultul personalitatii este, in acelasi timp, slabiciune si putere. Este aceasta combinatie intre lipsa de incredere si putere fara limite. Din ea se naste o domnie absolutista, ideea de putere totala. Cunosc asta din Romania lui Ceausescu. Nimeni nu mai contrazice puterea, toate deciziile sunt luate de el. Cercul de putere e compus din oameni de incredere, unul mai incompetent decat celalalt.

    Die Welt: Putin nu e un stangist sau un socialist. E mai degraba atragator pentru toti din cauza stilului sau brahial, atragator pentru Viktor Orban, Le Pen, Erdogan, mullahii din Iran, pentru Assad si chiar pentru guvernul elen.

    Herta Muller: Putin e atragator pentru toti cei care se tem de o societate deschisa, in care exista separatia puterilor intr-o democratie moderna, drepturile omului si libertatea de opinie. El atrage toti nationalistii, se afunda in fumul de tamaie al Bisericii Ortodoxe intr-un bigotism pan-slavic. In Rusia de astazi, muzee de arta moderna sunt inchise si inlocuite cu centre clericale. Fantezia artei a distrus, pana acum, orice dictator. „Deranjul” ajunge infractiune intr-un sistem dictatorial. Obiectiv privit nu esti considerat periculos, dar deranjezi si asta e de ajuns.

    Die Welt: Ati spus recent ca Putin va imbolnaveste.

    Herta Muller: Da, politica sa ma imbolnaveste. Imi provoaca un sentiment de degradare personala. Imi jigneste inteligenta. Ne jigneste inteligenta noastra, a tuturor, in fiecare zi cu aceeasi nerusinare. A fost prins cu minciuna de 100 de ori, e deconspirat la orice minciuna, si totusi continua. Ne ia pe toti de prosti.

    Die Welt: Ati spus si ca Putin vrea respect, vrea recunoastere ca super-putere.

    Herta Muller: Dar pentru Putin, respectul inseamna tremurat. Asa cum tremurau toti in fata rusilor, inainte, in Europa de Est. Ce gandeste lumea despre el ii e indiferent. El desconsidera Europa si SUA si vede cum se izoleaza. Imi pare rau de oamenii din Rusia pentru ca sunt dezamagiti inca o data, dupa ce avusesera o bruma de speranta ca lucrurile se indreapta catre libertate. Acum, vechile cosmaruri se intorc. Revin vremurile in care ti-e frica sa spui ce gandesti. Ne gasim, din nou, in perioada exodului si a exilului.

    (…)

    Die Welt: Ce datoram Ucrainei?

    Herta Muller: Nimic. Dar ar trebui sa ne luam in serios propria societate si sa facem tot ce putem pentru ca ucrainenii sa poata trai la fel ca noi. Ucraina nu are voie sa fie distrusa. Nu trebuie sa permitem Rusiei sa ne interzica sa ajutam Ucraina. Trebuie sa existe o conectare puternica a Ucrainei la UE din punct de vedere politic si economic. Putin nu are voie sa transforme Ucraina intr-un stat vasal.
    (…)

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.