Monitorul Neoficial    preluat din  

Horia R. Patapievici: Conferința “Despre Dovezile Existenţei lui Dumnezeu şi Rugăciune – Cazul Fraţilor Pascal”

Horia Roman Patapievici, invitatul EDICTUM DEI, a susţinut ieri la FSEGA o conferinţă cu titlul Despre Dovezile Existenţei lui Dumnezeu şi Rugăciune – Cazul Fraţilor Pascal.

HR Patapievici a început prelegerea cu o scurtă biografie a lui Blaise Pascal despre „cugetările” căruia a spus că nu sunt maxime sau vorbe de duh ci o apologie a adevărului religiei creştine. A prezentat apoi modul cum sunt organizate Les Pensées, a vorbit despre prima ediţie a cărţii din 1670 dar şi despre contextul istoric şi politic al vremii, amintind de Port Royal sau de mişcarea jansenistă.

Aşa-numitele „dovezi” despre existenţa lui Dumnezeu au fost introduse printr-un scurt studiu plecând de la călugărul Anselm (1070) care a elaborat o primă versiune a argumentului ontologic al existenţei lui Dumnezeu şi ajungând la Kurt Gödel şi la al său principiu de incompletitudine. A fost Gödel cel care a dovedit că mintea nu e reductibilă la un sistem de calcul. Argumentul cosmologic a fost susţinut prin apelul la armonia generală a universului şi la principiul antropic. Impresia a fost că dl. Patapievici a pledat pentru varianta principiului antropic tare, care susţine că în universul nostru, constantele fundamentale ale universului au exact acea valoare care trebuie pentru a permite existenţa vieţii pe Terra. Orice variaţie a oricăriei constante ar face ca observatorii (noi, oamenii) să nu mai existe.

HR Patapievici a spus că aceste argumente sunt „reci”, că nu prezintă decât un Dumnezeu de tip deist, rece, care nu ar fi interesat de oamenii pe care i-a creat. Les Pensées ale lui Pascal însă se adesează şi persoanei, şi inimii. Ele vorbesc despre un Dumnezeu personal. Raţiunea îşi păstrează raţionalitatea, puterea de a cunoaşte, acceptând supremaţia faptelor. De asemenea, se admite existenţa ordinelor. Faptele nu sunt rectificate pentru a se potrivi raţionamentului uman şi astfel faptele toate sunt create de Dumnezeu. Pledoaria dlui Patapievici a fost în primul rând una pentru raţional, nu pentru mistic. Pascal propune înţelegerea fiinţei umane prin religia creştină deoarece în centrul acesteia se află Persoana lui Cristos. Cristos este o unitate senină iar religia creştină are puterea de a explica faptele.

Întrebarea care se pune este cum se poate formula un argument al gândirii care să se adreseze şi inimii. Gândirea inimii este rugăciunea. HR Patapievici a spus că apreciază la Pascal spiritul eminamente practic, deoarece el a a plecat de la realităţi, de la fapte. A vorbit apoi despre pariul lui Pascal şi a conchis că argumentele existenţei lui Dumnezeu nu sunt constrângătoare ci mai degrabă indicatoare ale existenţei unui Creator. Les Pensées sunt cel mai frumos argument al existenţei lui Dumnezeu, deoarece pleacă de la raţional şi duc cititorul în zona mistică fără nicio fraudă, fără a-l lega la ochi. Aşadar, Pascal este în opinia lui Patapievici cel mai bun apologet al creştinismului pentru omul modern, faptele având întâietate.

Conferinţa a fost încheiată cu o scurtă intervenţie despre Jaqueline Pascal, Patapievici vorbind despre geniul caracterului acesteia, al rectitudinii morale, care a dus o viaţă sfântă, înclinată spre rugăciune.

Les Pensées ale lui Pascal pot fi accesate liber prin intermediului proiectului Gutenberg însă HR Patapievici propune o lectură în franceză a lui Blaise Pascal despre care spune că este cel mai mare scriitor al limbii franceze.

Comentează

*

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.